252 matches
-
ce a fost proiectat de autor. Tocmai de aceea, volumul de față respect însemnele poetului cu strictețe, împărțind materialul pe cicluri, având următoarea succesiune, conform însemnărilor făcute de însuși Radu Stanca în manuscrisul său: Ars Doloris, Baladele Regelui, Fumul ruinilor, Argonaut cosmic, Cina cea de dragoste. Poezia “Doti” este așezată în fruntea ciclurilor, conform însemnării autorului. Cea de a doua parte intitulată “Addenda” cuprinde 88 de poezii. Această parte este la rândul ei împărțită în două secțiuni: poezii publicate în periodice
Radu Stanca () [Corola-website/Science/299004_a_300333]
-
înainte de a se retrage din armată. A rămas în oraț mulți ani și a devenit faimos în rolul de colaborator și/sau editor al unor ziare și periodice locale, printre care s-au numărat "The San Francisco News Letter", "The Argonaut", the "Overland Monthly", "The Californian" și "The Wasp". Antologia "True Crime" a Bibliotecii Americane cuprinde o selecție a rapoartelor sale criminalistice din "The San Francisco News Letter". Între 1872 și 1875, Bierce a locuit și a scris în Anglia, unde
Ambrose Bierce () [Corola-website/Science/314882_a_316211]
-
acea vreme, majoritatea datelor provenind de la observațiile făcute de către Hiparh cu 300 de ani mai devreme. Catalogul cuprinde 1.022 de stele care sunt grupate în 48 de constelații, dintre care 47 mai există și azi; a 48-a, Nava Argonauților ("Argo Navis" ), a fost împărțită în 4 constelații: Carina, Puppis, Pyxis, Vela. Nu este cunoscut exact locul unde s-au aflat pe cer aceste figuri, însă există o particularitate a reprezentărilor care ne ajută: porțiunea de forma unui cerc în jurul
Constelație () [Corola-website/Science/298380_a_299709]
-
de lucrări științifice și articole politico-sociale. Până în prezent a publicat 18 volume dintre acestea 8 fiind de referință în domeniul foneticii și lexicologiei: Au urmat cinci volume de articole științifice și social politice, intitulate: "Prezentă la datorie" (1999-2003), Ed. Clusium, Argonaut. A mai publicat patru volume autobiografice intitulate: "Oameni și umbre, povești adevărate", sub pseudonimul Ana Spătaru (2005-2006), Ed. Clusium, Cluj-Napoca.
Livia Ana Tătaru () [Corola-website/Science/306234_a_307563]
-
Nicolae Scurtu din București. 1. Viața, opera și activitatea lui Adrian Marino. Cercetare bibliografică și de referință. Bibliografia întocmită de Florina Ilis, Ana Maria Căpâlneanu. Colaboratori: Rodica Frențiu, Ionuț Costea și Angela Marcu. Studiu introductiv de Florina Ilis. Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2010, 392 pagini. (Universitatea Babeș-Bolyai. Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”). 2. Este tematica unuia dintre numerele revistei Cahiers roumains d’études littéraires. 3. Zoe Dumitrescu-Bușulenga (1920-2006), în calitate de director al Institutului de Istorie și Teorie Literară, conducea și revista acestei instituții
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
era cântatul în comun. O tradiție abandonată astăzi. Recent, prin grija lui Gottfried Habenicht, cunoscut etnomuzicolog german de origine română și a lui Ion Taloș, autor al unor lucrări importante în domeniul folclorului literar, a apărut la Cluj, în editura Argonaut, partea de cântece românești a colecției originale. din colecția Treufest Peregrin, cuprinde o varietate neașteptată de texte poetice aflate în circulație orală în mediul urban al românilor bănățeni și oferă imaginea intereselor culturale ale unei populații citadine, situate, în acel
60 de cântece românești by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Memoirs/7712_a_9037]
-
Editura Nemira. Debutul literar are loc în anul 1978, cu un grupaj de versuri publicate în revista „Luceafărul”, iar cel editorial în anul 1988, prin concurs, concomitent în vol. „Prier” (Editura Cartea Românească, București, redactor Mircea Ciobanu) și în vol. „Argonauții II” (Editura Facla, Timișoara, redactor Eugen Dorcescu). Victoria Milescu este inclusă în zeci de antologii de poezie, de critică literară și în dicționare; semnează cronici literare, versuri, interviuri cu tematică exclusiv culturală. Poeta Victoria Milescu a fost invitată la emisiuni
Victoria Milescu () [Corola-website/Science/336953_a_338282]
-
Acta Musei Porolisensis, Cercetări de lingvistică, Studia et Acta Musei Nicolae Bălcescu (Bălcești-Topolog) etc. O mare parte din studiile, articolele și comunicările sale le-a reunit, cu puțin timp în urmă, în volumul De la iluminism la pașoptism, apărut la Editura Argonaut din Cluj-Napoca. Transilvănean, în cuget și simțire, Mircea Popa și-a dăruit strădaniile sale perpetuării tot mai vii și mai profunde a imaginii înaintașilor care au luptat prin scris, prin cuvânt și prin faptă pentru drepturile istoricește legitime ale oropsitului
Cărturari și patrioți transilvăneni by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9242_a_10567]
-
care, opunându-se trecerii lui Heracles spre Grădina Hesperidelor, a fost învins și el de către erou. 13. Lupta cu gigantul Alcyoneus pe care l-a omorât cu măciuca sa, ajutat fiind și de zeița Athena. 14. Prinderea cercopilor. 15. Expediția argonauților, la care a participat, abandonând-o însă pe parcurs. În sfârșit, viața eroului, bogată în peripeții, cuprinde și alte episoade menite să-i ilustreze forța și vitejia. De pildă, este cunoscut episodul luptei dintre Heracle și zeul apei Achelous, pentru
Heracle () [Corola-website/Science/298352_a_299681]
-
lui Aiolos (și prin urmare văr al Diomedei). Împreună, ei au avut cinci copii: Asterodia, Ainetos, Actor, Phylacos și Cephalos. În "Fabulele" lui Hyginus, Diomede a fost soția lui Pallas din Argos și mama lui Euryalos, erou participant la Expediția Argonauților și Războiul Troian. La Homer, însă, tatăl lui Euryalos este considerat a fi Mekisteos, fiul regelui Talaos din Argos. Nu se știe nimic altceva despre mama lui.
Diomede (nume feminin) () [Corola-website/Science/327447_a_328776]
-
se leagă și de înțelesul numelui german, cuvântul "Laubach" însemnând "mlaștină". O ipoteză romantică susține faptul că numele provine din cuvântul slavon "Luba" ("iubit"). Numele german al orașului este "Laibach", folosit oficial până în 1918. Conform legendei grecești, eroul Iason și argonauții săi, după ce au gâsit lâna de aur în Colchis, au luat-o spre nord navigând pe Dunăre, în loc să se întoarcă spre Marea Egee. Navigând în sus, se spune că au mers spre râul Sava și apoi la izvorul râului "Lublianica". Au
Ljubljana () [Corola-website/Science/297235_a_298564]
-
spre Marea Egee. Navigând în sus, se spune că au mers spre râul Sava și apoi la izvorul râului "Lublianica". Au debarcat, pentru a-și căra barca la Marea Adriatică, înspre vest, pentru a ajunge înapoi acasă. Între orașele Vrhnika și Ljubljana, argonauții au găsit un lac înconjurat de o mlaștină. Acolo se spune că Iason a învins un monstru. Acel monstru era dragonul care astăzi este prezent pe stema și steagul orașului. Mai mulți dragoni înnaripați decorează "Podul Dragonului" (), de multe ori
Ljubljana () [Corola-website/Science/297235_a_298564]
-
Tot la poetul Lucan (Phars. III, v. 295) aflăm că arimaspii locuiau între Pontul Euxin și Coloanele lui Hercule. Evident nu poate fi vorba de strâmtoarea Gibraltar unde încearcă mulți istorici să plaseze legendarele coloane (grecii vechi de pe vremea expediției argonauților nici nu cunoșteau partea de vest a Mediteranei!) ci este vorba de zona Porților de Fier, așa cum de altfel demonstrează N. Densușianu în Dacia Preistorică. Și Pliniu cel Bătrân menționează în lista diferitelor seminții etnice stabilite la țărmul Mării Negre pe
Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
Petrescu, Diana, Tradiția, componența spirituală a culturii, București, Centrul Cultural al Ministerului Afacerilor Interne, 2012. Plugaru, Liviu, PAVALACHE, Mariela, Educație interculturală, Editura Psihomedia, Sibiu, 2007. Pop, Flore, Gherghina, Sergiu, Jiglău, George, Uniunea Europeană: Drept, instituții și politici comunitare. Manual introductiv, Editura Argonaut, Cluj, 2009. Rusu, Horațiu, Schimbare socială și identitate socioculturala, Editura Institutul European, Colecta Academică, Seria Sociologie, 2008. Niessler, Rudolf, Director în cadrul DG Regio, Regiunile pentru schimbarea economică, 2009. Veldhuis, Ruud în "Educația pentru cetățenia democratică: Dimensiunile cetățeniei, Nuclee competențe, Activități
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
aceea, pe o altă latură, cred că pe cea dinspre nord-vest, ne arăta Însemnele Lânii de Aur. Nu m-am putut abține să nu gândesc la subtilul joc de alianțe ce unea Jaretiera cu Lâna de Aur, pe aceasta cu Argonauții, pe Argonauți cu Graalul, Graalul cu Templierii. Îmi aminteam de fabulațiile lui Ardenti și de unele pagini găsite prin manuscrisele diabolicilor... Am avut o tresărire când ghidul nostru ne-a dus să vizităm o sală secundară, cu tavanul strâns În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
o altă latură, cred că pe cea dinspre nord-vest, ne arăta Însemnele Lânii de Aur. Nu m-am putut abține să nu gândesc la subtilul joc de alianțe ce unea Jaretiera cu Lâna de Aur, pe aceasta cu Argonauții, pe Argonauți cu Graalul, Graalul cu Templierii. Îmi aminteam de fabulațiile lui Ardenti și de unele pagini găsite prin manuscrisele diabolicilor... Am avut o tresărire când ghidul nostru ne-a dus să vizităm o sală secundară, cu tavanul strâns În câteva chei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
acasă. Se vizita cu nevasta șefului de hotel de la Symington, cu bijutierii, cu Vletold care era furnizorul comercianților cei mai de vază - el le vindea fructierele cele mai greoaie, cu însemne nobiliare, de mărimea unui țambal și sosierele cât nava argonauților. Mai era prietenă și cu văduva unui tip care era implicat în Scandalul Teapot Dome*, care creștea câini de cursă. Și tot felul de indivizi din ăștia. Pentru prietenii noi care nu gustaseră faimoșii ei rinichi de vițel, pregătea totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
prin preajma stadionului, pe străduța din stânga, ori pe ulicioara din dreapta, sau pe următoarea la rând, chiar după colț...! Rămâneți cu bine și mergeți în pace, mai departe, prieteni! Aveți grijă! Dumnezeu închide o ușă, dar vă deschide o fereastră. Drum bun, argonauților! Mă voi întoarce printre voi, la timpul și la locul potrivit, rostește Îngerul. Cu mânuța copilașului înduioșător de golaș și de blond, în palma sa și cu marile aripi de pasăre pliate, Arhanghelul psiho-pomp pornește în josul căii luminate a giorno
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
părinți b) aflați în conflict cu legea penală c) handicapați fizic. BIBLIOGRAFIE I. Manuale, cursuri, articole: 1) Albu Ioan, Căsătoria în dreptul român, Edit. Dacia, Cluj-Napoca,1988. 2) Albu Ioan, Dreptul Familiei, E.D.P. București 1975. 3) Banciu Maria, Dreptul familiei, Edit. Argonaut; Cluj-Napoca,1998. 4) Balahur Doina, Protectia dreptului copilului ca principiu al asistentei sociale, Edit. ALL BECK, 2001, Bucuresti. 5) Declarația Universală a Drepturilor Omului. 6) Diaconu C.A., Propuneri de lege ferenda privind reglementarea relațiilor de familie într-un stat
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
și variatele aspecte ale problemei enunțate, a se vedea, I.P.Filipescu, Tratat.. 1998; de asemenea, Ministerul Justiției, Legislația familiei și practica judiciară în materie, București, 1987, p.271-364; Maria Banciu, Dreptul familiei. Teorie și practică. ediție rev. și adăugită, Edit. "Argonaut", Cluj-Napoca, 1998, p.38-104. 34 Vezi și, Maria Banciu, op.cit., p.38 și urm. 35 Vezi, T.R. Popescu, op.cit., vol.I, p.149-156; de asemenea, Maria Harbădă, Dreptul familiei si starea civila, Edit. Univ. "Al. I. Cuza", Iași, 2003, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
lamento continuu, bine temperat, derivă din condiția de exilat: „Aici sunt oaspete nu stăpân / din tot nimic nu e al meu / nici locu-n care nu rămân / nici bobul sec nici rodul greu” (Ens). Aruncat de soartă „în țara străină Amurg”, „argonautul” valah încearcă sentimentul devastator al singurătății într-un cosmos ostil prin indiferență: „Nici un strop de har nu pică / din vreo inimă de sus / cerurile se despică / într-o rană de apus”. Totul pare un pustiu nemărginit: „Târziu era, pluteam în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
te iubesc, / te cunosc"". Altfel decât Labiș, autorul Poemului de purpură sacralizează Moartea și viața căprioarei, invocând "trupul mistic al animalului / veșnica lui viețuire; / trupul mistic al animalului / văzul mirosul auzul pădurea // Anima mundi". În alt context, niște ciudați navigatori (Argonauții), dematerializați, spectrali, vâslesc pe cer, printre astre. III Contrar impresiei de stil vorbit, poezia lui Mihai Ursachi, elaborată, organizată cu grijă și trasă în esențe, urmează alte norme decât cele ale oralității. Simulând ușurătatea și practicând consecvent deriziunea, autorul Poemului
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a slăbănogului de cal din fundul grajdului; toate „însemnate” și cu înzestrări de poveste. Dar să privim lucrurile mai de aproape: „mic de cîrlior”, „mic de ciobănaș”! Adevăratul chip al primului este acela cunoscut din bestiarul fabulos și din legenda argonauților. Locul lui este, cum arată și dicționarele, între taurul ceresc, vultur și leu. Dar și „mic de ciobănaș” are o geneză prestigioasă. El coboară din mitul copilului împărat, mult răspîndit în narațiunile fantastice. Încă de la naștere, poartă semne ale predestinării
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
direcție, pledează elemente de cultură, de convergență, care ar merita un studiu aplicat de mitologie comparată: invocarea animalului fabulos numai în situație conflictuală și cu aspect cosmogonic; funcția creatoare a aventurii de orizont spațial (marea se lasă îmblînzită în colinde, argonauții încheie misiunea în chip culturalizator); caracterul bipolar al simbolurilor - apa primordială/soarele atotbiruitor. Sunt forme favorizate de regimul ambiguităților, obișnuite în mitologiile arhaice cu fond neolitic. Nicăieri nu au loc bătălii sîngeroase și încărcate de patetism uman ca la Troia
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ontologic în Meditationes de prima philosophia", în Revista Saeculum, serie nouă, Anul VI, nr. 1-2 (23-24) 2007, Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu. Sîmbotin, Dan, "Meditațiile carteziene. Restaurarea universului din perspectiva omului", în Studii și cercetări din domeniul Științelor socio-umane, tome XII, Argonaut, Cluj-Napoca, 2004. Sîmbotin, Dan, " Clasificarea științelor în secolul al XVII-lea, piatra de temelie a specializării specifice științelor moderne", în Symposion, Tome III, nr. 2, 2005. Sîmbotin, Dan, " Forma baconiana - trecerea de la cauzalitatea aristotelica la legea științifică moderna" publicat în
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]