142 matches
-
viață aparțineau și colegei noastre. Și atât. La cursuri erau mai mult fete. Mi-am făcut prieten un băiat din Bucovina și un altul din Găiceanca, fostul județ Tecuci, Mohora, frate cu actrița. Dintre fete, două bănățene surori, Sandovici, o ardeleancă, Dădărlat și o dobrogeancă, Aurelia Tătaru. Era din Dăieni, Tulcea. Fată blândă, bună. Am mai întâlnit-o în timpul războiului, când mă refugiam din Basarabia pentru a doua oară. În fine, cursurile s-au terminat iar noi ne-am îndreptat... spre
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
mi-a venit să cred când am văzut apărând, cu zăpadă topită în păr, plină de zăpadă și pe cojocul alb de piele, o femeie în care cu mare greu tate am recunoscut-o pe Irina. Fața ei lată de ardeleancă era fardată exce siv. Părul îl purta și mai scurt, cu un fel de breton caraghios peste ochii năclăiți de rimel. Cum soba noastră duduia din nou din toate puterile, zăpada de pe ea, un puf până-atunci, s-a schimbat
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
spitalul cantonal, aproape 20 de minute și nici urmă de contracție. Pun pariu că și dacă făceam o oră, tot nu s-ar fi întâmplat nimic. Iată câtă stăpânire de sine în întâlnirea întâmplătoare dintre un elvețian ecologist și o ardeleancă expată, pe o masă de operație în mișcare ! Cla nu a intervenit, l-a îndrumat, totuși, la o intersecție mai spre ruta mea : știa că mi-e frică, că aș fi vrut să văd mai degrabă brazi, copaci, iarbă... Până la
Baby blues (jurnal pentru Dora). In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
douăsprezece colege de lot ale autoarei, reale modele ale speciei literare respective: „Grupul nostru era format din elemente cu activitate mai veche, dar erau și elemente noi, cele mai multe din teritoriile pierdute (Basarabia, Herța și Bucovina de nord): Alexandria (Dina) T., ardeleancă, orfană de ambii părinți, având mare putere de dăruire, Înclinație deosebită pentru Litere; Iulia C., basarabeancă, frumusețe energetică, inteligență remarcabilă, spirit critic, realist; Teodora (Dori) L., ardeleancă, Înclinație spre științele exacte, sensibilitate deosebită, interiorizare și timiditate; Maria (Maricica) L., bucovineancă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
cele mai multe din teritoriile pierdute (Basarabia, Herța și Bucovina de nord): Alexandria (Dina) T., ardeleancă, orfană de ambii părinți, având mare putere de dăruire, Înclinație deosebită pentru Litere; Iulia C., basarabeancă, frumusețe energetică, inteligență remarcabilă, spirit critic, realist; Teodora (Dori) L., ardeleancă, Înclinație spre științele exacte, sensibilitate deosebită, interiorizare și timiditate; Maria (Maricica) L., bucovineancă, frumusețe remarcabilă, ochi deosebit de expresivi, talent dramatic, un fel aparte, confuz, În exprimare; Veronica O., micuță, cu un ascuns complex datorită taliei foarte scunde, o remarcabilă voce
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
T., moldoveancă, blondă, un păr bogat, cu totul ieșit din comun, o adevărată splendoare, ochi albaștri, o remarcabilă soprană; Lucia (Lucica) T., frumusețe moldovenească, spirit practic, va nega cu vehemneță, mai târziu, implicarea ei În acest grup; Ecaterina (Tuța) C., ardeleancă, singura care ne-a lăsat un puternic semn de Întrebare.” După cum se vede În textul pe care tocmai Îl citarăm, autoarea, manifestând grijă deosebită pentru protejarea camaradelor sale de idei și de suferință (pesemne că manuscrisul fusese redactat În anii
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
auzeau cum le trosnesc spetezele. Au ajuns pe la patru. Moșii se întindeau într-un colț al Man-dravelei și auziră de departe tromboanele și lăutarii. Zarvă mare și lume, grenie. Numai fuste în altițe și floricele. Gheorghe puse ochii pe cizmele ardelencelor. Astea aveau figuri sănătoase și huiduma se dădea în vânt după ele. Le apuca pe la spate de cozi. Fetele țipau speriate și-l băgau în neamul mă-si. Paraschiv căsca ochii la bărci, cu privirile sub fustele ălor de se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mereu unul și același cântec, tot atât de idiot și de monoton: "Găina e lumenită / Si la mizloc otlăvită of s-aoleu / Ionel când o gustă.../ Limba în gulă i se nclestă..." Sau poate momentul când surorile lui jucau coarda și cântau: Ardeleanca știu juca / Arde ardeleanca / Pâine știu a frământa / Arde ardeleanca... iar el își imagina cum arde cu flăcări uriașe aceea misterioasă "leancă", care semăna cu o cetate medievală în flăcări. Ce-o fi leanca aceea, nu am văzut-o niciodată
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cântec, tot atât de idiot și de monoton: "Găina e lumenită / Si la mizloc otlăvită of s-aoleu / Ionel când o gustă.../ Limba în gulă i se nclestă..." Sau poate momentul când surorile lui jucau coarda și cântau: Ardeleanca știu juca / Arde ardeleanca / Pâine știu a frământa / Arde ardeleanca... iar el își imagina cum arde cu flăcări uriașe aceea misterioasă "leancă", care semăna cu o cetate medievală în flăcări. Ce-o fi leanca aceea, nu am văzut-o niciodată? o întrebă pe sora
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Găina e lumenită / Si la mizloc otlăvită of s-aoleu / Ionel când o gustă.../ Limba în gulă i se nclestă..." Sau poate momentul când surorile lui jucau coarda și cântau: Ardeleanca știu juca / Arde ardeleanca / Pâine știu a frământa / Arde ardeleanca... iar el își imagina cum arde cu flăcări uriașe aceea misterioasă "leancă", care semăna cu o cetate medievală în flăcări. Ce-o fi leanca aceea, nu am văzut-o niciodată? o întrebă pe sora mai mare. Leanca nu e nimic
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
studiază). Paul are ezitări vizavi de poveste, întrucît informația unei vizite a lui Rossi în România nu apare nicăieri în scrisorile lui (enigma se va dezlega mai departe, cînd aflăm că, la un moment dat, după legătura pasională cu țăranca ardeleancă, profesorul băuse, aidoma lui Rip Van Winkle al lui Washington Irving, dintr-o licoare fermecată, numită de localnici amnesia, uitînd astfel evenimentele trecutului recent). După ce Helen este mușcată de un vampir chiar în bibliotecă (agresorul lucrează acolo ca ... bibliotecar), cuplul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
revoluție? 86 Ziarul și (contra)revoluția 98 Sărbătoare, alteritate și conflict social 105 Capitolul al IV-lea Mentalități, atitudini și sentimente: o istorie scrisă cu inima 116 Dragostea În mentalitatea țărănească din Ardeal 117 Celibat ecleziastic și moravuri clericale 121 Ardelencele, Împărații Austriei și sentimentul național 129 Iubitele unguroaice ale lui Avram Iancu XE "Iancu" 136 Textul ca memorie și sentiment 144 Capitolul al V-lea Prieteni și dușmani din Transilvania: românii, maghiarii și imaginile lor reciproce 147 Preliminarii la o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Încearcă o asemenea curiozitate, fără a ne pierde respectul față de instituția papalității. În concluzie, Îmi exprim regretul cel mai sincer, În eventualitatea În care am lezat sensibilitatea unor credincioși greco-catolici, și Îi rog, În această situație, să accepte scuzele mele. Ardelencele, Împărații Austriei și sentimentul național Jocul relațiilor dintre românii ardeleni și Coroana austriacă reprezintă o pagină de istorie contradictorie și fascinantă, care se lasă prinsă cu greu În oglinda Înțelegerii noastre. Pentru că la frontiera imaginară dintre lumea monarhilor vienezi și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
reacționează și el pozitiv la o asemenea inițiativă, acordându-i, la modul ceremonial, Întreaga prețuire și considerație. Atenția Împăratului nu are nici o semnificație de ordin material, pecuniar, ci prezintă importanță doar Într-un sens simbolic. În numeroase ocazii, el dăruiește ardelencelor câteva monede, În mod vădit nu pentru valoarea lor de schimb, ci pentru a fi păstrate și tezaurizate În salbă. Acest dar poate fi considerat un echivalent al galbenilor pentru salbă care se dau drept zestre (obicei conservat până astăzi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
transmit ca moștenire. În timp ce aceste salbe consfințeau legătura dintre soți, galbenii dăruiți de Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" emblematizau o altă relație, tot de natură afectivă, aceea dintre „drăguțul de Împărat” și admiratoarele sale bănățene sau ardelence. Relatările de epocă ne oferă uneori, la o lectură atentă, șansa de a reconstitui pe viu procesul prin care se Înfiripă un mit, felul În care se configurează acesta, În memoria istorică pe cale de a se naște, din simple elemente
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
feminine din Ardeal deveniseră, pentru oricine, realități de domeniul evidenței și al faptului cotidian. Dincolo de această imagine favorabilă, exista Însă și un revers al medaliei. Pătrunzând În universul existențelor individuale, descoperim adeseori, pe traiectul relațiilor dintre monarhii austrieci și româncele ardelence, conflicte, contradicții și durități care nu mai au nimic de a face cu luminile rațiunii și modernității, ci par a fi desprinse dintr-o adâncă noapte medievală. Cu prilejul aceleiași treceri imperiale prin Banat (evocată mai sus) din anul 1768
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
filtrat prin grila intereselor și obiectivelor formulate din perspectiva ideologiei naționale. Adorația mulțimilor fascinate de farmecul persoanei imperiale se transformă, cu timpul, Într-o banală tentativă de seducție, Într-o simplă Încercare de a câștiga bunăvoința monarhică, iar relația dintre ardelence și Împărat trece, treptat, până la 1918, de la „dragostea sinceră” la o legătură de conveniență și interes. Mai rămânea În picioare doar un ultim element al edificiului mental care Își afla originea În anii popularității iosefine și anume nădejdea că Împăratul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
năsăudean, descrie faimoasa vizită efectuată cândva de Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" la Năsăud. Evident, și din frazele sale (pe care le voi reda, pentru culoare, În ortografia aproximativă a epocii) aflăm În ce fel Înțelegeau ardelencele să Își Întâmpine Împăratul: Inaintea portei triumfali imbracate cu verdeata si flori varie, unde se decora un erold ca anunciatoriul sosirei marelui domnitor si o Gratie aurorica tinea in dereapta-si angelica o coruna de laur, fu benecuvintat de vergure tenere
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fu benecuvintat de vergure tenere, iutindu-se ele, ca si frumseata Babilonului odinioara lui Alesandru Macedoneanul, a-i arunca coruni de flori in caleasca impereteasca. Ne-am Înșela dacă, la o lectură superficială, am fi tentați să credem că și ardelencele din evocarea lui G. Pop XE "Pop" Îi fac monarhului o primire plină de efuziune. În realitate, se simte acum că, În spatele rândurilor, entuziasmul e simulat, iar primirea evocată nu reprezintă decât o regie spectaculoasă, o punere În scenă lipsită
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
arcuri triumfale), pare desprins din imaginile galante ale poeziei lui Metastasio, poetul favorit al Vienei, pentru a răspunde sensibilității oaspeților austrieci și a le Încânta ochii cu un spectacol pe măsura gustului și așteptărilor lor. De altfel, conform respectivei relatări, ardelencele Își vor atinge scopul urmărit prin această primire fastuoasă, În care aluziile livrești la antichitatea romană Își găsesc, de asemenea, un loc privilegiat În cadrul aceleiași paradigme neoclasice. Împăratul le va recunoaște așadar individualitatea etnică și ascendența latină, cele mai de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este limpede că ele reprezentau ceea ce românii ar fi dorit, cel puțin, să audă din gura lui Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" . Caracterul tot mai ideologizat și politizat al contactelor și al relației mentale dintre româncele ardelence și suveranii austrieci iese puternic În evidență cu ocazia unei alte Întâlniri celebre, ocazionată de trecerea lui Franz Joseph XE "Joseph" prin Munții Apuseni, În iulie 1852. În timpul revoluției, româncele se lăsaseră seduse și ele de vraja atotcuceritoare a ideologiei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
luaseră parte circa 100 de femei, sau În bătălia victorioasă de la Fântânele, unde se ilustrase Pelaghia Roșu XE "Roșu" , mama tribunului Indrei. Peste trei ani, când tânărul Împărat vine să viziteze locul unor confruntări care contribuiseră la salvarea tronului său, ardelencele Îi ies În Întâmpinare, alături de soții lor, În numele unei intenții politice explicite: aceea de a-l determina pe Împărat să recunoască jertfele românești din timpul revoluției, prin satisfacerea revendicărilor politico-naționale formulate de elita românească. De data aceasta, conform noilor sensibilități
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o dădea ingratitudinii Curții vieneze. În această situație, primirea rezervată de către românce oaspeților austrieci dobândea automat alte semnificații, departe de orice spirit de flaterie. Încercând Încă o dată captarea bunăvoinței imperiale, scoțând În evidență individualitatea etnică specific românească a comunității lor, ardelencele venite să Îl Întâmpine pe Împărat nu făceau acum mai mult decât să respecte regulile unei ospitalități de circumstanță, uneori chiar ostentativă. Revoluția a marcat, În conștiința unei părți a elitelor românești din Ardeal, Începuturile procesului de sustragere de sub fascinația
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
va acumula tot mai multe conotații negative. Pentru sensibilitatea feminină țărănească, așa cum transpare ea la nivelul producțiilor folclorice, Împăratul va reprezenta tot mai mult simbolul unui angrenaj militar alienant, al „cătăniei” care le răpește mamelor fiii, și fetelor iubiții. Desprinderea ardelencelor din orbita mirajului imperial are loc sub zodia primului război mondial, când suferințele și moartea induc o virulență a sentimentelor și a expresiei care șterge complet din memoria colectivă amintirea vechii fascinații iosefine: Împărate, Împărate, Ardă-ți casa jumătate Și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
asemenea rânduri de revoltă feminină Împotriva arbitrariului Împărătesc (chiar dacă, de cele mai multe ori, prin mijlocirea unei penițe manevrate de o mână de bărbat), efigia luminoasă a Habsburgilor se stingea din sufletele românilor, Înecată de farurile orbitoare ale sentimentului național. Iar exemplul ardelencelor, seduse cândva de strălucirea puterii imperiale, dar Înșelate apoi În năzuințele lor, din perspectiva unor noi tipuri de sentimente și credințe, ne arată că mirajul personalității, atunci când stă sub semnul constrângerii și al oprimării, nu va găsi niciodată ecouri durabile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]