651 matches
-
să lupte fiecare întru fericirea comună. Până și natura îndeamnă omul la bine și la respect față de creație, în poeme care par rugăciuni-psalmi, îndeosebi cele care au ca motiv central casa părintească, Ardealul iubit. E aici un soi de mândrie ardelenească pentru faptul că autoarea a trăit pe acest sfânt meleag, atât de încercat în istorie, dar cumplit de frumos, mai ales în amintirile celor plecați. În Ardeal dorul e mai intens, iubirea e mai aprigă, toate lucrurile sunt așezate parcă
DESCĂTUŞĂRI: FĂRÂME DE AZIMĂ (VERSURI VECHI ŞI NOI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Colectia_lirik_a_editurii_armonii_cul_gheorghe_stroia_1329412137.html [Corola-blog/BlogPost/345064_a_346393]
-
de Filiala Maramureș a Ligii Scriitorilor și Biblioteca Județeană “Petre Dulfu “ pentru a participa la Atelierul Literar ”Ceremonii Transilvane “. Automobilul înfășura distanțele pe roți, săgetând ploaia, iar noi discutam, să ne treacă timpul mai ușor, pe fond de muzică populară ardelenească, despre istoricul și oamenii din localitățile mai principale prin care treceam. La Bonțida ne-am amintit de Castelul renascentist Banffy, donat acestei familii de regale Sigismund de Luxemburg la 1387, trecând prin Gherla am vorbit de pictorul Sorin Spiridon Gâtu
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Sub_egida_ligii_scriitorilor_r_al_florin_tene_1365319060.html [Corola-blog/BlogPost/345763_a_347092]
-
poate mai curând decât a sperat, pășește cu dreptul pe ușa din față a literaturii române: copila de numai 18 ani, după trei ani de trudă, ani de documentare și zbatere spre încumințirea cuvintelor și îmbrăcarea lor în straiele graiului ardelenesc autentic, și-a lansat primul volum al romanului SURÂSUL UMBRELOR, pe 12 mai 2013, în satul natal, Bologa, jud. CLUJ. Unul dintre consătenii săi, domnul profesor Liviu Negru, făcând referire la cinstea de a fi contemporan cu autoarea, afirma, pe
GEORGETA RESTEMAN by http://confluente.ro/articole/georgeta_resteman/canal [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
poate mai curând decât a sperat, pășește cu dreptul pe ușa din față a literaturii române: copila de numai 18 ani, după trei ani de trudă, ani de documentare și zbatere spre încumințirea cuvintelor și îmbrăcarea lor în straiele graiului ardelenesc autentic, și-a lansat primul volum al romanului SURÂSUL UMBRELOR, pe 12 mai 2013, în satul natal, Bologa, jud. CLUJ. Unul dintre consătenii săi, domnul profesor Liviu Negru, făcând referire la cinstea de a fi contemporan cu autoarea, afirma, pe
GEORGETA RESTEMAN by http://confluente.ro/articole/georgeta_resteman/canal [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
tot ce e curat și frumos. De fiecare dată am în traistă scoici de diferite mărimi. Îmi amintesc de mare și îmi aduc la ureche vuietul mării. Cânți într-un anume fel dragostea dobrogeană. E altfel ea, față de cea moldovenească, ardelenească, oltenească...? În Dobrogea se cântă altfel decât în alte zone: în Teleorman dragostea se cântă „în draci”, tumultos, cu mult patos, de pildă, pe când dragostea dobrogeană este una mult mai adâncă, nu atât de zbuciumată, mai timbrată, mai curată, mai
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_vlad_nufarul_dobroge_aurel_v_zgheran_1370942259.html [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
la mama acasă și forma ca-n Moldova, nu Ardeal. Porția de sărmăluțe la Casa Tudor este 24 de lei, iar smântâna costă 4 lei. Am primit comanda în aproximativ 15 minute. Servirea, ireproșabilă. P.S. Fie vorba între noi, sarmalele ardelenești sunt exagerat de mari. :) Preparate tradiționale la Casa Tudor: Fasole cu ciolan Tochitură de porc cu mămăliguță Bulz cu brânză de burduf și ou Tocăniță de pui Papanași cu dulceață
Sărmăluțe ca-n Moldova la Casa Tudor by http://www.zilesinopti.ro/articole/14772/sarmalute-ca-n-moldova-la-casa-tudor [Corola-blog/BlogPost/96644_a_97936]
-
viu. Eram la începutul carierei de negustor și încă nu știam toate cioacele. Sar să-l iau în brațe, să-l pup în neștire și să-l felicit, el se lasă, însă-mi spune cu vocea lui sonoră cu accent ardelenesc: - Bine, ba nenorocitule, așa se vine la un Ministru cu mâna-n tuhăs, unde e glaja de whisky, tu crezi că eu beau agheasma? - Te rog să mă ierți, Justine, încă nu știu bine rostul, ca și eu sunt nou
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 by http://confluente.ro/Accident_de_circulatie.html [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
cu căruța, iar duminica erau îmbrăcați impecabil, ca niște domni adevărați de oraș, un oraș cu o istorie culturală bogată, care a pus o bază solidă în educația adolescentului cu gânduri și aspirații înalte pentru viitor. Legat tot de orașul ardelenesc este momentul întâlnirii Părintelui Nicolae cu Episcopul Martir Nicolae Popoviciu, bucuria vieții mele acea întâlnire, omul care mi-a îndrumat pașii spre teologie și m-a sfătuit îndeaproape, imi povestește Părintele Nicolae Bordașiu. Pentru că era în vremea războiului și nu
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432189840.html [Corola-blog/BlogPost/374846_a_376175]
-
Rosalim, Marius Boeriu, Alin Turculescu și Sebastian Rămneanțu, și intenționez să continuu și să extind colaborarea aceasta strângând colindele pe un compact disc. De curând am înregistrat cântece noi cu Orchestra ansamblului Jidvei România, sub bagheta profesorului Stelian Stoica, melodii ardelenești din zona din care provin, care sper să se concretizeze în curând într-un nou copact disc și să se bucure de aprecierea publicului. Caut în permanență să realizez lucruri concrete care să dureze în timp, să bucure și să
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433133576.html [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
cu căruța, iar duminica erau îmbrăcați impecabil, ca niște domni adevărați de oraș, un oraș cu o istorie culturală bogată, care a pus o bază solidă în educația adolescentului cu gânduri și aspirații înalte pentru viitor. Legat tot de orașul ardelenesc este momentul întâlnirii Părintelui Nicolae cu Episcopul Martir Nicolae Popoviciu, bucuria vieții mele acea întâlnire, omul care mi-a îndrumat pașii spre teologie și m-a sfătuit îndeaproape, imi povestește Părintele Nicolae Bordașiu. Pentru că era în vremea războiului și nu
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463553674.html [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
Academicianul Eugen Simion a ajuns la vârsta senectuții. La 25 mai împlinește vârsta de aur a vieții, adică 80 de ani. Fiul Sultanei și al lui Dragomir, cu ascendență ardelenească, născut în satul Chiojdenca din județul Prahova, studiază la Liceul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, unde a fost coleg de școală cu Nichita Stănescu. Între 1952 și 1957 urmează cursurile Facultății de Litere a Universității din București, având mari
EUGEN SIMION LA 80 DE ANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Eugen_simion_la_80_de_ani_ion_ionescu_bucovu_1367904485.html [Corola-blog/BlogPost/354743_a_356072]
-
oaie și opinci. Am trecut apoi la bucătăria tradițională, unde erau expuse produse apetisante cărora cu greu le rezistam și pe care le doream în cămara mea. Am cumpărat cașcaval în coajă de brad, prăjituri de casă cu cremă, cârnați ardelenești afumați și cozonac cu nucă. Mai târziu, mi-am luat o geantă din piele de căprioară, o ie cu mâneci scurte și niște mărgele roșii din lemn de cireș. Ne vânturasem pe acolo vreo două ore, când Nicoleta m-a
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1486126752.html [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
E o metodă de învățare clasică și foarte eficientă dar, spre ghinionul sau, tânărul diplomat nipon studiase la Cluj și nu mai reușea să scape de accentul locului. Hazul de a asculta un japonez vorbind românește cu un puternic accent ardelenesc e savuros. De partea noastră, tradiția solidă este de a avea demnitari înalți care vorbesc prost chiar și cele mai uzitate și facile limbi străine. Engleză lui M.R.Ungureanu sau chineză lui Viorel Isticioaia-Budura sunt excepțiile. Specialiștii Ministerului de Externe
De ce s-a enervat Internetul românesc by http://uzp.org.ro/de-ce-s-a-enervat-internetul-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92933_a_94225]
-
unei permanente maree sufletești. Actualitatea -decupată secvențial, cinematografic, dobândește forță emoțională tulburătoare. „Câtă viață, atâta literatură!” - o altă proză demnă de Nobelul pe care l-ar fi meritat, cu prisosință, și controversatul roman „Quo vadis, Domine?” Prozatorul de profundă sorginte ardelenească, dublat structural de un excepțional jurnalist de investigație, se inspiră, obsedant, din aspecte ale actualității urmărite până în consecințele ei ultime. Și aici, ca și în romanele anterioare, personajele lui Mihai Sin traversează aceeași acută criză de identitate, nu se pot
O CARTE DESPRE NOBEL – „ISPITA IZBĂVIRII” DE MIHAI SIN de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_cristescu_1403620162.html [Corola-blog/BlogPost/374205_a_375534]
-
Maria Bojan, Domnica Fărcaș și Liviu Negru (ultimii doi, profesori de limba română la Valea Drăganului, respectiv Zalău) și Ștefania Cârste, colega ei de bancă. În final, una dintre consătencele Ioanei, Maria Molnar, i-a mulțumit acesteia în dulce grai ardelenesc prin câteva versuri: „Ioana, dragă, să trăiești/ Visele să-ți împlinești/ Ești fata noastră de la țară/ Și ne-ai făcut satul de fală!” Ioana Resteman, plină de emoție dar cu fața strălucind de bucurie a mulțumit în primul rând familiei
O REUŞITĂ FRESCĂ A SATULUI ARDELEAN de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_ioana_rest_georgeta_resteman_1368477035.html [Corola-blog/BlogPost/350421_a_351750]
-
cu căldură și dumneavoastră să vă bucurați de comorile spirituale ascunse în „SURÂSUL UMBRELOR” acestei talentate tinere, îmi veți mulțumi ulterior! Nu pot să închei înainte de a-l parafraza pe domnul profesor Liviu Negru, care, în cuvinte brodate cu mândrie ardelenească pe pânze de suflet spunea că la Bologa, „Unul dintre cele mai mândre sate cu care Dumnezeu a tivit poalele Vlădesei”- căci așa îl descrie autoarea - „Dumnezeu a semănat un sâmbure de geniu!” Georgeta RESTEMAN Săcuieu, județul Cluj 13 mai
O REUŞITĂ FRESCĂ A SATULUI ARDELEAN de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_ioana_rest_georgeta_resteman_1368477035.html [Corola-blog/BlogPost/350421_a_351750]
-
pe care creșteau nestingheriți mușchii verzi. Spre extremitatea din dreapta a cetații se întindea Namurul de dincolo de malul Meusei până sus pe colinele de la marginea orașului, cu spații verzi, curți înconjurate cu garduri din lemn de parcă te aflai într-o zonă ardelenească a noastră și case rustice, cu nimic mai deosebite ca cele românești. Orașul ca urbe era doar pe malurile Meusei și ale Sambrei, în rest totul era pitoresc, ca un simplu cătun ridicat într-o zonă de podiș. Pe malul
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491455647.html [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]
-
masa mea: -Aaa!... dar nu pot să mă abțin. Salutări, prietene! De când nu ne-am mai văzut noi?... -Păi... dau eu să răspund... -Să tot fie aproape un an, continuă amicul. Tot tânăr, tot frumos... Vorbea cu un accent moale, ardelenesc, pe care cred că-l folosea intenționat, conștient fiind că printre olteni asta îl face mai simpatic. Știți, când locuiești printre olteni mai mult de 20 de ani, îți pierzi accentul nativ nolens-volens. E regulă! Pe el îl știu pe
AMICUL MEU ZIARIST de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1440956820.html [Corola-blog/BlogPost/372199_a_373528]
-
cu căruța, iar duminica erau îmbrăcați impecabil, ca niște domni adevărați de oraș, un oraș cu o istorie culturală bogată, care a pus o bază solidă în educația adolescentului cu gânduri și aspirații înalte pentru viitor. Legat tot de orașul ardelenesc este momentul întâlnirii cu preotul paroh și episcopul martir Nicolae Popovici, bucuria vieții mele acea întâlnire, omul care mi-a îndrumat pașii spre teologie și m-a sfătuit îndeaproape, spune Părintele Nicolae. Pentru că era în vremea războiului și nu era
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/_educatia_moral_religioasa_ar_trebui_s_stelian_gombos_1333360312.html [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
rondele de morcovi cum numai coana Leana știa să prepare, îi puteai mânca până în vara următoare, păstrându-și calitățile culinare. Castraveciorii cât degetul mare erau de două ori fierți cu cimbru și ardei iute puși în saramură după o rețetă ardelenească. Cine intra o dată în cârciuma conului Nae Mussolini n-o mai ocolea a doua oară. Veneau din satele vecine și chiar de la oraș pentru a face un chefuleț în ambianța rusticului și tradiționalului, udat cu o țuică veche și un
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Domnestiul_oamenilor_simpli_0.html [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
se încheie într-un ton optimist și cu voie bună, de această dată ne-a dăruit o poezie de demult, „Ăl mai tare om din lumeˮ, semnată de bănățeanul Victor Vlad Delamarina, pe care a recitat-o magistral în grai ardelenesc. Următoarea întâlnire va avea loc joi, 28 septembrie. Să aveți o vară frumoasă și rodnică! (Fotografia o datorăm colegului nostru de cenaclu, ing. Mircea Gordan, talentat poet și prozator.) Referință Bibliografică: Cenaclul literar „Artur Silvestriˮ al Filialei Cluj a LSR
CENACLUL LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ AL FILIALEI CLUJ A LSR A INTRAT ÎN VACANȚĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1467356420.html [Corola-blog/BlogPost/379381_a_380710]
-
să lupte fiecare întru fericirea comună. Până și natura îndeamnă omul la bine și la respect față de creație, în poeme care par rugăciuni-psalmi, îndeosebi cele care au ca motiv central casa părintească, Ardealul iubit. E aici un soi de mândrie ardelenească pentru faptul că autoarea a trăit pe acest sfânt meleag, atât de încercat în istorie, dar cumplit de frumos, mai ales în amintirile celor plecați. În Ardeal dorul e mai intens, iubirea e mai aprigă, toate lucrurile sunt așezate parcă
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_o_preoteasa_a_cuvantului_si_odiseea_ei_su_none_1327654101.html [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
arzând pe rugul dreptății și al libertății. Poezia de simțire religioasă este poate, cea mai reușită din creația acestei poete. Ea picură fiori mistici în suflet și trezește sufletele la smerenie și pietate. Ea e legată, de asemenea, de ținutul Ardelenesc, de credința străbună, de casă și de tradiție: „Îmi ninge și sufletu-și cerne dorința/ Iar fulgii de nea îmi alungă tristeți/ Surâs de copil în dragi dimineți/ Renaște pe-aripă de înger credința.// Troiene de vis ce acoperă drumuri
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_o_preoteasa_a_cuvantului_si_odiseea_ei_su_none_1327654101.html [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
a transformat într-un fel de recital Dorel Schor spre bucuria ascultătorilor, să recunoaștem, destul de puțin familiarizați cu farmecul și subtilitățile genului. Drept urmare, următoarele seri, după această lectură spontană, au fost dominate de cererile celor prezenți, făcute în dulcele grai ardelenesc: - N'apo' bădie, mai dă-ne, pe lângă glaja de beutură și câteva pilule de suflet de la doctoru' Șor, rogu-te! Iar „bădia”, Ioan Gligor Stopița, nu se lasă deloc așteptat ... Amuzat de această frumoasă întâmplare, imediat ce am aflat-o, i-
PILULELE DE SUFLET ALE DOCTORULUI SCHOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pilulele_de_suflet_ale_doctorului_schor.html [Corola-blog/BlogPost/367205_a_368534]
-
a continuat pe un ton întrebător și foarte circumspect: „Cine sunt ăștia cu tine? Sunt comuniști?” „Nu, sunt refugiați. Pe noi ne-au trecut legionarii granița" - i-a răspuns nea Mitică, cu aceeași față senină și cu bine cunoscuta cumpătare ardelenească. Cu ochii mari de mirare și surprins de răspunsul ardeleanului, Nichita Tomescu a Întrebat imediat: „Păi legionarii treceau granița?”. „Da”, i-a răspuns zâmbind nea Mitică. Lovindu-se cu palma peste frunte, și parcă reproșându-și pentru această carență de
„CÂND PLECĂM DIN LUME, NU LUĂM CU NOI NICI GREUTATEA SCAMEI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/_cand_plecam_din_lume_nu_luam_cu_noi_nici_greutatea_scamei_.html [Corola-blog/BlogPost/366668_a_367997]