250 matches
-
București, 1946; Lev N. Tolstoi, București, 1947; Tudor Vianu, București, 1966; Hanibal, București, 1967; Orizonturi spirituale, București, 1968; Poezia, mod de existență, București, 1968; Oameni în ceață. Proces, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1969; Arta de a trăi, București, 1970; Argonauții viitorului, București, 1971; Eseuri, București, 1971; Arta de a scrie și de a vorbi în public, pref. Șerban Cioculescu, București, 1972; Arta suprarealistă, București, 1973; Essai sur la condition humaine, București, 1973; Eros, București, 1974; Ion Sava, București, 1974; Lumea
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
din apele amniotice ale sinelui: „memoria întoarsă din apele tulburi/ Ca un crin de mare purulent”, „Părul tău e lampa acestei spelunci”, „Ca o colonie de corali zac creierii prin încăpere”, „Câteva sute de femei putrede excitante și clare/ în argonautul lor exhibiționism nocturn”, „Să pot privi cum îți deschizi pulpele și cum ai vrea să fii linsă de lupii din aer”, „seara de grație în care numele tău de jasmin/ și-a tăiat carotida”, „sânul ca o pasăre moartă căzută
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
2001; Proza românească între milenii. Dicționar de autori, București, 2001; Poezia română între milenii. Dicționar de autori, Cluj-Napoca, 2002; Lumea în 80 de cărți. Dicționar de literatură străină, București, 2003.Traduceri: Mimmo Morina, Insula regăsită, pref. Marin Sorescu, București, 1987, Argonauții din Strada Telegrafului, București, 2002; Mihai Eminescu, Fiore azzurro, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1989, Luceafărul - Espero, postfață Fulvio del Fabbio, București, 2000, Venere și Madonă - Venere e Madonna, postfață Fulvio del Fabbio, București, 2003; Ezio Franceschini, Povești din valea copilăriei
VASILE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290446_a_291775]
-
Revista Fundațiilor Regale”, „Bucovina literară”, „Limba română” ș.a. Redactor la „Glasul Bucovinei” și „Deșteaptă-te, creștine!”, în 1931 va scoate, împreună cu alți colegi, revista șapirografiată „Gâtița calicilor”; în anii următori e în redacția altor publicații: „Pana literară” (1933), „Orion” (1933-1935), „Argonaut” (1934), „Nord” (1938). După 1944 va colabora la „Familia”, „Gaudeamus”, „Crișana”, „Filobiblon”, „Nebănuitele trepte”, „Orizont”, „Limbă și literatură”, „Cercetări de limbă și literatură”, „Țara Crișurilor”, „Vatra”, „Colocviu”, „Pagini bucovinene”, „Floare de gând”, „Lucrări științifice”, iar după 1989 la „Buciumul”, „Demiurg
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
O, 1967, 2; Adrian Marino, Poezia iubirii, CNT, 1967, 5; Dumitru Micu, „Alcor”, GL, 1968, 13; Dan Laurențiu, „Iarnă erotică”, LCF, 1969, 17; Dinu Flămând, „Iarnă erotică”, ST, 1969, 5; Tomuș, Carnet, 194-195; Constantin, Despre poeți, 190-191; Gheorghe Drăgan, Corabia argonauților, Iași, 1972, 165-166; Constantin Ciopraga, Un elegiac solar, CRC, 1973, 48; Mircea Iorgulescu, „Orfeu plângând-o pe Eurydice”, LCF, 1973, 50; Andriescu, Disocieri, 85-94; Cândroveanu, Alfabet, 242-245; Ciobanu, Critica, 89-94; Barbu, O ist., 175-181; Mincu, Poezie, 143-145; Piru, Poezia, II
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
anilor ’30 devine animatorul grupării Iconar, al editurii și mai târziu al revistei omonime (1935-1938), toate fiind forme de promovare a tinerei literaturi bucovinene. Este, din 1938, vicepreședinte al Societății Scriitorilor Bucovineni. La „Glasul Bucovinei” e prim-redactor, iar la „Argonaut”, „Fișier”, „Buna Vestire”, „Suceava” face parte din redacții. În 1937 se mută la București, iaru un an mai târziu revine la Cernăuți. Din 1941, va fi cenzor la Ministerul Propagandei. Primul volum de poeme, Carte de iconar, îi apare în
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
Sfarmă-Piatră”, „Vremea”, „Claviaturi”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Transilvania”. În 1944 era redactor al gazetei „Mediașul nou”, apoi secretar de redacție la „Ecoul Târnavelor” (1945). Neschimbat în formula lirică, trimite revistelor „Luceafărul de ziuă”, „Tribuna Sibiului”, „Tribuna”, „Utunk” părți din ciclurile Tristul argonaut și Inimă sub arcuș, care, împreună cu stanțele singurului său volum de dinainte de 1945, vor intra într-o antologie de autor, Mâhniri lângă leagăn (1972). P. lăsase Editurii Dacia din Cluj-Napoca o carte de memorii și portrete din peisajul literar interbelic
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
frumoși. Frumusețea lor se desăvârșește odată cu venirea zăpezii și se șterge apoi odată cu topirea ei. Samurul este animalul pe care și grecii și cei din antichitate și latinii îl numeau «lâna de aur» și pentru blana aceea au plecat și argonauții greci pe Marea Neagră și apoi pe râuri în sus, unde au căutat-o și despre care scriu istoricii. Samurii sunt atât de puioși, încât se aseamănă cu un izvor nesecat.” În Documentul de Stat al soliei lui Nicolae Spătarul în
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
în românește. SCRIERI: [Versuri], în Sburătorul. Balade culte românești, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1973, 414-420. Traduceri: Horváth Imre, Versuri alese, București, 1953 (în colaborare cu Petre Solomon), Versuri, București, 1964; Szabédi László, Versuri alese, București, 1956; Dimos Rendis, Argonauții, București, 1956, Copiii Atenei, București, 1958, Legenda lacului, București, 1963 (în colaborare cu Gheorghe Tomozei și Nina Cassian); Alișer Navoi, Versuri alese, pref. trad., București, 1958; E.G. Bagrițki, Versuri, pref. trad., București, 1961; Surány Erzsébet, Veress Zoltán, Acceleratul, București, 1962
OLTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
rămas cineva? Nu ar fi și această asumare generatoarea unui soi de solidaritate sinistră cu indivizi vinovați Într-o măsură mai mare sau mai mică? Darie Cristea Silviu G. Totelecan Vecinătatea În Munții Apuseni. Disoluții comunitare, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star&Argonaut, 2003 (304 p.) Volumul despre vecinătățile din Apuseni se Înscrie În seria lucrărilor de metodologie calitativă aplicată la cercetarea relațiilor sociale rurale din România. Autorul construiește un veritabil manifest antiobiectivism, În favoarea unei abordări care promovează fenomenologia („hermeneutica fenomenologică”), valorizarea subiectivității
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
membri erau mai cu seamă juriști. Debutului din 1939 în „Curentul magazin” i-au urmat colaborări sporadice la „Prepoem”, „Tribuna tineretului”, „Chemarea vremii”, „Universul literar”, „Dacia rediviva”, „Convorbiri literare”, „Vremea”, „Transilvania noastră”, „Era nouă” ș.a. Primul volum de versuri, Cântecul argonauților, îi apare în 1943, abia după treizeci și cinci de ani autorul revenind cu o altă carte de poeme, Parabole (1978), urmată de Dialoguri în agora (1980). Cea dintâi plachetă a lui P. se remarcă prin plasticitatea imaginilor, prin forța sugestivă a
PATRASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288713_a_290042]
-
fiecare începe cu substantivul „ora” urmat de determinanți (Ora sfinxului, Ora mărturisirilor ș.a.). Cu toate că poemele par scrise „ca ultimul ceas din viață către moarte”, autorul lor nu se sustrage vieții, ci continuă să caute răspunsurile unor perpetue întrebări. SCRIERI: Cântecul argonauților, București, 1943; Parabole, București, 1978; Dialoguri în agora, pref. Emil Manu, București, 1980. Repere bibliografice: Al. [Al. Raicu], Un debut, SE, 1943, 1842; Al. [Al. Raicu], „Cântecul argonauților”, SE, 1943, 1851; Mihail Chirnoagă, „Cântecul argonauților”, VAA, 1944, 977; Emil Manu
PATRASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288713_a_290042]
-
sustrage vieții, ci continuă să caute răspunsurile unor perpetue întrebări. SCRIERI: Cântecul argonauților, București, 1943; Parabole, București, 1978; Dialoguri în agora, pref. Emil Manu, București, 1980. Repere bibliografice: Al. [Al. Raicu], Un debut, SE, 1943, 1842; Al. [Al. Raicu], „Cântecul argonauților”, SE, 1943, 1851; Mihail Chirnoagă, „Cântecul argonauților”, VAA, 1944, 977; Emil Manu, „Parabole”, RL, 1978, 40; Manu, Eseu, 17, 59. O.I.
PATRASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288713_a_290042]
-
unor perpetue întrebări. SCRIERI: Cântecul argonauților, București, 1943; Parabole, București, 1978; Dialoguri în agora, pref. Emil Manu, București, 1980. Repere bibliografice: Al. [Al. Raicu], Un debut, SE, 1943, 1842; Al. [Al. Raicu], „Cântecul argonauților”, SE, 1943, 1851; Mihail Chirnoagă, „Cântecul argonauților”, VAA, 1944, 977; Emil Manu, „Parabole”, RL, 1978, 40; Manu, Eseu, 17, 59. O.I.
PATRASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288713_a_290042]
-
cultural „Fețele culturii”), „Ecran-Magazin”, „Universul cărții”, redactor la Editura Nemira. Debutează cu poeme în 1978 la „Luceafărul”. Un dublu debut editorial se produce în 1988, când M. câștigă două concursuri pentru debutanți, cu volumele Prier, la Editura Cartea Românească, și Argonauții, la Editura Facla din Timișoara. Colaborează cu articole și poezii la „Viața românească”, „Poesis”, „Porto-Franco”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. Versurile din culegerea Welcome December!-Bun venit, Decembrie! (1994) evocă evenimentele din 1989, apoteozând pe cei care s-au jertfit
MILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
în grădina unde bat zilnic la poartă poeme însângerate. În placheta Ecoul clipei (2003) este experimentat și laconismul poeziei haiku. Câteva cărți de versuri pentru copii vin să întregească profilul unei poete sensibile la minunile lumii. SCRIERI: Prier, București, 1988; Argonauții, Timișoara, 1988; Welcom December!-Bun venit, Decembrie!, ed. bilingvă, București, 1994; Șlefuitorul de lacrimi, București, 1995; Cartea cu surprize, București, 1995; Cine l-a salvat pe Murdărel?, București, 1995; Izbânda furată, București, 1995; Abecedar-ghicitoare. Dicționar-ghicitoare, București, 1996; Inimă de iepure
MILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
mitologice din opera poeților greci și latini, pref. trad., București, 1972; Seneca, Medeea, București, 1973; Goethe, Poezii, pref. trad., București, 1974; Poezia Egiptului faraonic, pref. Constantin Daniel, București, 1974 (în colaborare cu Ion Larian Postolache); Apollonios din Rhodos, Argonauticele (Epopeea Argonauților), București, 1976; ed. (Peripețiile corăbiei Argo. Argonauticele), pref. trad., București, 1992; Faraonul Keops și vrăjitorii, pref. Constantin Daniel, București, 1977 (în colaborare cu Constantin Daniel); Prometeu - erou al literaturii universale, pref. trad., București, 1977; Horațiu, Opera omnia, II, București, 1980
ACSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285154_a_286483]
-
de cod: Artistul, vol. I, 1963-1970, Institutul Național pentru Studierea Totalitarismului, București, 2005. Ciupea, Ioan, și Olteanu, Florentin, „Reeducarea la Târgșor (1949-1950)”, Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu și Iulia Pop (eds.), Rezistența anticomunistă. Cercetare științifică și valorificare muzeală, vol. II, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Raport final, Vladimir Tismăneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile (eds.), Editura Humanitas, București, 2007. Cornea, Corneliu, Viața așa cum a fost. Însemnări, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Gutenberg, Arad
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Polirom, Iași, 2001. Dumitrescu, Grigore, Demascarea, Editura Autorului, München, 1978. Fürtös, Robert, „Implicarea organelor MAI în acțiunea de Reeducare. Cazul Pitești (1949-1951)”, Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu și Iulia Pop (eds.), Rezistența anticomunistă. Cercetare științifică și valorificare muzeală, vol. II, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. Gheorghiță, Viorel, Et ego. Sărata. Pitești-Gherla-Aiud. Scurtă istorie a devenirii mele, Editura Marineasa, Timișoara, 1994. Goma, Paul, Patimile după Pitești, Editura Cartea Românească, București, 1990. Ianolide, Ioan, Întoarcerea la Hristos. Document pentru o lume nouă, ediție îngrijită la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
sprijină, totuși, pe o bogată documentare istorică, menită mai cu seamă să confere un relief simbolic prezentului, temele recurente contrapunctic fiind timpul măsurat „solemn și grav” din turnul Spaski al Kremlinului și călătoria corăbiilor pe marile fluvii și mări, de la argonauți până la vasul „Aurora”. Pagini memorabile sunt dedicate nopților albe ale Leningradului, monumentelor artistice, descrierii mulțimii de neamuri din Caucaz etc. Și aici B. contrazice concepția comună a reportajului construit pe contraste lesnicios de perceput și realizează vaste panorame, spectaculos trecute
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
constante" (V.I.Propp), a unor motive și personaje, pe care le pune în coerență, într-o operă literară cu tentă puternică de originalitate, creație exclusivă a lui Ion Creangă. Expedițiile lui Harap-Alb, asociat cu tovarăși năzdrăvani, fac trimitere la călătoria Argonauților în căutarea lânii de aur din Colchida. Spânul, ca personaj, apare și în basme neogrecești, Fiul împăratului și spânul, Spânul, în care personajul este sfătuit, ca și în Povestea lui Harap-Alb, să nu se întovărășească cu omul spân, apoi substituția
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
Graalului - nu vreau să spun cum și de ce și-a pierdut viața În 1939, dar sunt unii care afirmă... Hm, pot eu să uit ce i s-a Întâmplat lui Ingolf? Rahn ne arată raporturile dintre Lâna de Aur a Argonauților și Graal... În fine, este evident că există o legătură Între Graalul mistic din legendă, piatra filosofală (lapis) și izvorul acela cu o putere uriașă la care aspirau cei devotați lui Hitler În ajunul războiului, și până la ultima suflare. Rețineți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
că există o legătură Între Graalul mistic din legendă, piatra filosofală (lapis) și izvorul acela cu o putere uriașă la care aspirau cei devotați lui Hitler În ajunul războiului, și până la ultima suflare. Rețineți că, Într-o versiune a legendei, Argonauții văd o cupă, o cupă, zic, planând pe deasupra Muntelui Lumii, unde e Arborele Luminii. Argonauții găsesc Lâna de Aur și corabia lor este dusă prin vrajă În plină Cale a Laptelui, În emisfera australă unde, Împreună cu Crucea, Triunghiul și Altarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cu o putere uriașă la care aspirau cei devotați lui Hitler În ajunul războiului, și până la ultima suflare. Rețineți că, Într-o versiune a legendei, Argonauții văd o cupă, o cupă, zic, planând pe deasupra Muntelui Lumii, unde e Arborele Luminii. Argonauții găsesc Lâna de Aur și corabia lor este dusă prin vrajă În plină Cale a Laptelui, În emisfera australă unde, Împreună cu Crucea, Triunghiul și Altarul, stăpânește și afirmă natura luminoasă a Dumnezeului veșnic. Triunghiul simbolizează Treimea divină, crucea - dumnezeiasca Jertfă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Și unde-i legătura?” „Nu Înțeleg cei 188 de ani, pentru că trebuiau să fie o sută douăzeci, dar când vrei să faci scăderi și adunări mistice, socoteala Îți iese oricum. Cât despre Toison d’Or, e Lâna de Aur a Argonauților și am aflat din sursă sigură că are ceva comun cu Sfântul Graal, deci, dacă-mi permiți, și cu Templierii. Dar nu s-a terminat. Între ’17 și ’19, Fludd, care, evident, publica mai mult decât Barbara Cartland, dă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]