223 matches
-
s-a tăiat panglica inaugurală a unei încăperi special amenajate, în care sînt expuse arme de luptă din secolele XIV-XVI, cum ar fi: arcuri, pistoale, flinte, săbii, uniforme militare. Li se adaugă în mod cavaleresc o excelentă lucrare a sculptorului argeșean Traian Duță, o armură de doi metri înălțime, care poartă pe piept herbul statului feudal românesc. Fundalul care susține arsenalul muzeisitic, realizat dintr-o serie de tablouri, reprezentînd scene de luptă din Războiul de Independență, poartă semnătura pictoriței Ioana Teodora
ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]
-
s-a tăiat panglica inaugurală a unei încăperi special amenajate, în care sînt expuse arme de luptă din secolele XIV-XVI, cum ar fi: arcuri, pistoale, flinte, săbii, uniforme militare. Li se adaugă în mod cavaleresc o excelentă lucrare a sculptorului argeșean Traian Duță, o armură de doi metri înălțime, care poartă pe piept herbul statului feudal românesc. Fundalul care susține arsenalul muzeisitic, realizat dintr-o serie de tablouri, reprezentînd scene de luptă din Războiul de Independență, poartă semnătura pictoriței Ioana Teodora
ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]
-
Școala normală "Carol I" din Câmpulung-Muscel, 1867-1992; (în colab.); De la noi din Rucăr; Flori de peste munți; Mărturii și documente școlare rucărene (sec. XIII-1864); Oameni din Cetatea de Scaun (în colab.); Istoria învățământului și culturii din județele istorice Argeș și Muscel; Argeșeni și musceleni în războiul din 1877-1878; Documente privind istoria orașului Câmpulung Muscel (în 5 volume); Istoria obștei de moșneni Rucăr-Muscel precum și zeci de alte cărți din istoria învățământului și a gândirii pedagogice din România, etc. În anul 2000 a primit
ŞCOALA GENERALĂ RUCĂR (XLI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350990_a_352319]
-
studențească”, Constantin Apostol - ziarist la „Secera și ciocanul” - Pitești și la „Orizont” - Râmnicu Vâlcea, Ilarie Hinoveanu - poet, publicist și editor. În domeniul publicistic debutează în anul 1957, cu articolul „La horă în sat” (o horă de la Teiuș-Bunești), apărut în cotidianul argeșean „Secera și ciocanul”, iar editorial în anul 1974, cu volumul Folclor în Țara Loviștei (Racovița). În cei 54 de ani, de activitate creativă, dă naștere unei opere impresionante: peste 800 de articole, studii, recenzii și reportaje din domenii variate (istorie
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
romano-catolicii din sud de 25%, iar ortodocșii din est de 50%. Dacă luăm ca bază productivitatea muncii, salariile din Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia, Spania (PIIGS - „porcii”) sunt cu 25% mai mari decât în Germania”. Și tot din sumar: „Obiective turistice argeșene - 64 de trepte spre cer. Schitul Trivale, Pitești: „Legenda spune că aici a fost depus temporar capul lui Mihai Viteazul (1593-1601), înainte ca aceasta să fie dus la Mănăstirea Dealu. Se știe că Doamna Stanca avea numeroase proprietăți în jurul Piteștilor
O ALTFEL DE ROMÂNIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355800_a_357129]
-
romano-catolicii din sud de 25%, iar ortodocșii din est de 50%. Dacă luăm ca bază productivitatea muncii, salariile din Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia, Spania (PIIGS - „porcii”) sunt cu 25% mai mari decât în Germania”. Și tot din sumar: „Obiective turistice argeșene - 64 de trepte spre cer. Schitul Trivale, Pitești: „Legenda spune că aici a fost depus temporar capul lui Mihai Viteazul (1593-1601), înainte ca aceasta să fie dus la Mănăstirea Dealu. Se știe că Doamna Stanca avea numeroase proprietăți în jurul Piteștilor
O ALTFEL DE ROMÂNIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356019_a_357348]
-
Buletinul Societății de Științe Filologice (București), Buletinul Științific al Facultății de Învățământ Pedagogic (Pitești), Sud (Giurgiu), Săgetătorul (Pitești), Curierul zilei (Pitești) și altele. Este autorul volumelor Publicații periodice în Argeș între 1875-1900 (1971), Fenomenul literar și social cultural în presa argeșeană veche (1990), Dicționarul presei argeșene (2003) și altele. Cu mai bine de un sfert de secol în urmă domnul Ilie Barangă a publicat o lucrare intitulată Contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu apărută în anul 1983 în Colecția
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
București), Buletinul Științific al Facultății de Învățământ Pedagogic (Pitești), Sud (Giurgiu), Săgetătorul (Pitești), Curierul zilei (Pitești) și altele. Este autorul volumelor Publicații periodice în Argeș între 1875-1900 (1971), Fenomenul literar și social cultural în presa argeșeană veche (1990), Dicționarul presei argeșene (2003) și altele. Cu mai bine de un sfert de secol în urmă domnul Ilie Barangă a publicat o lucrare intitulată Contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu apărută în anul 1983 în Colecția Universitas editată de Institutul de
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
intrarea în curtea școlii o firma privată a unui localnic, firma Gepa Best Serv din Rucăr a patronulu Georgică Băcârcel iar în prezent se lucrează la turnarea planșeului de la noul așezământ al grădiniței din curtea școlii (martie 2009) de către firma argeșeană de construcții și instalații Zeus din Pitești. În afara proiectului de reabilitare propriu-zisă a școlii, dar făcând parte din aceeași arie de preocupăr,i de dotare și optimizare a funcționare eficientă a spațiului școlar, se înscriu și strădaniile profesorului de educație
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357002_a_358331]
-
Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Se cuvine așadar, (și) acum la împlinirea a doi ani de la nașterea în viața cea cerească și veșnică a Preacuviosului Părinte Arhimandrit Teofil Bădoi de la mănăstirea argeșeană Slănic, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neînserată a Slavei Sale!... Dumnezeu să-l
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – DOI ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL BĂDOI DE LA MĂNĂSTIREA SLĂNIC – ARGEŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 [Corola-blog/BlogPost/355251_a_356580]
-
de 5 iunie (dată postei). Așteptăm cu interes creațiile dumneavoastră pentru ambele secțiuni (grupaj de poezii sau Volum debut)¨. Câștigătorii vor fi invitați la “Colocviul Național Literar Studențesc”- manifestare ce se va desfășura în luna iunie într-o localitate montană argeșeana, ocazie cu care vor fi înmânate și premiile (Premiul I - 500 ron, Premiul ÎI - 300 ron, Premiul III - 200 ron, plus două mențiuni a câte 100 de ron), toate cheltuielile privind cazarea și masa fiind asigurate de organizatori. Poeziile câștigătorilor
MARIN MIHAI: CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE „JUVENTUS”-PITEŞTI 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346235_a_347564]
-
2011 Toate Articolele Autorului II. Alte materiale muzeistice cuprind: 1.O colecție de hărți vechi din secolele XVI-XVIII în care sunt menționate localitățile Rucăr și Câmpulung. 2..Un bogat material documentar se referă la istoria culturii și învățământului muscelean și argeșean. În fotocopii după documente și manuscrise de la Rhivele Naționale și dela Biblioteca Academiei Române este atestată: a) Existența științei de carte pe meleagurile muscelene în sec.XIV-XVI, îndeosebi la slujitorii vămii domnești de aici b) Activitatea culturală desfășurată în cadrul Mânăstirii Câmpulung
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT !( II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370845_a_372174]
-
2062 din 23 august 2016 Toate Articolele Autorului Acesta este titlul cărții lansate săptămâna trecută la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu”, în cadrul Sărbătorilor Argeșului și Muscelului. Autoarea, Elena-Camelia Sighiartău, este argeșeancă din satul Arefu, profesoară de română, membru al Asociației folcloriștilor argeșeni „Constantin Rădulescu-Codin”, stabilită temporar în Germania, de unde duce dorul locurilor natale, dor căruia i se datorează în bună parte povestioarele. Camelia a învățat limba germană și acum o redă refugiaților. Poartă cu mândrie costumul popular din localitate, costum moștenit de la
POVESTIOARE DE ŢĂRĂNCUŢĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370726_a_372055]
-
promise, cu stână, berbecuț și alte brașoave niculiene... Așadar, Joi noaptea spre Vineri, împreună cu familia: Maria-Nușa-Nicoleta, Victor-Florin, Iulia și Elena-Teodora, cea care bate insistent la porțile luminii, într-o mașină confortabilă am purces cu toată emoția și viteza spre meleagurile argeșene. După eșecul interviului preconizat de acel universitar vâlcean-de Malta..., în sensul că a uitat de promisiune sau pur și simplu s-a lăudat cu sine, am avut parte la Curtea de Argeș de două zile pline de sărbătoare. În sufletul românului dincolo de
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
schingiuiți. ” (Cicerone Ionițoiu, Rezistența Armată Anticomunistă din Munții României. 1946-1958. Ed. Gândirea Românească-1993, p. 74, 76) Un deceniu de foc, un deceniu de sânge, un deceniu de năzuințe și frângeri, un deceniu de suferință și demnitate, un deceniu de jertfă argeșeană, un deceniu de neîngenunchere, un deceniu de biruință, un deceniu de înfrățire vie cu munții semeți, cu izvoarele lor binecuvântate, dar și cu verdele codrilor lor. Ne spunea cu valoare de testament profetul Mihail Eminescu: Codru-i frate cu românul
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
privatizată, nici vândută străinilor. Din bunătatea lor mi-au oferit în dar un calendar creștin, un ghid montan și pliantul Cabanei, invitându-ne apoi să ne umplem de harul divin al locului celest. Ne-a prins foarte bine această împărtășire argeșeană, pregătindu-ne parcă pentru refuzul de mai târziu al servitorilor maghiari înfoiați în nesimțirea caracteristică, refuzându-ne cu de-ale gurii, contra preț, în țara noastră. Pur și simplu ne-au respins. Mai rămânea îmbrâncitul. Dar vina cea mare este
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
nisipul spălat de apele Râului Doamnei și calcarul ars al Mateiașului. Aici, în curba drumului spre Meșterul Manole, iscusitul clăditor de istorie și făuritorul unei bijuterii arhitecturale, a fost o casă cum multe nu-s în Domnești, o casă tradițională argeșeană, a unor oameni înstăriți, străjuită de turlele Bisericii din Sus lângă care, se știe, este un lăcaș sfânt, de pe la 1828, declarat monument istoric. Aici, în această casă, s-a născut Titus, în miezul verii anului 1932, în zodia Leului, norocind
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
-i aud vocea blândă și de „luare-aminte” a preotului Vasile Marinescu, cel venit aici să slujească lui Dumnezeu, în 1986, după 299 de ani de la prima mențiune a bisericii. Așa cum pare, șubrezită de ploi și umezeală în interior, biserica olarilor argeșeni nu s-a pustiit. E vie și lucrătoare, plină de oameni, fiindcă la Biserica Olari, vii numai și numai din dragoste, pentru Dumnezeu și pentru părintele slujitor. Aștept iar preț de câteva gânduri. Cineva mă invită înauntru, dar ceva mă
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357848_a_359177]
-
definiție a rugăciunii, dar prea elevată pentru mintea „marxist-leninistă” a slujitorilor comunismului. Mă așez pe băncuța din curtea bisericii, privind credincioșii cum se perindă. Cam puțini pentru o biserică la care slujise unul dintre marii intelectuali și duhovnici ai sufletului argeșean, cu o cultură vastă, pentru care slujbele la biserică erau adevărate lecții de educație cultural-patriotică. Orice discuție cu părintele Marinescu îți antrena cultura generală. De la „Confesiuni” a Sf. Augustin, la „Tratatul de preoție” al Sf. Ioan Gură de Aur, de la
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357848_a_359177]
-
mi furnică ființa? Am tresărit și curios cum sunt din fire, ascultam gândul înțelept.... III. RECENZIE, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 669 din 30 octombrie 2012. George Baciu și reveriile sale lirice din... vestiarul inimii Profesorul și poetul argeșean George Baciu te întâmpină cu un zâmbet bonom. Are în ochi un fel de melancolie, poate chiar un pic de tristețe - moștenită, probabil, pe o linie cultural-lirică, dintr-o ascendență de tip Pillat, Bacovia, Nichita, Topîrceanu, pe care o camuflează
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
educați și pasionați, care confirmă că valorile sunt fundamentul educației și al oamenilor de calitate, iar când o școală are ca profesori ori manageri, oameni ... Citește mai mult George Baciu și reveriile sale lirice din... vestiarul inimii Profesorul și poetul argeșean George Baciu te întâmpină cu un zâmbet bonom. Are în ochi un fel de melancolie, poate chiar un pic de tristețe - moștenită, probabil, pe o linie cultural-lirică, dintr-o ascendență de tip Pillat, Bacovia, Nichita, Topîrceanu, pe care o camuflează
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
-i aud vocea blândă și de „luare-aminte” a preotului Vasile Marinescu, cel venit aici să slujească lui Dumnezeu, în 1986, după 299 de ani de la prima mențiune a bisericii. Așa cum pare, șubrezită de ploi și umezeală în interior, biserica olarilor argeșeni ... Citește mai mult Preotul VASILE MARINESCU, slujitorul lui Dumnezeu și al omuluiMartie la jumătate. Colindam orașul cu suflet Basarab și lacrimi de Ană. Pășeam prin istoria dolofană a locurilor și-mi dojeneam memoria că știe atât de puține. Nu departe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
-i aud vocea blândă și de „luare-aminte” a preotului Vasile Marinescu, cel venit aici să slujească lui Dumnezeu, în 1986, după 299 de ani de la prima mențiune a bisericii. Așa cum pare, șubrezită de ploi și umezeală în interior, biserica olarilor argeșeni ... XXVII. POEM, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 429 din 04 martie 2012. ÎȘI VINDEA SUFLETUL Își vindea sufletul pe stradă, felie cu felie. Era un lucru, în prăvălia cu taine bârfite de aezi la ferestrele cu pleoape de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Recenzii > RECENZIE Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 669 din 30 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului George Baciu și reveriile sale lirice din... vestiarul inimii Profesorul și poetul argeșean George Baciu te întâmpină cu un zâmbet bonom. Are în ochi un fel de melancolie, poate chiar un pic de tristețe - moștenită, probabil, pe o linie cultural-lirică, dintr-o ascendență de tip Pillat, Bacovia, Nichita, Topîrceanu, pe care o camuflează
RECENZIE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358027_a_359356]
-
Buletinul Societății de Științe Filologice (București), Buletinul Științific al Facultății de Învățământ Pedagogic (Pitești), Sud (Giurgiu), Săgetătorul (Pitești), Curierul zilei (Pitești) și altele. Este autorul volumelor Publicații periodice în Argeș între 1875-1900 (1971), Fenomenul literar și social cultural în presa argeșeană veche (1990), Dicționarul presei argeșene (2003) și altele. Cu mai bine de un sfert de secol în urmă domnul Ilie Barangă a publicat o lucrare intitulată Contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu apărută în anul 1983 în Colecția
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]