3,252 matches
-
între 115 și 140 m altitudine se întâlnesc alunecări de teren în care se văd nisipuri argiloase și argile marnoase; urmează între 140 și 160 m altitudine, o alternanță de nisipuri argiloase, argile nisipoase, strate de argile vinete sau gălbui, argile vinete compacte și nisipuri cu hornblendă. Între 163 și 180 m altitudine se întâlnesc argile nisipoase și nisipuri argiloase de culoare gri și gălbui. În acest complex, la 175 m altitudine se găsește un strat de 0,25 m grosime
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
nisipuri argiloase și argile marnoase; urmează între 140 și 160 m altitudine, o alternanță de nisipuri argiloase, argile nisipoase, strate de argile vinete sau gălbui, argile vinete compacte și nisipuri cu hornblendă. Între 163 și 180 m altitudine se întâlnesc argile nisipoase și nisipuri argiloase de culoare gri și gălbui. În acest complex, la 175 m altitudine se găsește un strat de 0,25 m grosime de nisipuri argiloase, galbene ruginii, cu mactre mici foarte rău conservate și cu fragmente de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
alternanță cu gresii albicioase ce se desfac în plăci, iar la 285 m altitudine apar nisipuri gălbui, fine, cu structură oblică. Acestea aparțin orizontului superior al Meoianului. La Oltenești, la altitudini de 215 - 220 m se ivește un strat de argile de culoare verzuie, peste care urmează un banc de nisip cineritic din orizontul de Nuțașca - Ruseni, gros de 4 m. Nisipul cineritic are aproape aspect de gresie slab cimentată, prezintă structură încrucișată și dă rupturi aproape verticale. Conține concrețiuni sferice
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Mai sus, apar din nou deschideri, la 240 m altitudine, unde, pe o grosime de 4 m, se găsesc nisipuri fine, gălbui, conținând gresii albicioase sau cenușii în plachete. Deasupra satului Oltenești, între 294 și 300 m altitudine, se văd argile verzui care se desfac în foi și argile nisipoase verzui, cu care alternează argile foarte fine, gălbui, albicioase, în strate de 0,5 m grosime, aparținând orizontului superior al Meoțianului. În pădurea Dobrina, lângă calea ferată, la 220 m altitudine
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
m altitudine, unde, pe o grosime de 4 m, se găsesc nisipuri fine, gălbui, conținând gresii albicioase sau cenușii în plachete. Deasupra satului Oltenești, între 294 și 300 m altitudine, se văd argile verzui care se desfac în foi și argile nisipoase verzui, cu care alternează argile foarte fine, gălbui, albicioase, în strate de 0,5 m grosime, aparținând orizontului superior al Meoțianului. În pădurea Dobrina, lângă calea ferată, la 220 m altitudine, apare orizontul cineritic Nuțașca - Ruseni cu concrețiuni de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de 4 m, se găsesc nisipuri fine, gălbui, conținând gresii albicioase sau cenușii în plachete. Deasupra satului Oltenești, între 294 și 300 m altitudine, se văd argile verzui care se desfac în foi și argile nisipoase verzui, cu care alternează argile foarte fine, gălbui, albicioase, în strate de 0,5 m grosime, aparținând orizontului superior al Meoțianului. În pădurea Dobrina, lângă calea ferată, la 220 m altitudine, apare orizontul cineritic Nuțașca - Ruseni cu concrețiuni de gresii. Orizontul cineritic de Nuțașca - Ruseni
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cât și în aspectele generale pe care le îmbracă în aproape tot cursul evoluției. Având în vedere faptul că zona studiată, din punct de vedere petrografic, este alcătuită dintr-o alternanță de roci cu durități diferite (respectiv depozite de marne, argile, nisipuri cu intercalații de lentile de gresii), implicațiile morfologice ale structurii sunt mai pregnante, mai ales pe versantul stâng al Lohanului. Astfel, pe structura monoclinală a bazinului Lohan, datorită existenței stratelor de roci mai dure (gresii) s-au format câteva
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
o cornișă, continuată, la bază, de un taluz sculptat în roci mai moi. Flancul drept al văii Lohanului este marcat de prezența reversului de cuestă al pârâului Crasna, care este, de fapt, un platou structural modelat în roci moi (marne, argile, nisipuri). Structura monoclinală a regiunii a influențat și morfologia văii principale a Lohanului și a afluenților săi. Astfel, valea Lohanului, de la obârșie și până la nord-vest de satul Fundătura (cota 303 m) are un curs net consecvent, deci coincide cu direcția
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Prin însăși prezența sa, apa subterană poate provoca creșterea considerabilă a greutății unor mase de roci, favorizând declanșarea acelorași procese (alunecări de teren). Structura geologică variată ca facies petrografic, alternanța păturilor permeabile și impermeabile, ca și caracterul lentiliform al formațiunii argilo - marnoase sunt cauzele care explică neregularitatea poziției pânzelor de apă din bazinul Lohan. La aceasta este necesar să adăugăm că adâncirea văii principale, Lohan, care a tăiat formațiunile geologice pe o grosime de 150 - 200 m, a produs degradarea pânzelor
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
des întrerupte prin fragmentarea scoarței de eroziunea torențială. Numărul acestor pânze de ape variază, datorită structurii geologice neuniforme și lipsei de continuitate a stratelor freatice. În general, se poate spune că la contactul dintre complexul nisipos superior și cel inferior, argilo - marnos, se găsește o puternică pânză de apă, care urmărește baza cornișei. Această pânză este puternic drenată prin ravenele care au fragmentat adânc baza cornișei despădurite, alcătuită din complexul superior nisipo - grezos. În cuprinsul complexului inferior argilo - marnos se mai
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și cel inferior, argilo - marnos, se găsește o puternică pânză de apă, care urmărește baza cornișei. Această pânză este puternic drenată prin ravenele care au fragmentat adânc baza cornișei despădurite, alcătuită din complexul superior nisipo - grezos. În cuprinsul complexului inferior argilo - marnos se mai găsesc pânze care au un caracter local, în funcție de întinderea mai mare sau mai mică a lentilelor de roci acvifere. În general, aceste ape sunt dulci, afară de porțiunea din valea inferioară a Lohanului, unde sunt sălcii sau chiar
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
m mai joasă decât aceea a Lohanului superior vecin, a dat și ea putință afluenților săi localizați pe coasta de răsărit, să pătrundă adânc în bazinul vestic al Lohanului, sub formă de văi torențiale prăpăstioase, săpate cu destulă ușurință în argilele și nisipurile sarmațiene și meoțiene. Cursul inferior al Lohanului, de la Dobrina la vale, se deosebește prin cel superior prin aceea că direcția lui este net subsecventă, fiind orientat de la NE la SV. Această schimbare de direcție a atras după sine
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
temperatura mai scăzută a aerului și de abundența pădurii de fag și stejar, care, întrecut avea, însă, o arie de răspândire mult mai mare decât acum. Rocile mamă pe care s-au format aceste soluri sunt cele din complexul superior argilo - nisipos, mai rar depozite loessoide. b) cernoziomurile sunt prezente în bazinul Lohan cu mai multe tipuri (după I. Gugiuman): • cernoziomuri de cuestă prezente în cuprinsul reliefului de cuestă; sunt afectate de intense procese denudaționale (alunecări de strate, spălarea provocată de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în cohorte de brazi, nici oseminte nu pot să adun, să descifrez dorul Herei de a se îmbăia în izvorul Kanathos; fecioară liberă, în fiecare an. Zeus îi sfâșia bucuria, chinuri de pământ îi tăiau aripile năluce, prin apele de argilă, nu mai trăia decât durere și milă. Dorul de a fi fecioară mereu este mai puternic decât nemurirea unui zeu! E o revenire la starea dintâi idealul tot mai îndepărtat Pe Zeus Hera l-a iertat?! Când e noapte, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
României", "sectorul șapte al Bucureștiului", "capitala golfului românesc" sau cel puțin câte ceva din toate acestea. CADRUL NATURAL 3. 1. GEOLOGIE În zona avanfosei, depozitele molasei miocene, sunt bine deschise în Valea Prahovei. Se începe cu "conglomeratele din Brebu", urmate de argilele roșii și gipsuri dispuse discordant și transgresiv peste "stratele de Cornu". Ele încep printr-un pachet de conglomerate polimictice și lenticulare, ce trec gradat la gresii, marne și argile verzui și roșii. La partea superioară se intercalează nivele subțiri de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în Valea Prahovei. Se începe cu "conglomeratele din Brebu", urmate de argilele roșii și gipsuri dispuse discordant și transgresiv peste "stratele de Cornu". Ele încep printr-un pachet de conglomerate polimictice și lenticulare, ce trec gradat la gresii, marne și argile verzui și roșii. La partea superioară se intercalează nivele subțiri de tufuri bentonitice și de gipsuri albe, roz sau cenușii. Formațiunile pliocene sunt, de asemenea, de o mare varietate litologică. Predomină complexele nisipoase și grezoase, cu intercalații de marne (neoțieneă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
creste, iar în altele din adevărate coame netezite de altitudinea care oscilează între 880 și 300-400m. Desfășurarea spațiilor interfluviale este sinuoasă și uneori întreruptă. - Pe unele interfluvii, plăcile mai dure de conglomerate și gresii au păstrat mai bine înălțimile, în timp ce argilele și marnele au construit la coborârea rapidă a înălțimilor. Conglomeratele de Brebu pot fi considerate ca fiind rocile cele mai dure din această regiune, ele apar în vf. Gurga (741m), Fața Radului, Pietriș (732m). Interfluviul între Prahova și Provița coboară
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Prahova primește numeroase izvoare care aduc la zi tot ceea ce rocile permeabile au acumulat în timpul ploilor sau în timpul topirii zăpezilor. Aici, în stivele groase ale formațiunilor permeabile, pătrund cu ușurință apele, pentru a se acumula acolo unde întâlnesc orizonturi de argile și marne. Ca urmare pe valea Beliei sau direct în malul Prahovei, la Breaza, Podu Vadului, apar numeroase izvoare de prezența cărora este legată declanșarea unor intense degradări de teren. De asemenea, iviri de apă apar și la baza treptelor
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mari de 40°C. Aceste țevi se pot utiliza pentru vehicularea fluidelor cu pH cuprins între 2 (acideă și 12 (alcaline). 145 Punerea în operă se realizează în șanțuri închise, conform DIN 18169 în terenuri necoezive reprezentate prin amestecuri de argilă cu nisip, praf și pietriș mic cu o greutate volumică de maxim 20kN/m3 (eventual obținută prin compactareă și un unghi de frecare internă de 25°. În continuare se prezintă unele reguli care trebuie îndeplinite la modul de aplicare a
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
nu se lăsa descoperită. Nici măcar o brățară, o coroană, un inel, un cercel de domniță, sau măcar un papuc nu găsise nimeni. Doar Bărzăunul scoase dintr-o nișă a unui zid, acoperită cu o lespede, vreo trei tăblițe lucioase de argilă, cu un fel de litere sucite pe ele. Parcă el așa ceva căuta! Dar, de. Le privi pieziș, scuipă pe una și o frecă puțin cu mîneca, să vadă dacă nu cumva e de aur, apoi le aruncă pe toate deoparte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ordovician-siluriene, cretacice și neogene cu grosimi de 1.600 metri la Târgu Frumos și 1.121 metri la Iași. Depozitele sarmatice au grosimi mai mici de 100 metri în nord-est și peste 500 metri în sud-vest și sunt dominate de argile și marne cu intercalații de nisipuri și lentile de gresii și prundișuri. Peste depozitele marine se găsește o pătură subțire și discontinuă de luturi loessoide, aluvio-coluviale și aluviale. Podișul Sucevei este alcătuit din formațiuni sarmațiene, necutate și cu o înclinare
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
se găsește o pătură subțire și discontinuă de luturi loessoide, aluvio-coluviale și aluviale. Podișul Sucevei este alcătuit din formațiuni sarmațiene, necutate și cu o înclinare în general concordantă cu cea a întregului Podiș al Moldovei. Depozitele cuprind un complex de argile și marne cu alternanțe de nisipuri, iar pe alocuri se adaugă orizonturi subțiri de gresii, calcare și conglomerate. Pe Valea Siretului, Jijiei și Bahluiețului se găsesc depozite aluvionare, eoliene și de luncă ce aparțin Holocenului Superior. Resursele subsolice sunt mai
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
eoliene și de luncă ce aparțin Holocenului Superior. Resursele subsolice sunt mai puțin variate și cuprind roci utile, materiale de construcții și ape minerale. Se găsesc calcare oolitice și gresii calcaroase în dealurile din sud și vest (Deleni, Strunga etc.), argile (Ciurea, Podu Iloaiei), nisip cuarțos (Lespezi), balast în luncile și terasele unor râuri (Lespezi, Mircești). Apele minerale sunt în cea mai mare parte sulfuroase și au caracter ascensional (Strunga, NicolinaIași, Breazu). 12 3. Relieful Relieful județului Iași este alcătuit din
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
abrupturi. Șaua Ruginoasa-Strunga (Poarta Târgu-Frumos, după V. Tufescu) se desfășoară între Dealul Mare și Podișul Bârladului și reprezintă ultimul sector al Culmii Siretului. Câmpia Moldovei este prezentă în județul Iași prin Câmpia Jijiei Inferioare. Relieful acestei câmpii este dezvoltat pe argile și marne basarabiene și are înălțimi medii de 100-150 metri, și numai în puține situații depășește 200 metri. În cadrul reliefului se evidențiază văile subsecvente, cuestele și procesele de versant. La fel de bine reprezentate în morfologia regiunii sunt luncile largi și terasele
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
sud de această vale relieful prezintă o fragmentare mai accentuată, suprafețele plane lipsesc și interfluviile sunt reduse la culmi înguste de 50-100 metri. Versanții sunt mai puternic afectați de alunecări de teren, iar eroziunea intensă a făcut ca marnele și argilele să apară la zi. Dealurile din acest sector au o înălțime medie de 140-160 metri, mai mari fiind Dealul Gănești (198 metri), Dealul Podiș (200 metri) și Dealul Rediu (194 metri). Situată tot în Câmpia Jijiei Inferioare, comuna Focuri are
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]