4,464 matches
-
nu poate fi modificat de arendator ca urmare a unor pierderi datorate unor factori naturali; arendașul va acoperi pierderile prin asigurarea culturilor împotriva unor factori de risc; părțile sunt obligate să notifice primăriei la care a fost înregistrat contractul de arendare orice modificare a nivelului arendei ș.a. EMIL CONSTANTIN Centre de intervenție l Reglarea cererii și a ofertei În acest an, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale intenționează să intervină - dacă este cazul - pe piața grâului pentru a regla cererea și
Agenda2006-26-06-general4 () [Corola-journal/Journalistic/285100_a_286429]
-
nu reușiți să soluționați acest conflict pe cale amiabilă, va trebui să vă adresați instanței de judecată. Știm că ideea unui proces vă sperie, însă, din păcate, aceasta este calea de urmat. Reamintim că, potrivit Legii nr. 16/1994, contractul de arendare trebuie să cuprindă: părțile contractante și domiciliul sau sediul acestora; obiectul contractului, complet și precis determinat (obiectul contractului trebuie să cuprindă descrierea amănunțită a tuturor bunurilor agricole arendate, inventarul acestora și planul de situație al terenurilor); obligațiile fiecăreia dintre părți
Agenda2006-26-06-dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/285094_a_286423]
-
și domiciliul sau sediul acestora; obiectul contractului, complet și precis determinat (obiectul contractului trebuie să cuprindă descrierea amănunțită a tuturor bunurilor agricole arendate, inventarul acestora și planul de situație al terenurilor); obligațiile fiecăreia dintre părți, expres și complet menționate; durata arendării; arenda, modalitățile și termenele de plată ale acesteia; răspunderile fiecărei părți; orice suprafață de teren sau orice alt bun agricol ce se va reține de către arendator se va specifica separat în contract; alte clauze convenite de părți și permise de
Agenda2006-26-06-dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/285094_a_286423]
-
anul 2006 sunt 800 de solicitări. Pentru persoanele ce au împlinit vârsta de 62 de ani, care dețin până la 10 hectare, renta este de 100 euro/ha/an, în cazul vânzării terenului agricol, respectiv 50 euro/ha/an, în cazul arendării. Sumele se primesc în primul trimestru al anului, pentru cel precedent, pe tot parcursul vieții proprietarului. Scopul acestei măsuri a fost comasarea terenurilor agricole și asigurarea condițiilor pentru o exploatare corespunzătoare a terenurilor agricole. V. CORDUNEANU Consiliu de cartier l
Agenda2006-26-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/285103_a_286432]
-
548/2005, semnată de primarul Gheorghe Ciuhandu. L. S. Renta viageră l Precizări Până în prezent, la Oficiul Județean de Rentă Viageră Timiș au fost depuse peste 1 000 de dosare pentru acordarea rentei viagere agricole, marea majoritate a cererilor vizând arendarea terenurilor, ne-a declarat dl Dorel Trușcă, directorul oficiului care funcționează în cadrul Agenției Domeniilor Statului ( A.D.S. ) din Piața Libertății nr. 1. Dacă până acum s-au eliberat 50 de carnete de rentier, până la finele anului se vor înmâna beneficiarilor
Agenda2006-33-06-01-general 4 () [Corola-journal/Journalistic/285120_a_286449]
-
carnete aferente cererilor depuse pentru anul trecut și vor fi emise și carnetele pentru cererile depuse în 2006. Referitor la renta viageră, dl Trușcă a ținut să facă următoarele precizări: renta viageră se poate primi și retroactiv, condiția fiind ca arendarea sau încheierea contractului de vânzare-cumpărare să fi avut loc după apariția Legii nr. 247/2005; să îndeplinească celelalte condiții prevăzute în legile fondului funciar; potențialii beneficiari de rentă să dovedească cu documente că sunt proprietari pe teren; să aibă vârsta
Agenda2006-33-06-01-general 4 () [Corola-journal/Journalistic/285120_a_286449]
-
Sandu Sturza(9 iunie 1822-23 aprilie 1828), care solicită vechilor antreprenori ai poștelor reînceperea serviciului poștal, pe baza contractelor existente înainte de revoluție. În 1826, în scopul unei cât mai bune organizări a poștelor, Domnul Moldovei, stabilește prin contract condițiile de arendare, statul fiind obligat a suporta cheltuielile pentru întreținerea cailor, releelor, surugiilor și cărucerilor. Corespondența oficială se expedia din capitala Moldovei la Fălticeni prin "țimirași", de două ori pe săptămână, iar în cadrul ținutului, transportul corespondenței se făcea de către călărașii isprăvnicești. Transportul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fost necesară. Cu timpul, traseele și orarele curselor poștale au suferit modificări. Au dispărut unele stații și s-au întemeiat altele, cum au fost cele de la Drăgușeni, apoi de la Cristești și Ruginoasa. Dacă în 1826, după cum rezultă din contractul de arendare, plicurile oficiale se trimiteau la ținuturi, așa cum s-a arătat mai sus prin țimirași de două ori pe săptămână, în 18441845, aflăm dintr-o lucrare tipărită în străinătate, că se expediau numai o singură dată pe săptămână, cu un curier
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de călătorie în contul statului, le înainta lunar Ministerului de Finanțe, încasând contravaloarea și împărțea antreprenorilor sumele cuvenite; încasa taxele călătorilor particulari, colecta pe cele strânse la relee și le împărțea antreprenorilor după distanțele parcurse în fiecare despărțire. Condițiile de arendare mai prevedeau: să fie în sarcina statului cheltuielile pentru personalul poștal al Direcțiunii și cel din orașe; funcționarea unui oficiu poștal la fiecare reședință de ținut, condus de sameș, care să aibă în subordine un factor poștal pentru înmânarea scrisorilor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la poștă, se mai aplica o ștampilă "Franco"; predarea scrisorilor adresate în localitățile rurale, cu semnătură la isprăvnicieăprefectură), de unde se trimiteau la subprefecturi pentru a se înmâna destinatarilor etc.. O dispoziție foarte importantă introdusă pentru prima dată în condițiile de arendare, a fost aceea prin care curierii, cu ocazia transportului trimiterilor oficiale, erau obligați de a duce scrisorile și gropurile persoanelor particulare, fără a se pretinde taxe, decât în cazul depășirii greutății stabilite. Ridicarea dreptului antreprenorilor de a mai încasa taxe
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
localurile de poștă au fost deteriorate și serviciul poștal își întrerupe dezvoltarea, dar nu pentru mult timp. Unii antreprenori deși au fost despăgubiți, au renunțat la ținerea poștelor, fiind înlocuiți cu alți solicitanți, începând din 1855. Printre noile condiții de arendare, s-a prevăzut înființarea unui serviciu de "Ștafete urgente" pentru ordinele ce nu sufereau amânare, emise de stat către diferite autorități din țară și invers. Cuvântul "ștafetă" folosit de-a lungul timpului avea un dublu înțeles, pe de o parte
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
legătura cu cursele de diligențe care veneau din Iași, treceau prin Roman, Bacău până la Focșani. Întrucât în mai 1861, expirau contractele poștei, s-a aprobat prelungirea lor cu încă un an, urmând a se stabili pentru viitor noi condiții de arendare a poștelor cu cai. Nefiind amatori pentru încheierea de contracte, în noile condiții, adică pe termene lungi și fără subvenții din partea statului, sa apelat la vechii antreprenori, prelungindu-se contractele pe diferite termene. Cu toate măsurile luate, monopolul poștal era
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
simplu. Obiectele de corespondență puteau fi expediate recomandat, iar acestea cu adeverință de primire. La fel, gropurile, pachetele și obiectele de valoare, se puteau prezenta cu adeverință de primire, bineînțeles taxată. În același an, la 1 mai, expirând contractele de arendare, poștele cu cai au fost atribuite la diferiți antreprenori, pe termene scurte, cu subvenții din partea statului. În anul 1865, la stațiile de poștă din Fălticeni, Cristești și Ruginoasa, din județul Suceava, existau 12, 20 și respectiv 38 de cai. O
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
menzilurilor, din punctele în care nu existau birouri poștale, aveau obligația, încă din aprilie 1864, de a îndeplini serviciul de expeditori poștali, cunoscând și respectând prevederile instrucțiunilor privind primirea de scrisori, obiecte de valoare, bani etc. . În vederea reînnoirii contractelor de arendare a poștelor cu cai, s-a încercat, fără succes, a se încheia altele pe termene lungi, fără subvenții din partea statului. Nefiind amatori, administrația poștelor a fost obligată să le prelungească pe cele vechi până în iulie 1868, când s-au propus
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cu cai, s-a încercat, fără succes, a se încheia altele pe termene lungi, fără subvenții din partea statului. Nefiind amatori, administrația poștelor a fost obligată să le prelungească pe cele vechi până în iulie 1868, când s-au propus alte condiții: arendarea pe cinci ani, cu subvenții din partea statului. Dar nici așa nu s-au găsit amatori peste tot, dispunându-se: concesionarea să se facă, fie prin învoială, fie în regie. Nu peste mult timp, cursele care se efectuau în regie sau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
sau mușama cu inscripția orașului și o geantă de piele inscripționată “Portu scrisorilor”. Peste câțiva ani, în 1857, se propunea ca amploaiații poștei, inclusiv căpitanii de poștă să poarte uniformă pentru a fi cunoscuți și respectați de public. Condițiile de arendare a poștelor din perioada 1858 - 1861, obligau antreprenorii să îmbrace pe surugii din leafa lor, cu suman sau aba, după același model în toată țara. Surugii trebuiau să poarte un semn de alamă la pălărie sau la căciulă pentru a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
serviciu. Celălalt personal de execuțieăelevii și expeditorii rurali, conductorii de linii și diligențe, căpitanii de poștă, curierii de scrisori și telegrame, cantonierii și surugii etc) aveau numai “ținută mică”. Personalul telegrafului fuseseră uniformat încă din 1859. De asemenea, condițiile de arendare ale poștelor cu cai, din 1868, obligau căpitanii poștelor să poarte uniforma conductorilor poștali, iar surugii un port special. Uniformele, alcătuite din multe elemente, se confecționau anevoios și erau costisitoare, dar românii, în general, căpătaseră gustul lor. Tot în anul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
nu după numărul membrilor unei gospodării, ci după alte criterii: fie distribuții egalitare, pe cete sau pe gospodării familiale, fie inegalitare, pe contribuția la plata birului, pe suprafețele posedate anterior. În plus, obștea avea drept de preemțiune la vânzarea sau arendarea unor bunuri imobile; putea să facă împrumuturi; să arendeze o parte din patrimoniul său; să cumpere de la alte sate și de la propriii săteni (Stahl, 1998, vol. II, pp. 53 58, 61-66). Prin parcurgerea datelor empirice culese de Stahl putem identifica
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
și doar în urma despăgubirii comunității prin efectuarea unei plăți într-un fond comun, obștesc. În Câmpulung, pe lângă acest criteriu, se mai aplică regula exploatării din punct de vedere comercial a pădurii, în mod colectiv, prin dare în arendă. Veniturile de pe urma arendării pădurii colective erau împărțite egal între gospodării. Conform opiniei lui Stahl (1998, vol. II, pp. 184-185), acest sistem nu a rezolvat problema supraexploatării pentru că, deși acțiunile celor din comunitate erau limitate, cele ale arendașilor nu se supuneau niciunui mecanism de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Încurajat de faptul că invatatorii au răspuns cu entuziasm la chemarea lui Haret care a sprijinit, oficializat și generalizat diverse forme de activitate extrașcolară a cadrelor didactice: cercuri culturale, biblioteci populare, șezători sătești, școli de adulți, bănci populare, obști de arendare și cumpărare de pământ, asociații țărănești pentru vânzarea în comun a produselor, societăți și reviste culturale. Prin înființarea unor societăți economice și de ajutor mutual la sate se preconiza un ajutor pentru locuitorii satelor care erau supuși la o " exploatare
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
pp. 325-326). La nivelul obștii existau mecanisme prin care se încerca menținerea regimului devălmășiei absolute și oprirea pătrunderii nebăștinașilor. Obștea avea dreptul de a interzice căsătoriile cu cei din afara comunității și deținea un drept de protimisis („preempțiune”) la vânzarea și arendarea terenurilor. Aceste mecanisme dezvoltate la nivelul alegerii colective demonstrează capacitatea de adaptare a regulilor de la nivelul alegerii colective la interacțiunile de la nivelul operațional (Stahl, 1998, vol. II, pp. 60-66). Principala diferență dintre normele de la nivelul alegerii colective și cele de la
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
colective, obștea din Câmpulung, prin așezământul din 1864, reglementa că închiderile de izlaz se făceau cu autorizarea prealabilă a obștii și puteau fi menținute pe perioada în care erau utilizate efectiv. Pădurile nu mai erau exploatate individual, ci colectiv, prin arendare. În acest regulament se permitea folosirea lemnului pentru nevoile gospodăriei, dar se interzicea exploatarea în scop comercial fără plata unei despăgubiri către comunitate. Reglementarea drepturilor de exploatare a pădurii este diferită de la o obște la alta. Unele obști au restrâns
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
judecătoriei. Art. 480. (1) Îndată ce ordinul de sechestru s-a transcris, s-a afișat, s-a publicat și s-a făcut cunoscut la faza locului prin executorul judecătoresc, vor fi nule de drept, numai de la data transcrierii, orice închirieri sau arendări ce se vor face de datornic și orice plăti de chirie sau arenzi se vor primi de dinsul în urmă datei transcrierii. (2) Vor fi asemenea nule tot de la data transcrierii orice plăti făcute înainte de vreme în contra clauzelor contractului de
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
vor face de datornic și orice plăti de chirie sau arenzi se vor primi de dinsul în urmă datei transcrierii. (2) Vor fi asemenea nule tot de la data transcrierii orice plăti făcute înainte de vreme în contra clauzelor contractului de închiriere sau arendare. ... Art. 481. Dacă datornicul ocupă el însuși, în total sau în parte, imobilul al carui venit e sechestrat, judecătoria va putea, după împrejurări, să ordone că el să deșerte, în tot sau în parte, îndată sau la un termen fix
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
cheltuielile de executare. ... ----------- Alin. (4) al art. 497 a fost modificat de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 459 din 6 decembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 994 din 13 decembrie 2006. Articolul 498 (1) Închirierile sau arendările, precum și cesiunile de venituri făcute de debitor sau deținător după data înscrierii somației arătate la art. 497 alin. 1 nu vor fi opozabile creditorului urmăritor sau adjudecatarului. ... (2) Închirierile sau arendările anterioare înscrierii somației sunt opozabile, în condițiile legii, atât
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]