112 matches
-
tremurândă pe coardele de fier, Ce caută-al meu suflet în acea sfântă oară De la turburii creeri în van eu samă cer. "Cine-ar fi oare umbra aceea argintie Ce vine la cîntarea-mi când cu o rugă-o-nvoc, Când provocați de arfă-mi răspund valuri o mie, În nopți când pricep scrisul al stelelor de foc? {EminescuOpIV 173} Cîntînd pe a mea arfă sălbatecă, vibrîndă, Am pus în ea o parte a sufletului meu. E partea cea mai bună, mai pură și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cer. "Cine-ar fi oare umbra aceea argintie Ce vine la cîntarea-mi când cu o rugă-o-nvoc, Când provocați de arfă-mi răspund valuri o mie, În nopți când pricep scrisul al stelelor de foc? {EminescuOpIV 173} Cîntînd pe a mea arfă sălbatecă, vibrîndă, Am pus în ea o parte a sufletului meu. E partea cea mai bună, mai pură și mai sfântă Ce într-o noapte albă, pe-o rază tremurândă Părăsi lemnul putred, sburînd la Dumnezeu. Cînd noaptea însă-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
viaț-obscură, Demonic-dulce, amoros, spasmotică, febrilă, Și sufletele noastre-atunci pe buze atârnate S-au contopit în sărutări, în desmierdări, în milă, Parc-am trecut noi amândoi în noaptea neființei, Ne-am zugrumat în sărutări, ne-am omorât, copilă! {EminescuOpIV 188} O ARFĂ PE-UN MORMÎNT Prin gîndurile-mi triste și negre treci frumoasă, Ca marmura de albă, în haine de argint, Cu ochii mari albaștri în bolți întunecoase Și desfăcut ți-e părul în valuri de-aur moale... De-asupra frunței tale e-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
întunecoase Și desfăcut ți-e părul în valuri de-aur moale... De-asupra frunței tale e-un mândru cerc de stele Astfel treci, tu copilă, făptura minții mele, Minune-a creațiunei, ș-o singură gândire Te face ca să tremuri: o arfă pe-un mormânt. Da da! În viața-mi tristă tu treci cu-a tale stele Albastre și în sboru-ți tu murmuri surâzând... E-amor? copilărie?... Sunt versurile mele Ce-ocupă a ta minte de murmurezi visînd? Surîzi!... Nu plânge numai
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
În viața-mi tristă tu treci cu-a tale stele Albastre și în sboru-ți tu murmuri surâzând... E-amor? copilărie?... Sunt versurile mele Ce-ocupă a ta minte de murmurezi visînd? Surîzi!... Nu plânge numai la finele poemei C-o arfă pe-un mormânt. Ah! de-aș muri... tu, înger, fără să știi v-odată Că te-a iubit acela, ce zace în pământ, C-un rai întreg de visuri, cerimea înstelată De cugetări înalte cu dînsu-i îngropată, Că acea lume
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de visuri, cerimea înstelată De cugetări înalte cu dînsu-i îngropată, Că acea lume-ntreagă ție-a fost închinată - Tu innocentă, albă, ai trece surâzând... Doar luna-n cer atuncea s-ar îndoi în liră Ș-ar suspina în noapte: o arfă pe-un mormînt! {EminescuOpIV 189} CARE-I AMORUL MEU ÎN ASTĂ LUME Care-i amorul meu în astă lume: Este-al bravurei coiful de aramă Sau al mărirei aspru rece nume? Sau este claustrul cernit, ce chiamă Cu-a lui
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-n mână Și vezi de nu-i mărgăritar hurmuzul Ce-n mînă-l ai de-acum o săptămână. {EminescuOpIV 206} ÎN CĂUTAREA ȘEHEREZADEI În mări de Nord, în hale lungi și sure M-am coborât și am ciocnit cu zeii, Atârnând arfa-n vecinica pădure. M-am îndulcit cu patima femeii, În stele i-am topit aurul din plete În poale-am scuturat piatra Cameii, Din ochi i-am sărutat priviri șirete, De umeri rezemat am râs cu dânsa Ș-am potolit
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ce știu, ce pot, Nu poate să descrie nici zîmbetu-ți în tot. Te-am îngropat în suflet și totuși slabii crieri Nu pot să te ajungă în versuri și descrieri. Frumseța ta divină, nemai gândită, sfântă Ar fi cerut o arfă puternică, ce-ncîntă; Cu flori stereotipe, cu raze, diamante, Nu pot să scriu frumseța cea vrednică de Dante. O bate-ți joc de mine, pigmeu deșert, nedemn, Ce am crezut o clipă de tine că sunt demn. O, marmură curată, o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
asfințire - Se scuturau flori albe de migdal; Un vis purtam în fiece gândire Cum lacul poartă-o stea pe orice val; [A zorilor suavă înflorire Se prelungea până-n amurgul pal], În văi de vis, în codri plini de cânturi, Atârnau arfe îngerești pe vânturi. Și tot ce codrul a gândit cu jale În umbra sa pătată de lumini, Ce spun: isvorul lunecând la vale, Ce spune culmea, lunca de arini, Ce spune noaptea cerurilor sale, Ce lunii spun luceferii senini Se
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lovească. 10. Taurii lor sunt plini de vlagă și prășitori, juncanele lor zămislesc și nu leapădă. 11. Își lasă copiii să se împrăștie ca niște oi și copiii se zbenguiesc în jurul lor. 12. Cîntă cu sunet de tobă și de arfă, se desfătează cu sunete de caval. 13. Își petrec zilele în fericire și se coboară într-o clipă în locuința morților. 14. Și totuși ziceau lui Dumnezeu: Pleacă de la noi. Nu voim să cunoaștem căile Tale. 15. Ce este Cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
durere. 28. Umblu înegrit, dar nu de soare. Mă scol în plină adunare, și strig ajutor. 29. Am ajuns frate cu șacalii, tovarăș cu struții. 30. Pielea mi se înegrește și cade, iar oasele îmi ard și se usucă. 31. Arfa mea s-a prefăcut în instrument de jale și cavalul meu scoate sunete plîngătoare. $31 1. Făcusem un legămînt cu ochii mei și nu mi-aș fi oprit privirile asupra unei fecioare. 2. Dar ce soartă mi-a păstrat Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
sfînt, căci toți preoții de față se sfințiseră fără să mai țină șirul cetelor, 12. și toți Leviții care erau cîntăreți: Asaf, Heman, Iedutun, fiii și frații lor, îmbrăcați în in subțire, stăteau la răsăritul altarului cu chimvale, alăute și arfe, și aveau cu ei o sută douăzeci de preoți care sunau din trîmbițe, 13. și cînd cei ce sunau din trîmbițe și cei ce cîntau, unindu-se într-un glas ca să mărească și să laude pe Domnul au sunat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
din Seba. 10. Slujitorii lui Hiram și slujitorii lui Solomon, care au adus aur din Ofir, au adus și lemn mirositor și pietre scumpe. 11. Împăratul a făcut cu lemnul mirositor scări pentru Casa Domnului și pentru casa împăratului, și arfe și alăute pentru cîntăreți. Nu se mai văzuse așa ceva în țara lui Iuda. 12. Împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit ea, ce a cerut, mai mult decît adusese ea împăratului. Apoi s-a întors și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Ierusalim, în frunte cu Iosafat, au plecat veseli și s-au întors la Ierusalim, căci Domnul îi umpluse de bucurie, izbăvindu-i de vrăjmașii lor. 28. Au intrat în Ierusalim și în Casa Domnului, în sunete de alăute, și de arfe și trîmbițe. 29. Groaza Domnului a apucat toate împărățiile celorlalte țări, cînd au auzit că Domnul luptase împotriva vrăjmașilor lui Israel. 30. Și împărăția lui Iosafat a fost liniștită, și Dumnezeul lui i-a dat pace de jur împrejur. 31
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
și au adunat sîngele la piciorul altarului, ispășire pentru păcatele întregului Israel, căci pentru tot Israelul poruncise împăratul să se aducă arderea de tot și jertfa de ispășire. 25. A pus pe Leviți în Casa Domnului cu chimvale, alăute și arfe după rînduiala lui David, lui Gad, văzătorul împăratului, și proorocului Natan, căci astfel era porunca Domnului, dată prin proorocii Săi. 26. Leviții au luat loc cu instrumentele lui David, și preoții cu trîmbițele. 27. Ezechia a poruncit să aducă arderea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
frumusețile ei și cumcă trecere și naștere, cumcă ivirea și pieirea ta înșile sunt numai o părere. Și inima nu mai e în stare a te transpune // în această stare. Ea se cutremură încet din sus în jos, asemenea unei arfe eoliane, ea este singura ce se mișcă în această lume eternă..., ea este orologiul ei. Și astfel fantazia nu mai este reflecția lumei astfel cum ea se arată ochilor într-o reală trezvie, ci, ca în fantazia poetului și a
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
până la catalogarea însoțită de o ușoară atitudine de simpatie. În exemplul (h)arfistul de X (AD) sensul elementului din prima poziție apare mai clar: subiecții l-au propus pentru a eticheta o persoană înfumurată. Cuvântul este un derivat de la argoticul arfă (fiță). 4. CONCLUZII La nivelul utilizărilor din româna actuală am constatat o mare disponibilitate în direcția construirii unor sintagme dintre cele mai diverse, fapt ce constituie o dovadă a productivității structurii. Rezumăm aici principalele observații formulate cu privire la uzul tiparului (Det
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
lui îmbătată, stelele păreau că se mișcă după tactul lor; îngerii ce treceau surâzând pe lângă el îngânau cântările ce lui îi treceau prin minte. [...] iar un înger, cel mai frumos ce l-a văzut în solarul lui vis, cânta din arfă un cântec atât de cunoscut... notă cu notă el îl prezicea... Aerul cel alb rumenea de voluptatea cântecului 129. Poetul se simte stăpânul absolut al tonurilor tocmai pentru că resimte lăuntric armonia cântecului. Molatece sau aspre, virile sau plângătoare, notele exclud
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
unei vieți ferice/ Plină de basme, plină de amor/ În cântece-o puneam [...]/ și stele mice/ Se strecurau în cântul meu cu flori 145. Atât în sufletul poetului, cât și în toată armonia universului ipoteștean, până și Vara cânta din arfa [...] de aur/ Vara cu flori cu-al basmelor tesaur 146. Acolo, În valea viselor erau codri de cânturi/ Und-arfe arbori suspinau în vânturi 147. Muza poetului îi inspiră sunete melodice, fiind și ea o prezență prin pădurile de basme, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
aduce vreo atingere acțiunii de aplicare a legilor și decretelor Japoneze de către puterea judiciară japoneză. LETONIA J. FELDMANS LITUANIA Ig. JONYNAS LUXEMBURG Ch. G. VERMAIRE MONACO R. ELLES PRIVAT PANAMA R. A. Amador ȚĂRILE DE JOS A. DE GRAAF PERSIA Prințul ARFA EN DOLVEH (Ad-referendum) POLONIA F. SOKAL ORAȘUL LIBER DANZIG J. MODZELEWSKI PORTUGALIA Augusto de VASCONCELLOS ROMÂNIA N. P. COMNEN SALVADOR J. Gustavo GUERRERO REGATUL SARBILOR, CROAȚILOR și SLOVENILOR M. JOVANOVITCH SIAM DAMRAS Guvernul Siamului își rezervă cu totul dreptul de
CONVENŢIUNEA INTERNATIONALA din 12 septembrie 1923 pentru represiunea răspândirii şi traficului publicaţiilor obscene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134122_a_135451]
-
Cântecele sale devin și mai triste și mai sfâșietoare. Marele Eminescu îi evocă imaginea în Memento mori astfel: „Iar pe piatra prăvălită, lângă marea ntunecată Stă Orfeu-cotul în reazim pe-a lui liră sfărămată ......................................................... De-ar fi aruncat în haos arfa-i de cântări umflată, Toată lumea după dânsa, de-al ei sunet atârnată, Ar fi curs în văi eterne, lin și-ncet ar fi căzut...”<ref id=”25”>Nicolaie Dabija, Pe urmele lui Orfeu, Editura Hyperion, Chișinău, 1990, p. 11</ref
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
sclipesc” „ca argintul de ninsoare”, zidire uriașă, Memphis, pare învelit „cu-argint ca-n soare să lucească într-un lanț”; același oraș mort, „se ridică, argintos gând al pustiei”, din „nisipuri argintoase”; preoții fantastici din templele de marmoră „sună-n arfe de argint”. Sinteză a viziunii metalului lunar c-un corespondentul firesc în „oglinda galben clara” a Nilului, animă fantoma trecutului care piere în lumina lucidă a soarelui, sfârșindu-și viața aidoma strigoiului stins de primele raze. „Ale piramidei visuri, ale
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
goarnă Talazurile negre ce turbă, se răstoarnă, Și spumegă ca furii și urlă-ngrozitor.” Amintirea lui Heliade, reformator al culturii din cohorta de sfinte firi vizionare, de glas de deșteptare în noaptea noastră pierdută și amară, se ipostaziază într-o „arfă de aramă cu coarda temerară” care „Trezi-n sufletul nostru simțire de bărbat.” Poeții profeți de structură tragică se bucură de același atribut: Mureșanu „rumpe coarde de aramă cu o mâna amorțită”, „lângă marea-ntunecată / Stă Orfeu-cotul în razim pe-
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cu coarda temerară” care „Trezi-n sufletul nostru simțire de bărbat.” Poeții profeți de structură tragică se bucură de același atribut: Mureșanu „rumpe coarde de aramă cu o mâna amorțită”, „lângă marea-ntunecată / Stă Orfeu-cotul în razim pe-a lui arfă sfarâmată.” Eroul liric însuși, poposit în Vailhala lui Odin, declamă versul emblematic „De cântec este sufletul meu plin” și-l traduce prin rezonanța fierului. „De vrei s-auzi al iernii glas vuind Și lunecând prin strunele-mi de fier, De
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Vailhala lui Odin, declamă versul emblematic „De cântec este sufletul meu plin” și-l traduce prin rezonanța fierului. „De vrei s-auzi al iernii glas vuind Și lunecând prin strunele-mi de fier, De vrei s-auzi cum viscolește-n arfa-mi Un cânt bătrân și răscolind din fundu-i Sunete-adânci și nemaiauzite...” Fierul conține în măsură și mai mare decât arama forța virilă, războinică, asociat cu aerul rece învolburat, viscolul. Geniul poetic și simbolul harpei se conjugă în prima versiune din
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]