375 matches
-
tradiționaliști, ci în capitolul poeziei pure, acolo unde îi este locul, în perspectiva de astăzi, și lui Pillat, și, de ce nu, lui Blaga însuși. Trei lucruri sunt izbitoare în versurile lui Horea. Primul este o ureche muzicală absolută. Cum, iarăși, ardelenii n-au avut decât rareori. Al doilea este simțul formei, nici el ținut la mare cinste de către ardeleni, care au scris rareori sonete sau rondeluri. Singura „concesie" pe care Horea o face tradiției de dincolo de munți constă într-un sentimentalism
Filiera ardeleană by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6319_a_7644]
-
pare că nu doar "debitul verbal nespecific ardelenilor" l-a deosebit de aceștia, ci și capacitatea "de a îmbrățișa imediat cinismul și nerăbdarea celor care au mereu senzația că li se cuvine orice pe lumea asta". "Ați uitat că, pentru noi, ardelenii, mândria și demnitatea, respectul pentru cuvântul dat sunt valori care ne-au făcut să stăm cu fruntea sus și la bine și la greu. Cândva ați jurat cu mâna pe Biblie că nu ne veți vinde crezurile și a doua
Liderul PSD Cluj îi cere lui Boc să plece acasă () [Corola-journal/Journalistic/49885_a_51210]
-
ați jurat cu mâna pe Biblie că nu ne veți vinde crezurile și a doua zi le-ați și scos la mezat. Aveți senzația că gestul a fost uitat și ați primit iertarea", a subliniat Jorj. Acesta a subliniat că ardelenii nu uită trădarea, pot avea înțelegere pentru cei care nu se pricep, pot avea răbdare pentru a aștepta maturizarea, "dar nu iubesc slugărnicia". Nu uităm nici faptul că ați afirmat public că toți PSD-iștii sunt hoți. Ați afirmat că
Liderul PSD Cluj îi cere lui Boc să plece acasă () [Corola-journal/Journalistic/49885_a_51210]
-
Bol Într-un articol din „România literară” (nr. 17/ 2010) Nicolae Manolescu sintetizează, într-o schemă analitică triadică, profilul poetic al lui Ion Horea: „Trei lucruri sunt izbitoare în versurile lui Horea. Primul este o ureche muzicală absolută. Cum, iarăși, ardelenii n-au avut decât rareori. Al doilea este simțul formei, nici el ținut la mare cinste de către ardeleni, care au scris rareori sonete sau rondeluri. Singura «concesie» pe care Horea o face tradiției de dincolo de munți constă într-un sentimentalism
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
mai puțin autoritare. Dictaturile sunt terenul cel mai propice. Dacă ne referim la literatura română, primii exilați au fost pașoptiștii (Cantemir sau Neculce sunt, un secol înainte, cazuri izolate), ultimii, scriitorii din timpul comunismului. În jurul lui 1900, emigrau în România ardelenii. Coșbuc, Slavici, Goga, Rebreanu au trecut munții, cum se spunea, prin „vama cucului”, adică prin pădurile greu accesibile grănicerilor austro-ungari. Între războaiele mondiale, exilați propriu-ziși, adică, de nevoie, nu de voie, n-au mai existat. Tradiția s-a reluat după
Exilul și literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5478_a_6803]
-
un sistem de cooperare națională, în așa fel încât să oferiți protectorat Transilvaniei, cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud". - În luna august 2013, domnul Tőkés László a revenit asupra acestei declarații, în sensul întăririi ei, spunând următoarele: ”Noi, ardelenii, ne-am săturat ca Bucureștiul să administreze Ardealul ca pe un soi de colonie. Istoria ultimelor decenii a demonstrat - mai mult sau mai puțin - că, în mod succesiv, puterea de la București este incapabilă de o guvernare corespunzătoare”. - În luna iulie
De Ce i-a fost retrasă "Steaua României" lui Tokes. Vezi MOTIVAREA by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/33175_a_34500]
-
20 de ani - îl vom plăti tot noi, cetățenii țării, contribuabilii. Bogățiile subsolului sunt risipite, vândute pe bani mărunți; o parte a patrimoniului nostru cultural este pe punctul de a fi escamotată, iar mediul în care trăim distrus. Iar noi, ardelenii, ne alegem cu un lac de decantare de sute de hectare, poluat din plin cu metale grele și cu cianură. În același timp atragem atenția și asupra faptului că proiectul minier de la Roșia Montană nu pune în pericol doar siguranța
Tokes, dușmanul României, dușmanul proiectului Roșia Montană by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/35536_a_36861]
-
Ovidiu }opa, au fost bucuroși de venirea noastră, căci ei aveau nevoie de profesori de limba română, căci primul lucru pe care l-am făcut era organizarea de cursuri de limba română pentru învățători". în același scop sosiseră la Chișinău ardelenii Ion Matei, Romulus Cioflec și Onisifor Ghibu "care făcea pe șeful nostru spunându-ne odată Ťcum Bucovina a fost trezită la viața românească de ardeleanul A. Pumnul, tot așa și Basarabia va renaște prin ardeleniť, lăsând să se înțeleagă că
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
ai germanofilului Marghiloman. S-au ținut vorbiri frumoase și entuziaste. A vorbit și câte un reprezentant al minorităților. După isprăvirea banchetului, am așteptat la poarta de ieșire. La trecerea lui Marghiloman, însoțit și de militari superiori germani, noi bucovinenii și ardelenii i-am făcut o manifestație, strigând din răsputeri: "Noi vrem Ardealul și Bucovina". Bietul Marghiloman, care-l avea la dreapta sa pe neamț, a întors mâinile spre noi, spunând: "Eu am făcut ce am putut, vor veni alții și vă
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
neîmpliniți bucureșteni și aspiranți revizioniști budapestani. Dar personajele care vor să 'pactizeze' cu Transilvania nu sunt decât niște nomenclaturiști ai auto-intitulatei orientări politice de dreapta din România, cea care de altfel a torpilat, în ultima decadă, toate inițiativele pe care ardelenii le-au avut în interesul întregii Românii", a afirmat Rus. Potrivit acestuia, social-democrații clujeni nu pot accepta acest lucru. "Noi, social-democrații clujeni, nu putem să întâmpinăm demagogia și populismele 'popularilor' din București, pripășiți pe lângă cei câțiva oportuniști de ocazie clujeni
Ioan Rus, atac dur asupra Pactului pentru Transilvania şi Banat al PMP by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/34146_a_35471]
-
a afirmat Rus. Potrivit acestuia, social-democrații clujeni nu pot accepta acest lucru. "Noi, social-democrații clujeni, nu putem să întâmpinăm demagogia și populismele 'popularilor' din București, pripășiți pe lângă cei câțiva oportuniști de ocazie clujeni, decât cu totală neîncredere, fiind convinși că ardelenii își aduc aminte de iresponsabilitatea pe care acești așa-ziși reprezentanți ai dreptei au avut-o în actele guvernărilor anterioare. (...) Transilvania are nevoie de proiecte, nu de vorbe! Transilvania are nevoie de o autostradă care să o conecteze cu restul
Ioan Rus, atac dur asupra Pactului pentru Transilvania şi Banat al PMP by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/34146_a_35471]
-
de imagini din natură, de imagini din viața de zi cu zi sau de portrete, fotojurnalismul trebuie să-și asume alegerea făcută în momentul în care apasă butonul, avînd în minte, în fiecare clipă, că îndeplinește un rol de masager.” Ardelenii și Călinescu În revista CULTURA din 10 octombrie, Ion Simuț semnează un scurt, dar incisiv articol despre opoziția radicală dintre spiritul lui G. Călinescu și spiritul ardelenesc. Firește, o asemenea temă nu putea preocupa decît un intelectual de pe malul Crișului
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3105_a_4430]
-
nimic ardelenesc, căci pentru criticul ieșean critica înseamnă talent și impresie estetică, spre deosebire de optica ardelenească, la care metoda și seriozitatea trec înaintea harului și inspirației. În al doilea rînd, ca reacție la umoarea ironică, jucăușă și corozivă a lui Călinescu, ardelenii răspund printr-o frondă sistematică la stilul călinescian. Cu alte cuvinte, critica universitară ardeleană e fie fățis anti-călinesciană ( G. Bogdan Duică și D. Popovici), fie discret ostilă (ca în cazul cerchiștilor de la Sibiu, de la Ion Negoițescu și Cornel Regman, pînă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3105_a_4430]
-
Nicolae Balotă). Chiar și cei care își declară admirația față de Călinescu, așa cum e cazul lui Mircea Zaciu, o fac într-o manieră cu totul necălinesciană. Echinoxiștii fug de perechea Călinescu- Lovinescu căutînd salvarea într-o formă de comparativism european. Concluzia? „Ardelenii nici nu vor și nu pot fi călinescieni. Muntenii și moldovenii, cei mai mulți dintre ei, vor să fie călinescieni, întreținîndu-și cu mîndrie iluziile, dar nu știu că nu pot să fie, pentru că a fi călinescian nu e doar o chestiune de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3105_a_4430]
-
o vom face și acompaniați de Filarmonica ,Transilvania" din Cluj care, la 50 de ani de existență, dă concerte în aer liber, între Napoca și Potaissa, fiindcă nu are sediu... La ce? De fapt, și ca să fim onești, cam toți ardelenii, indiferent de etnie, ne cam dau bătaie de cap visând sedii, autonomii... Mă rog... Deci, vom lua-o de-a curmezișul spre UE - pardon? - dar numai după ce vom admira pictura pe sticla tv, intitulată ,}ărani goi din Banat odihnindu-se
Papucii lui Năstase și Iliescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11062_a_12387]
-
Caragiale este un "scamator", adică un dialectician înnăscut, complăcîndu-se și el să susțină și să respingă, succesiv, același fapt, una spunînd și alta gîndind". în acest sens, își amintea Sextil Pușcariu, ,el susținea, cu un lux de argumente zăpăcitor pentru ardelenii greoi, o teză. Dacă vedea că ascultătorii săi erau convinși de dreptatea lui, trecea pe nesimțite la dovedirea tezei contrare, cu același lux de argumente. Cînd i se părea că a convins iară pe cei ce îl ascultau, se scula
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
nu numai Între ei, dar și cu cei de prin jur fără probleme, doar cu limba vorbită acasă, deși ei au fost timp de secole fără școli sau mijloace publice de comunicare, iar aceasta În ciuda Înstrăinării voite de vremelnicii stăpânitori. Ardelenii și bucovinenii aflați sub austrieci, basarabenii sub guvernare rusească, timocenii, care au stat secole sub stăpânire turcească, apoi sârbească se Înțeleg fără dicționar, ei toți vorbind dialectul daco-român. Mai mult, orice daco-român poate pricepe după numai câteva săptămâni dialectele aromân
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
pornit de la arborarea steagului ținutului Secuiesc, ministrul Dan Șova spunea ”foarte clar” că autostrada Transilvania nu poate fi continuată, deoarece Guvernul nu are bani. ”România se pregătește ca peste cinci ani să sărbătorească 100 de ani de la Marea Unire, iar ardelenii, în loc de autostradă, vor primi circ. Noi, ardelenii, după 100 de ani de la Marea Unire, în loc să avem autostrăzi, în loc să avem o infrastructură modernă, primim circ de la guvernanți. Am convingerea, iar asta este a doua ipoteză, că s-a dorit anunțarea necontinuării
Antal (UDMR): Maghiarii sunt linșați mediatic by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/39485_a_40810]
-
Dan Șova spunea ”foarte clar” că autostrada Transilvania nu poate fi continuată, deoarece Guvernul nu are bani. ”România se pregătește ca peste cinci ani să sărbătorească 100 de ani de la Marea Unire, iar ardelenii, în loc de autostradă, vor primi circ. Noi, ardelenii, după 100 de ani de la Marea Unire, în loc să avem autostrăzi, în loc să avem o infrastructură modernă, primim circ de la guvernanți. Am convingerea, iar asta este a doua ipoteză, că s-a dorit anunțarea necontinuării autostrăzii Transilvania pe fondul acestui conflict diplomatic
Antal (UDMR): Maghiarii sunt linșați mediatic by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/39485_a_40810]
-
Pagină realizată de MARIANA CERNICOVA Puntea româno-americană trece prin Timioșara, prin grija multor instituții În veacul al XIX-lea, bănățenii și ardelenii au fost cei care au întemeiat comunitățile românești de peste Ocean. La această oră, comunitatea românilor este a 17-a după mărime în Statele Unite ale Americii, numărând printre americani oameni de seamă și grupuri de lobby demne de luat în considerare
Agenda2005-30-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283991_a_285320]
-
Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1585 din 04 mai 2015 Toate Articolele Autorului Un colț de țară nu deosebit de altele. Poate podișul muntos să schimbe puțin peisajele. Dar și versanții de sud sau est al Carpați-lor au priveliști asemănătoare. Ardelenii nu au însă bărăganul, marele generator de grâu, pâinea țării. De aceea mănâncă preponderent cartofi care schimbă omul. Dar de când generalizarea comerțului le-a adus franzela pe masă parcă Ardeleanul nu mai este Ardelean. Nu numai franzela de grâu a
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
s-a părut că aveți parte de activitate și, de ce să nu recunosc, adrenalină din belșug. Domnișoară, să nu confundăm! Am spus mai molcomi, adică mai domoliți nu mai înceți. Vorbim mai lin, suntem mai calmi... deși, la calm, voi, ardelenii, ne bateți de departe. Da, se vede. Aveți un pic de accent. N-am ce face, așa vorbim noi. Eu credeam că nu se simte. Nu, nu vreau să mă înțelegeți greșit, îmi place cum sună. Însă e puțin mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Dorna, fie și pentru că o parte dintre ei erau oieri și ciobani. Dorna și dornenii erau mai bine cunoscuți, deoarece pe artera râului Bistrița ajungeau cu plutele (plutăritul a început în 1814) până la Galați, iar cu turmele de oi, împreună cu ardelenii, ajungeau până la bălțile și luncile râurilor principale ale Moldovei: Prut, Nistru, dar și pe unele mai mici, cum era Jijia. Denumirea, în derâdere, de „dorneni” aplicată luncașilor nu este total lipsit de suport real. După cum se cunoaște și s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care poetul îi cheltuia în aceeași zi cu prietenii. El nu lăsa pe nimeni să plătească când mâncau sau beau cu el. După oarecare timp punea capul între mâini și începea să cânte doine din Ardeal, câte-o oră întreagă. Ardelenii, aflați la masă cu el, plângeau cu lacrimi.” Sunt multiple scenele de umilință pe care le-a îndurat poetul cu stoicism, eu n-am făcut decât să arăt câteva secvențe din viața omului Eminescu. Cei care i-ai răstălmăcit viața
EMIESCU-STĂRI DE UMILINŢĂ TRĂITE CU DEMNITATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363061_a_364390]
-
dorința-n priviri,/ Doar un dangăt de clopot se-aude departe pe deal,/ Din coșuri ies pale de fum, la geamuri răsar amintiri/ Așa e toamna târzie acolo, acasă la mine-n Ardeal” (Acasă, Săcuieu, 26 noiembrie 2009). De aceea, ardelenii se recunosc între ei, chiar dacă nu s-au văzut niciodată. Limbajul lor comun este iubirea țară și de om care întrece orice altă virtute morală și doare mai mult decât cea mai adâncă rană trupească. Cea mai curată carne de
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]