1,120 matches
-
lupilor” (p. 38.) Altădată ființa duală își caută sinele în atingeri miraculoase, într-un ritual păgân, când, răzvrătită, senzualitatea se consumă în incandescența clipei. Ritmurile pământului filtrate prin inocența simțurilor cheamă binecuvântarea cosmică unite prin „Inelul de iarbă”, precum în arghezianul poem „Logodnica”. Prin personaje, alter-egouri ale autorului acestui roman, ale scrierii romanului, imaginate în medii și situații diverse, de la „geografii reale” la spații onirice ori ficțiuni cvasi-mistice, autorul experimentează nevoia de cunoaștere absolută. Fire imaginativă autorul trăiește un puternic conflict
CRONICĂ LA „INELUL DE IARBĂ” DE AL FLORIN ŢENE de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 by http://confluente.ro/Antonia_bodea_cronica_la_antonia_bodea_1373895939.html [Corola-blog/BlogPost/364176_a_365505]
-
Unele dintre poeziile sale, pasteluri autentice, amintesc de Coșbuc sau Goga, cu versificații rimate și ritmate, debordând de o muzicalitate interioară. Cel mai probabil, inima poetului este cea care cântă în ritmurile proprii ale poeziei. Pledoariile și retoricele de tip arghezian - cu evidente nuanțe nerudoniene, fabulele și povestirile în versuri - amintind de Grigore Alexandrescu sau de George Peagu, o cinematică specială a anotimpurilor/ vârstelor vieții din psalmii fierbinți dedicați divinității - amintind de lirica lui Traian Dorz, toate acestea conferă lui NĂZĂREL
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 16 AUGUST 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1324 din 16 august 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1408206790.html [Corola-blog/BlogPost/352172_a_353501]
-
Unele dintre poeziile sale, pasteluri autentice, amintesc de Coșbuc sau Goga, cu versificații rimate și ritmate, debordând de o muzicalitate interioară. Cel mai probabil, inima poetului este cea care cântă în ritmurile proprii ale poeziei. Pledoariile și retoricele de tip arghezian - cu evidente nuanțe nerudoniene, fabulele și povestirile în versuri - amintind de Grigore Alexandrescu sau de George Peagu, o cinematică specială a anotimpurilor/ vârstelor vieții din psalmii fierbinți dedicați divinității - amintind de lirica lui Traian Dorz, toate acestea conferă lui NĂZĂREL
82 DE ANI DE LA NAȘTEREA SA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1436851566.html [Corola-blog/BlogPost/365906_a_367235]
-
absolut, adică la Voce. Am constatat că poeții de la începutul secolului XXI nu prea își pun întrebarea cine se exprimă în versurile lor, abandonându-se fără voia lor versului impersonal. Vorbeam mai înainte despre cele cinci metode de analiză: metoda argheziană ar consta în exploatarea impurității limbii, metoda blagiană - expresionistă care glisează între eul exterior, amplificat cosmic, și un eu interior problematizat. Urmează metoda lui Ion Barbu, de textualizare a discursului care înlocuiește eul poetic cu o instanță textual suverană care
Starea poeziei româneşti la începutul secolului XXI by http://uzp.org.ro/starea-poeziei-romanesti-la-inceputul-secolului-xxi/ [Corola-blog/BlogPost/93283_a_94575]
-
carte”. La Cornel Balaban, cartea devine cu fiecare pagină locul unui imn cu valoare sacră, ca un psalm, construind invocații despre o lacrimă, care presupune speranță și în același timp teama de a nu pierde iubirea, ca într-un psalm arghezian. Dacă pentru Voiculescu ea este ”locul viselor eliberatoare ” Unde toate duhurile-nchise/ Schimbă-n aur plumbul închisorii” (Cartea)” iar la Arghezi cartea este un refugiu, o icoană, la autorul cărții acesteia totul este concentrat într-un rondel, în care poezia
O POARTĂ SPRE REVELAȚIE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1473161935.html [Corola-blog/BlogPost/380908_a_382237]
-
Studii de Știință și Cultură, expoziție de cărți și reviste, organizată de editura Universității „Vasile Goldiș”, prezentarea unor creații literare în lectura autorilor participanți, precum și o vizită la Muzeul memorial „Vasile Goldiș” și la Centrul de Cercetare Științifică a Literaturii Argheziene. În calitate de profesor onorific al Universității Districtului Columbia, Whashington D.C., și de redactor șef al revistei Cetatea Culturală, la acest eveniment cultural - științific și internațional, participă și dr. Dan BRUDAȘCU, manager (director general) al Casei de cultură a municipiului Cluj-Napoca. El
COMUNICAT DIN PARTEA CASEI DE CULTURĂ MUNICIPALĂ CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Comunicat_din_partea_casei_de_al_florin_tene_1382441812.html [Corola-blog/BlogPost/352497_a_353826]
-
a pururi, soție niciodată” etc.). Am riscă speculând că, de transcris, la rândul sau Arghezi transcrie din Baudelaire idei critice. Totuși le vedem, originare și regenerate după lungă lor evoluție, apărând dintr-un unic și vast creuzet care este spiritul arghezian, într-o aparentă, revoluta înstrăinare de sine: discursul de poetica. Modernitatea, până la clasicismul ei, lasă să răsune în poetica lui Arghezi hamletianul strigat al lui Rimbaud de a fi modern. Proiectarea și reflectarea ei din lumea lui Eminescu îi gravează
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/Eveniment--Comemorari/george_anca_1497600283.html [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
le conține un număr esențialmente magic, sau sacru, mai bine spus. Creația (literar vorbind) presupune jertfă, jertfă de sine, jerfă de ceilalți. Patruzeci de zile de post, de rugăciune, de asceză, ”suire pe brânci”, ”frământare mii de săptămâni” în termeni arghezieni consacrați. Cuvintele potrivite” presupun nu numai ”slova de foc”, talentul-talantul cu care sunt înzestrați aleșii, harul, sclipirea de divinitate, care, la unii... devine explozie de lumină. Creație înseamnă și ”slovă făurită”, elaborată, lucrată, îndelung șlefuită și cizelată, precum un făurar
RUGĂCIUNE ÎN VERSURI. ... CA TĂMÂIA INAINTEA TA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Rugaciune_in_versuri_ca_radu_botis_1372760741.html [Corola-blog/BlogPost/363892_a_365221]
-
șansă, precum Kesarion Breb, al lui Sadoveanu: după Cer - Pământul, Mlaștina Augusteonului, poate... ...VISUL, mai curând: da, o rescriere, în cheie personală, a viziunii romantice - este o solidă speranță de „pipăire (penibilă, dar teribil de UMANĂ !) a Dumnezeului”, în manieră argheziană! ... Nu ne lasă inima să părăsim aceste poeme „cu cheile sferelor” într-însele, înainte de a sublinia o posibilă afinitate templieră, a Inițiatului N. N. Negulescu: „(...) cormoranul țâșnește /prin etherul privirilor/chemat la Învierea/LITEREI CHINONULUI” (cf. Poemul luminos, p. 68). În ciuda
LENTILA DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Lentila_de_diamant_marian_malciu_1340908668.html [Corola-blog/BlogPost/358370_a_359699]
-
pe scena de flori/ Atuncea doară cortina căzu” („Atuncea doară cortina să cadă”). Par a fi concepute ca niște poeme de bilanț după o carieră poetică extrem de rodnică și tumultuoasă. Tot acum se amplifică încercările de dialog (ca în psalmul arghezian) cu Dumnezeu. Avem mai degrabă monologuri interogative ale poetei în speranța unor limpeziri necesare. În planul atitudinii este remarcabilă și propensiunea autoarei către pamfletul de calitate. A se vedea „Odă vrăjmașului meu”. „Arca de frunze” (Ed. Augusta, Timișoara, 2003) este
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Victor_teisanu_carte_de_poezie_lu_victor_teisanu_1343826921.html [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
se cerea de orientarea tradiționalistă condusă de Iorga, fusese repudiat de acesta, acum însă, în deceniul al doilea al noului secol, când criteriile estetice erau altele, orientate spre sporirea sensibilității cititorului, spre noi forme de exprimare, rolul și estetica operei argheziene erau bine venite. Arghezi a devenit promotor al simbolismului, după perioadă posteminesciană și semănătoristă. Acest deceniu este unul de deplină afirmare pentru Arghezi. În presă a impus ca formulă, tableta prin publicația „Bilete de papagal” care a cunoscut patru serii
TUDOR ARGHEZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1480014575.html [Corola-blog/BlogPost/353102_a_354431]
-
definitive începând cu opera lui Arghezi. N. Iorga a denunțat apariția acestei opere în ședința Academiei Române din 30 Mai 1936, caracterizând opera lui Arghezi ca: „cea mai vulgară pornografie”. Ulterior în Teatrul „Ligii Culturale”, Iorga a continuat atacul asupra operei argheziene cu conferința „Boala literaturii noi”, unde s-au făcut și reproșuri asupra omului Arghezi cu epitete precum dușman, pușcăriaș, ticălos. În sprijinul lui Arghezi intervine Lovinescu care apără latura artistică a operei și îi acuză pe profanatorii acestuia de „infirmitate
TUDOR ARGHEZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1480014575.html [Corola-blog/BlogPost/353102_a_354431]
-
ardă, Gândirea mea s-arunce foc În sinagoga lor bastardă; Să-mi fie versul limbă De flăcări vaste ce distrug Trecând ca șerpii ce se plimbă...” Oricum, atunci când ajunge să vorbească despre Dumnezeu, Arghezi urmează calea teologiei dialectice. Tropii liricii argheziene de inspirație religioasă sunt produsul unei neistovite invenții poetice, care stă sub semnul categoriilor negative (Crohmălniceanu): O mie de neamuri, plecate domoale, Te caută-n ceruri, în vis, în pământ. Ascuns te-au găsit în Cuvânt. Sfarmă Cuvântul: cuvintele-s
DIALOGUL LUI TUDOR ARGHEZI CU DUMNEZEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1428476014.html [Corola-blog/BlogPost/374973_a_376302]
-
secvențele lui pantha rei, care șia Început deja caruselul neliniștii. Ori aceasta nu poate fi temperată În vreun fel, de-ndată ce anii vin cu Întrebări istovitoare - de ce plutim În derivă de la o vârstă Înainte?, de ce acel și totuși (eminescian, arghezian) nu poate fi oprit sau străpuns cu lumina din clipa lui Goethe? ori cu ceva de la marginea orei lui Nichita Stănescu? Toate alcătuiesc o biruință În genunchi pe care o fortifică acel carpe diem. Revelația și pentru aceste clipe vine
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
mai dea semne firești de viață. Iată o strofă zguduitoare, cu vizibile tușe filosofice: „Mă-nvăluie chinul În trup pătrunzând, / de știut nu știu de mai știu, /rămâne privirea uitată-n apus, /dar unde, de unde veni-va Iisus...” (Așteptare). Sau o argheziană, minunată, de referință: „Au Încremenit / brațele / pe cadranul rotund / al bătrânului ceas. / Nu mai colindă / ungherele casei, / tic-tac-ul sunând / ca potcoava./ Acum sângele / coboară și urcă / În artere / rotindu-se singur...” (Singur). Dispariția ființei carnale este trecută În mitologia popoarelor
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
pentru Canada. O perspectivă, cu siguranță, benefică, dacă poetul, de acum stăpân sigur pe formele de exprimare modernă, vrea să cultive versul liber. Mărturisitoare sunt poemele: Liber, liber, liber, Pe drumul de marți (În a doua parte, cu vădită nominalizare argheziană), Sărac. Pe ansamblu, volumul De la Herodot cetire impune un poet matur, cu grijă nețărmurită pentru fluctuațiile cuvintelor, dispuse În registre variate, pentru ca pilda comunicării să fie substanțială. Nu de puține ori, filosofia unei existențe atinge miezul ideilor firești. Între dorul
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
de viață (de la Andrei Scrima la Valeriu Anania), o serie de amănunte profund revelatoare pentru natura credinței sale, de un indubitabil radicalism creștin. Pentru cine este cât de cât inițiat în problematica teologică, nu poate să încapă îndoială că opera argheziană are un cifru tributar deopotrivă Vechiului și Noului Testament. Unele din cele mai bune pagini ale micromonografiei dumitale sunt acelea consacrate Florilor de mucigai, numai că din ele trebuie să constat că lipsește, ciudat, tocmai pomenirea unei piese de o
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
să constat că lipsește, ciudat, tocmai pomenirea unei piese de o semnificație capitală: Cântec mut. In altă ordine de idei, nu înțeleg de ce n-ai avut curajul de-a merge și la o calificare valorică a diferitelor ipostaze ale poeziei argheziene, amendând bunăoară, măcar cât de cât, 1907 și Stihuri pestrițe, în care geniul invectival al poetului își pierde toată incandescența, pentru a cădea în vulgarități discursive de simplă cronică rimată, în afara artei. Nu-mi lua te rog în nume de
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
miniaturi și anunțuri), revista apelează la o colecție de fotografii trucate (ironice și prin comentariul pus în gura „actorilor” fotografiați), apoi la o explozie de jocuri de cuvinte și anagrame. Asumîndu-și tradiția caragialiană a pamfletului, dar mai ales pe cea argheziană, "Academia Cațavencu" face din zeflemeaua incendiară o profesiune de credință. Ziariștii de la "Academia Cațavencu" nu au tabuuri, nici prejudecăți, atacă orice instituție și personalitate considerate a fi defectuoase la nivelul societății românești în tranziție, singurul criteriu de asalt fiind viciul
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
medieval local, într-un amestec de reflexe istorice și uneori declinante... Neîndoios, fundalul acestei incantații dureros dematerializante e unul mistic.” Gheorghe Grigurcu-"România literară” “Un splendid poem - Cine-a strigat - reia tema, îi dă un profund înțeles existențial cu ecouri argheziene. Cuvîntul ia ființă în strigătul terorizînd armonia cosmică, vestind totodată o trădare a inocenței, o dezordine provocată de o stranie conjurație. Emil Dreptate ne înfățișează un univers amenințat să-și schimbe structurile, oglinzile senine în coșmare. Vînătorul ia ceva din
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
se bucura de cea mai mare considerație este, și pentru Vladimir Streinu, Tudor Arghezi, a cărui creație a comentat-o adesea, începând cu volumul Cuvinte potrivite. Ceea ce îl impresionează și pe autorul Paginilor de critica literară este extraordinarul geniu verbal arghezian, de o forță hugoliană, de o materialitate copleșitoare". O atenție deosebită e acordată poeziei de inspirație religioasă, cea ocultată sau deformată în anii dogmatismului realist socialist. Opinia lui Vladimir Streinu despre Arghezi e asa de înaltă încât îl așează alături de
Vladimir Streinu () [Corola-website/Science/297567_a_298896]
-
desprinse din monotona, absolută indeterminare. A cunoaște înseamnă atunci a fi în stare să dai un chip lumii în care trăiești, configurându-te totodată pe tine însuți; transcendentul are nevoie de o minimă contingenta, iar absența ei provoacă întrebări aproape argheziene, într-un limbaj foarte diferit, totuși, căci menținut în zonele eterate ale reprezentării, sugerând mai degrabă o anumita înrudire cu reveria declinanta a lui Ion Vinea: "Lumea se-nchide asupra mea, umbră de cristal/ și eu, msiter/ sârman mister întunecat
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
piezișă de către Satana a globului terestru: Iară Sătana, iute ca vântul Sau din arc slobozita săgeată, Pătrunzând în curmeziș pământul, Eși la lumea de sus, afară, În chip de fum cu vânătă pară. Începutul cântului IV exprimă o nostalgie aproape argheziană după un illo tempore când sfinții mai coborau din cer să-i pedepsească pe cei răi, iar acum cerul i-a uitat pe oameni și nevoile ce-i sugrumă; Dumnezeu nu mai trimite nici "din când în când un pui
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
Bâlteni, în vârstă de 73 de ani), Dincă Schileru rămâne o figură exponențială, emblematică a "”spiritului pandur”", figură de țăran luminat, înzestrat cu darul cuvântului și cu duhul convingerii. Amintirea lui - scriam noi în serialul publicistic Personalități gorjene în tablete argheziene - se conturează într-o legendă vie și productivă în datele ei esențiale, capabilă să lumineze, dintr-un anumit unghi, complexitatea spiritului pandur și mentalitatea gorjenească, într-un cuvânt pecetea diferențierii regionale”"...(Gorjeanul, XIX, nr. 5429/4 martie 2010). Sprijinită pe
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
necunoscut, Horă de poeți" etc. În „fruntea“ volumului de debut, "Cuvinte potrivite", din anul 1927, Tudor Arghezi și-a pus cea mai interesantă dintre artele sale poetice, "Testament", un poem esențial pentru întregul său "program estetico-literar realist". În „deschiderea“ "Testamentului" arghezian, "cartea" - ca bun testamentar transmis fiului - se relevă simbolic în treaptă întru cunoaștere veridică, în prim-hrisov «al robilor cu saricile pline de oseminte» „vărsate“, „transferate“ în ființa poetului. Tatăl-poet lasă moștenire fiului nu orice fel de carte, ci cartea-tezaur
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]