222 matches
-
trebui să încep cu ceea cemă definește pemine: conștiința de a fi ceea ce sunt.”( Prințul Ciabua Amiredjibi)Amintiri de pe front și din gulaguri.Editura ROST/ Fundația SFINȚII ÎNCHISORILORAurel State este unul dintre Fiii de Aur al minunatelor și fascinantelor locuri argeșene, încărcate de doine, de legende, de divin. Autorul acestei cărți-mărturisitoare de excepție s-a născut la Godeni, sat străvechi situat la sud de Cîmpulung Muscel, într-o familie binecuvântată de Dumnezeu, la 29 Aprilie 1921. Copilăria a fost desprinsă dintr-
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_constantin_nistoroiu/canal [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
nisipul spălat de apele Râului Doamnei și calcarul ars al Mateiașului. Aici, în curba drumului spre Meșterul Manole, iscusitul clăditor de istorie și făuritorul unei bijuterii arhitecturale, a fost o casă cum multe nu-s în Domnești, o casă tradițională argeșeană, a unor oameni înstăriți, străjuită de turlele Bisericii din Sus lângă care, se știe, este un lăcaș sfânt, de pe la 1828, declarat monument istoric. Aici, în această casă, s-a născut Titus, în miezul verii anului 1932, în zodia Leului, norocind
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Album_de_suflet.html [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
ca și fată de măritat, cu atâta zestre. Pereții Odăii erau îmbrăcați cu macaturile cele mai frumoase, cu Icoane încadrate în năframe de in, cu costume populare de toate mărimile pentru gustul și mândria tuturor celor ai casei, din zonele argeșene și muntenești. În Sâmbăta Mare se mai cocheta puțin cu ultimile pregătiri și înfrumusețări pentru cea mai mare Sărbătoare a Cosmosului, iar pe la chindie se mergea la spovedit, cu mic cu mare, de la 7 ani în sus. În toată Săptămâna Patimilor
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
Cantinca Neacșu, Sărmașu (jud. Mureș) Premiul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș Sorana Gheorghe-Stoicescu, Frăsinet (jud. Călărași) Premiul „Gheorghe Tomozei” Cristina-Steliana Voicu, Ploiești (jud. Prahova) DIPLOMĂ OPERA OMNIA- pentru activitatea de păstrare și conservare a culturii tradiționale argeșene Prof. Costin Alexandrescu, Pitești Festivitatea de premiere va avea loc în ziua de 28 august 2011, ora 11,00 la Casa de Cultură din comuna Domnești, județul Argeș. Premiile vor constă în diplome. Având în vedere starea economică actuala nu
CONCURSUL NAŢIONAL PE ARIPI DE DOR DOMNESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Concursul_national_pe_aripi_de_dor_domnesc.html [Corola-blog/BlogPost/340711_a_342040]
-
de 5 iunie (dată postei). Așteptăm cu interes creațiile dumneavoastră pentru ambele secțiuni (grupaj de poezii sau Volum debut)¨. Câștigătorii vor fi invitați la “Colocviul Național Literar Studențesc”- manifestare ce se va desfășura în luna iunie într-o localitate montană argeșeana, ocazie cu care vor fi înmânate și premiile (Premiul I - 500 ron, Premiul ÎI - 300 ron, Premiul III - 200 ron, plus două mențiuni a câte 100 de ron), toate cheltuielile privind cazarea și masa fiind asigurate de organizatori. Poeziile câștigătorilor
MARIN MIHAI: CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE „JUVENTUS”-PITEŞTI 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Marin_mihai_concursul_nation_mihai_marin_1370372960.html [Corola-blog/BlogPost/346235_a_347564]
-
de universități l-au invitat și l-au omagiat iar Academia Europaea l-a ales ca membru; de cetățean al lumii, cu savanți de pe toate continentele aplecați asupra cercetărilor sale. Cine sunteți? l-a întrebat un gazetar. „Sunt un țăran argeșean dus de viață până prin Academia Română; ba și prin cea a Europei. Am obiceiul de a lucra zi-lumină (ca țăranul) și fac aproape totul în stare de joc”. De ce ați rămas în România? „Pentru că nu pot trăi decât în limba română
` Vivat Academia! Vivat Professores! by http://uzp.org.ro/vivat-academia-vivat-professores/ [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
Buletinul Societății de Științe Filologice (București), Buletinul Științific al Facultății de Învățământ Pedagogic (Pitești), Sud (Giurgiu), Săgetătorul (Pitești), Curierul zilei (Pitești) și altele. Este autorul volumelor Publicații periodice în Argeș între 1875-1900 (1971), Fenomenul literar și social cultural în presa argeșeană veche (1990), Dicționarul presei argeșene (2003) și altele. Cu mai bine de un sfert de secol în urmă domnul Ilie Barangă a publicat o lucrare intitulată Contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu apărută în anul 1983 în Colecția
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… by http://uzp.org.ro/mihail-diaconescu-un-promotor-al-spiritualitatii-romanesti-autentice-2/ [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
București), Buletinul Științific al Facultății de Învățământ Pedagogic (Pitești), Sud (Giurgiu), Săgetătorul (Pitești), Curierul zilei (Pitești) și altele. Este autorul volumelor Publicații periodice în Argeș între 1875-1900 (1971), Fenomenul literar și social cultural în presa argeșeană veche (1990), Dicționarul presei argeșene (2003) și altele. Cu mai bine de un sfert de secol în urmă domnul Ilie Barangă a publicat o lucrare intitulată Contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu apărută în anul 1983 în Colecția Universitas editată de Institutul de
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… by http://uzp.org.ro/mihail-diaconescu-un-promotor-al-spiritualitatii-romanesti-autentice-2/ [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
2011 Toate Articolele Autorului II. Alte materiale muzeistice cuprind: 1.O colecție de hărți vechi din secolele XVI-XVIII în care sunt menționate localitățile Rucăr și Câmpulung. 2..Un bogat material documentar se referă la istoria culturii și învățământului muscelean și argeșean. În fotocopii după documente și manuscrise de la Rhivele Naționale și dela Biblioteca Academiei Române este atestată: a) Existența științei de carte pe meleagurile muscelene în sec.XIV-XVI, îndeosebi la slujitorii vămii domnești de aici b) Activitatea culturală desfășurată în cadrul Mânăstirii Câmpulung
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT !( II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/370845_a_372174]
-
2013. Fișe dicționar - Marian Stoica, Margareta M. Onofrei, Dicționar biobliografic. Scriitori, publiciști, folcloriști ai Argeșului, de la Neagoe Basarab până azi, Editura Argeș-Press, Pitești, 2010. - Sergiu I. Nicolaescu, Dicționar subiectiv de literatură. Argeș, Editura „Ordessos”, 2013. - Magda Grigore, Biblioteci subiective - scriitori argeșeni, Editura „Alean”, 2016. Volume individuale: De Valpurgii nu am fost acasă (versuri), Pitești, 2004, fără editură, apărut printr-un proiect realizat de A.S.P.A.T. (Asociația pentru Sprijinirea, Promovarea și Ajutorarea Tinerilor). Ochiul lui Shiva (versuri), Editura „Augusta”, Timișoara, 2005, apărut
ALEXANDRU MĂRCHIDAN de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Alexandru_M%C4%83rchidan.html [Corola-blog/BlogPost/344470_a_345799]
-
intrarea în curtea școlii o firma privată a unui localnic, firma Gepa Best Serv din Rucăr a patronulu Georgică Băcârcel iar în prezent se lucrează la turnarea planșeului de la noul așezământ al grădiniței din curtea școlii (martie 2009) de către firma argeșeană de construcții și instalații Zeus din Pitești. În afara proiectului de reabilitare propriu-zisă a școlii, dar făcând parte din aceeași arie de preocupăr,i de dotare și optimizare a funcționare eficientă a spațiului școlar, se înscriu și strădaniile profesorului de educație
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxiv_.html [Corola-blog/BlogPost/357002_a_358331]
-
Școala normală "Carol I" din Câmpulung-Muscel, 1867-1992; (în colab.); De la noi din Rucăr; Flori de peste munți; Mărturii și documente școlare rucărene (sec. XIII-1864); Oameni din Cetatea de Scaun (în colab.); Istoria învățământului și culturii din județele istorice Argeș și Muscel; Argeșeni și musceleni în războiul din 1877-1878; Documente privind istoria orașului Câmpulung Muscel (în 5 volume); Istoria obștei de moșneni Rucăr-Muscel precum și zeci de alte cărți din istoria învățământului și a gândirii pedagogice din România, etc. În anul 2000 a primit
ŞCOALA GENERALĂ RUCĂR (XLI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_generala_rucar_xli_.html [Corola-blog/BlogPost/350990_a_352319]
-
romano-catolicii din sud de 25%, iar ortodocșii din est de 50%. Dacă luăm ca bază productivitatea muncii, salariile din Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia, Spania (PIIGS - „porcii”) sunt cu 25% mai mari decât în Germania”. Și tot din sumar: „Obiective turistice argeșene - 64 de trepte spre cer. Schitul Trivale, Pitești: „Legenda spune că aici a fost depus temporar capul lui Mihai Viteazul (1593-1601), înainte ca aceasta să fie dus la Mănăstirea Dealu. Se știe că Doamna Stanca avea numeroase proprietăți în jurul Piteștilor
O ALTFEL DE ROMÂNIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_altfel_de_romanie_.html [Corola-blog/BlogPost/356019_a_357348]
-
act de creație de mare amploare desfășurat narativ, îmbinând în mod fericit aspectele tematice fundamentale cu detaliile expresive și simbolice, suita de compoziții și portrete realizată în pridvorul de la Lainici, ne amintește și de modul cum un alt mare pictor argeșean, respectiv Costin Petrescu (1872 - 1954), a pictat interiorul Catedralei Reîntregirii de la Alba Iulia, unele scene din Palatul Patriarhiei și, mai ales, imensa frescă din sala de concerte a Ateneului Român din București, operă reprezentativă a artei românești și europene” (pag
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_prof_stelian_gombos_1349770143.html [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
prezentarea unor poezii la postul de radio Vocea Americii, în mai multe emisiuni, incepand cu 18 februarie 1990 de către Elenă Velisar și recitate de Victor Ștrengaru și Mihai Rosetti. A colaborat intens la Argeșul Liber și după înființare la săptămânalul argeșean de cultură “Săgetătorul” și la Glasul Dreptății la Pitești. În luna mai 2004, vine cu soțul ei la Montreal, unde fiul cel mare -Lilion Ruse- se stabilise încă de la începutul anului 1993. Aici publică la Tribuna noastră, Pagini Românești, Candela
LIA RUSE- BIOGRAFIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Lia_Ruse.html [Corola-blog/BlogPost/340420_a_341749]
-
exildacă tot călătorimcu lacrimăde azi ne zăvorâmdefinitivîn sărbătoare.... XXIII. LUMEA CA O IMENSĂ BIBLIOTECĂ ȘI BIBLIOTECILE CĂLĂTOARE, de Alexandru Mărchidan , publicat în Ediția nr. 2182 din 21 decembrie 2016. Volumul recent lansat la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu”, Biblioteci subiective. Scriitori argeșeni, al Magdei Grigore, reprezintă o apariție inedită în seria cărților apărute la editura Alean a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș. Este binevenită publicarea unei cărți ce schițează un tablou al literaturii (și nu numai) din ultimii
ALEXANDRU MĂRCHIDAN by http://confluente.ro/articole/alexandru_m%C4%83rchidan/canal [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
Roman Forai, Carolina Ilica, Al. Th. Ionescu, Ion Toma Ionescu, Marin Ioniță, Conița Lena, Leonid Dragomir (în dialog cu) Dan Ciachir, Sorin Mazilescu, Alexandru Mărchidan, Sorin ... Citește mai mult Volumul recent lansat la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu”, Biblioteci subiective. Scriitori argeșeni, al Magdei Grigore, reprezintă o apariție inedită în seria cărților apărute la editura Alean a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș. Este binevenită publicarea unei cărți ce schițează un tablou al literaturii (și nu numai) din ultimii
ALEXANDRU MĂRCHIDAN by http://confluente.ro/articole/alexandru_m%C4%83rchidan/canal [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Se cuvine așadar, (și) acum la împlinirea a doi ani de la nașterea în viața cea cerească și veșnică a Preacuviosului Părinte Arhimandrit Teofil Bădoi de la mănăstirea argeșeană Slănic, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neînserată a Slavei Sale!... Dumnezeu să-l
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – DOI ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL BĂDOI DE LA MĂNĂSTIREA SLĂNIC – ARGEŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 by http://confluente.ro/Spre_pururea_aducere_aminte_doi_ani_stelian_gombos_1345722969.html [Corola-blog/BlogPost/355251_a_356580]
-
față de Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Se cuvine așadar, (și) acum la împlinirea unui an de la nașterea în viața cea cerească și veșnică a Preacuviosului Părinte Arhimandrit Teofil Bădoi de la mănăstirea argeșeană Slănic, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neînserată a Slavei Sale! Dumnezeu să-l
PARINTELE TEOFIL BADOI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_teofil_badoi_.html [Corola-blog/BlogPost/366826_a_368155]
-
panificație Pâine de casă - cu coaja bătută de Brașov - de Cărei - cu coaja bătută de Covasna - Bazna - Tarnava - Mediaș - cu coaja bătută de Albă - Lotru - bănățeana - de Sălaj Corn - Rupea - Drăgășani Covrigi - de Brașov - de Buzău - dobrogeni - ardelenești Colac - moldovenesc - argeșean - ardelenesc Cozonac - ardelenesc de Oas - secuiesc Kurtos Kalacs - dobrogean Plăcintă - cu varză de Albă - cu varză de Bihor - cu cartofi de Albă - moldoveneasca - dobrogeana D. Sucuri și băuturi răcoritoare - suc concentrat de mere de Cărei - suc concentrat de mere de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149846_a_151175]
-
iar în luarea deciziilor este sprijinit de Comisia Națională pentru Acordarea Etichetei Ecologice*7). ----- *7) http://www.mmediu.ro/departament mediu/controlul poluarii/eticheta ecologica/eticheta ecologica.htm Până în prezent au fost acordate două etichete ecologice pentru: - grupul de produse textile la Societatea Comercială "Argeșeana" - S.A. Pitești; - grupul de produse saltele de pat la Societatea Comercială "Bioflex" - S.A. Sibiu Promovarea și mediatizarea etichetei ecologice constituie acțiuni permanente. Au fost realizate primele broșuri informative: "Eticheta ecologică - broșură informativă pentru agenții economici" și "Eticheta ecologică - Ghidul consumatorilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206499_a_207828]
-
case și blocurile B 25A, E4, E4A, E5, E7, E8, E9, E10, E11 Ale. Căminelor case și blocurile P14a, P15a, Ale. Căminelor cu blocurile 3 (fost bloc Subansamble AUTO), 5 (fost bloc ALPROM), 7 (fost bloc Novatex), 7A (fost bloc Argeșeana), 9 (fost bloc Teleconstrucția), 1 ANL Ale. Cezar Petrescu cu blocurile J1, J2 Str. Constantin D. Stătescu case și blocurile C4, C9, J3 și blocul B5 Int. Constantin Dobrogeanu Gherea case Str. Constantin Dobrogeanu Gherea case și blocurile 1 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
unei Autorul se dovedește un adevărat specialist al limbi române corecte, scriere ce ar trebui să nu ne corectitudinii gramaticale, cunoscut și recunoscut și prin lipsească niciunui român care se respectă Articole, Eseuri, Recenzii materiale publicate în revista Editorul, scriitorul argeșean Ion Ștefan se poate Pietrele Doamnei , Argeș Expres și nu numai. mândri că a avut această onoare ca la Editura Arefeana să Cum vorbim, cum scriem este o carte ce nu trebuie să fie editată cartea Cavalerului eleganței literare și
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_71]
-
realizate în conformitatea cu meșteșugurile tradiționale. În prezent Steinel achiziționează sticlă de înaltă calitate din Slovacia. Număr de angajați în 2005: 250 Cifra de afaceri în 2004: 14,6 milioane euro Compania este prezentată și în Republică Moldova prin compania argeșeana "Steinel Trading" și produce la Chișinău ansamble electrice pentru generatoare de aer cald, module pentru aparate de cafea, ș.a.. Număr de angajați în 2010: în jurul la 150 Cifra de afaceri în 2010: 15 milioane euro
Steinel () [Corola-website/Science/320010_a_321339]
-
pronaos, la intrare în biserica propiu-zisă (naosul): "„Ostenitusa rob[ii] D[omnului] ereu Ștefan, ereu Opria, Costandin, dămpreună cu toți megiiași răposați”". Învelitoarea de lemn a fost recent schimbată, asigurând pe mai departe conservarea acestui bine păstrat lăcaș de cult argeșean. Construcția constă dintr-o bute din bârne fățuite, încheiate în cheotori netede bisericești, și este protejată de un acoperiș în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu tinda (pronaosul), continuând cu biserica
Biserica de lemn din Cârstieni () [Corola-website/Science/321347_a_322676]