520 matches
-
argotic și coajă (alte desemnări - mușamat, mort, pernă, tuflă etc. nu sînt de mare folos explicației). Ar fi interesant de verificat cît de cunoscute au fost cuvintele legate de brutărie și în ce măsură puteau ele să-și extindă uzul în mediul argotic. De la sensul "portofel" s-a ajuns probabil, cu ajutorul construcțiilor prepoziționale și verbale, în care termenul era uneori doar vag înțeles, la glisarea asupra altor circumstanțe ale furtului. Evoluția spre sensul de agent uman, care concurează derivatele cu sufixe specifice (panacotar
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
arhiva Autostrada, nr. 33); "Auto design - Cele mai adevărate mașini realizate pînă acum. Capodopere în materie, cărți de vizită ale unor prestigioși designeri în materie" (anunț publicitar în Internet) etc. Nici bengos nu e un termen absolut specific; caracterul său argotic e mai marcat, cel puțin pentru că i se poate recunoaște relativ ușor originea, ca derivat din benga, înregistrat chiar de DEX, provenit dintr-o denumire țigănească a dracului (de unde și prezența în imprecații); bengos e deci un perfect sinonim al
"Mașini supărate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16174_a_17499]
-
oralității în scris. Autoarea nu a detaliat toate aceste direcții, pentru care ar fi trebuit să scrie o altă carte, dar le-a semnalat cu subtilitate și rigoare. Observațiile lexicale și stilistice sînt deci mai puțin aduse la zi: excesele argotice și populare ale limbajului relaxat din ultimii ani sînt menționate, dar exemplele analizate pe parcursul lucrării provin mai ales din zona limbajului artificial și pretențios preferat de presa românească de dinainte de 1989 (pentru o investigație asupra prostului gust al publicisticii din
Corectitudine și greșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16281_a_17606]
-
vestimentației: cineva e la costum ("pînă și C.T. Popescu s-a tras la costum", 22, 19, 1999, 3), la patru ace, la țol festiv; prin analogie, se exprimă la fel și absența hainelor: la bustul gol. Mai normală sintactic, expresia argotică la varice obține un efect comic prin saltul semantic și printr-o anume polivalență: la are în acest caz o valoare spațială (ca în circumstanțiale de tipul la cîrciumă, la bar, la masă, la tejghea etc.), dar și una consecutivă
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]
-
carui prim număr apare în 1859, oralitatea contemporană nu a pătruns într-un mod similar celui în care intră azi ultimele inovații colocviale în paginile Academiei Cațavencu. E drept că în Nichipercea apare o primă lista de cuvinte și expresii argotice, dar cazul rămîne izolat. Majoritatea dialogurilor și a textelor din revista sînt chiar mai puțin spontane decît cele din comediile epocii. O cauză ar putea fi caracterul încă nefixat al registrelor, nevoia de a consolida un stil cult scris mai
Gheliruri, chilipiruri și locmale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16557_a_17882]
-
prima vedere e ciudat ca o replică atît de lungă și nefirească să devină clișeu lingvistic și formulă la modă. De fapt, ea se grefează pe tipare deja existente: alături de exclamații familiare (ei, aș!, sanchi! aiurea!) și de expresii figurate argotice (las-o jos că măcăne! ), poate fi amintită formula ironică "uite-așa o barbă-avea, și-uite-așa și-o pieptăna", în care apar imperfectul narativ și tonul de basm. Enunțul publicitar a intrat în acest tipar, căruia i-a adăugat exotismul situației
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
în acest tipar, căruia i-a adăugat exotismul situației și al lexicului: marmota și staniolul au puține în comun cu universul tradițional al poveștilor autohtone, dar tocmai de aceea alăturarea lor într-o replică creează absurdul necesar fixării în circulația argotică. Lungimea formulei nu e neapărat un dezavantaj: se știe că limbajul tinerilor tinde deopotrivă spre abreviere și spre elaborare acumulativă. Cea de-a doua formulă - "A înnebunit lupul !" (cu varianta " S-a țicnit lupul") - provine tot dintr-un spot-fabulă și
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
aparent standard, de exemplu într-o reclamă pe Internet: "Dicționar român-englez, englez-român cu 190.000 cuvinte, 32.144 de expresii și 8.041 argouri " (download.rol.ro). Jargoane, cu deosebire, circulă în ultima vreme chiar în mediile cele mai tipic argotice (în lumea interlopă), pentru a desemna cuvinte și expresii considerate de argotizanți ca specifice modului lor de a vorbi. Într-un reportaj despre viața de închisoare se relatează adaptarea conștientă la acest limbaj: "îți schimbi vocabularul care și-așa nu
Argouri și jargoane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12006_a_13331]
-
jargoane dâmbovițene" (doizece.ro); "văz că ai acumulat argouri mioritice" (romania. emiweb.org). Devierea semantică reprezentată în acest caz de concretizare mi se pare inacceptabilă în limba cultă, în care există posibilitatea de a folosi pentru accepția respectivă sintagme - cuvînt argotic, termen de argou, cuvînt din jargon - și chiar derivate: argotism(e). Ceea ce nu înseamnă că fenomenul nu trebuie consemnat și analizat cu atenție în limba populară: unde formularea a băga argouri și jargoane devine un indiciu al atitudinii față de limbaj
Argouri și jargoane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12006_a_13331]
-
iar în cazul lui Mistress Overdone am optat pentru exact ce a dorit să ne sugereze Shakespeare în piesa lui cea mai obscenă din întregul canon: Doamna Răsfăcuta, derivat din verbul „a face” (în engleză do), care are aceleași sensuri argotice în ambele limbi : 1. a înșela 2. a avea un contact sexual, a copula, or doamna Overdone trecuse prin patul conjugal alături de nu mai puțin de nouă soți legitimi și ajunsese o epavă într-o Vienă dedată desfrâului scăpat de sub
William Shakespeare –450: Măsură pentru măsură intr-o nouă traducere by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/2606_a_3931]
-
Rodica Zafiu In zona cea mai tehnică a argoului interlop românesc, cîmpul semantic al diferitelor "specializări" e bogat, dar nu tocmai omogen, nici foarte stabil. Instabilitatea semantică, tipică lexicului argotic, se explică prin circulația sa orală, prin riscurile decodării contextuale și prin periodicele remotivări produse de vorbitorii înșiși. Specializările meseriei de hoț sînt desemnate mai ales prin derivate de la obiectul sau metoda furtului, cu ajutorul sufixelor de agent: -ar (cel mai
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
Ștefan Pașca, în 1934, în articolul "Din Ťargotť-ul românesc"). Ploscar este un derivat de la ploscă, denumire metaforică , în argoul mai vechi sau mai nou, a pungii cu bani, a poșetei sau a buzunarului. Un derivat similar - maimuțar - pornește de la sensul argotic metaforic al cuvîntului maimuță ("geantă, valiză" cf. România literară, nr. 14, 2007); maimuțarul este, în primul rînd, hoțul de bagaje - sens cuprins în glosarele și dicționarele recente de argou (Traian Tandin, Limbajul infractorilor, 1993, Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
biffin este înregistrat în Trésor de la langue française informatisé, ca aparținînd "argoului de cazarmă", exact cu sensul "infanterist", cu citate din anii '30, dar cu datare anterioară: din 1878. Explicațiile semantice nu sînt certe - se pornește de la un sens, tot argotic, al lui biffe "țesătură", de la care s-ar fi format biffin "negustor de pînzeturi"; în fine, încărcătura unui asemenea negustor ar fi fost comparată cu cea a infanteristului, permițînd transferul de sens. Și în J-P.Colin - J.-P. Mével, Dictionnaire
Pifan, pufan, pufarez, pufarin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8288_a_9613]
-
e vizibilă în îmblînzirea limbajului tehnic, în perpetuarea unor abrevieri și fixarea unor specializări semantice), cît și de militarii în termen (cărora li se datorează mai ales tratarea ireverențioasă, chiar depreciativă, a instituțiilor și a acțiunilor armatei, ironizate și destructurate argotic). În 1942, în Buletinul Institutului de Filologie Română "Al.Philippide" din Iași, George-Mihail Dragoș publica "Note de argou românesc", un articol a cărui primă parte era consacrată Argoului cazon. Studiul se baza pe experiența directă a autorului din perioada stagiului
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
o asociere sonoră, pe baza structurii fonetice a cuvîntului (prima sa parte ar putea evoca un bebe sau un bibic, finalul fiind analizat ca și cînd ar cuprinde sufixul adesea peiorativ -an). Metafora e, desigur, un procedeu esențial al creativității argotice. În volumul recent apar cîteva dintre metaforele deja cunoscute, chiar în afara spațiului militar, și deja atestate în articolul din 1982: de pildă, țambal ca denumire pentru un pat de lemn; prin metonimie, termenul ajunge să desemneze și spațiul dotat cu
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
cărți cu-nvățături secrete/ care ne-ar păstra copii// și ținându-ne de mână/ să ne rătăcim prin târg/ când dau rodiile-n pârg/ ca un acrobat și-o zână" (De mână). Cu aceeași dexteritate, poetul se manifestă în registrul argotic și în cel intelectualizat, în versuri polemice, dure, șfichiuitoare sau în poeme pline de gingășii masculine. Chiar scrisorile către Brumaru, diseminate în mod controlat în sumarul volumului, încep fastidios, pentru a căpăta apoi ceva din naturalețea discursivă și confesivă a
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
tot din aluzia pomenită: "Un nou licurici la Kremlin" (titlu, times.ro); "Îi recomandăm președintelui să ia în calcul de acum înainte și licuriciul rus" (ibid.). Sensul aluziv coexistă și contrastează cu semnificația cea mai probabilă a cuvîntului în uzul argotic: de "ins oarecare, neimportant". Sensul generic-depreciativ poate fi ilustrat de anumite citate din mediul fotbalistic: "E interes național, dom'le, nu mă iau eu după toți licuricii care spun că avantajez o echipă sau alta (...) nu mă interesează ce spune
Licurici, agarici, pogonici... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8517_a_9842]
-
nu mă iau eu după toți licuricii care spun că avantajez o echipă sau alta (...) nu mă interesează ce spune câte un licurici din ăsta" (sport.ro). Termenul ilustrează importanța jocului de cuvinte și a asocierilor formale în dezvoltarea lexicului argotic. Mi se pare evident că licurici a fost folosit nu descriptiv, prin metaforă sau metonimie, ci pur și simplu pentru că, prin finala sa, în -ici, intră într-o serie de cuvinte cu valoare ironic-peiorativă: păcălici, măscărici, tremurici, agarici, bambilici, pogonici
Licurici, agarici, pogonici... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8517_a_9842]
-
democrație a pădurii; Ioana Ieronim - Să ne îndoim de durată poveștilor noastre?; Ștefan Hertmans - Literatura transformată în instruire (implicarea sociologică și consecințele ei); Ileana Orlich - Literatura că voce și memorie culturală; Samuel Abrahám - Literatura în epoca mass-media; Mircea Ghițulescu - Literatura argotica și pornografica; Nicoleta Sălcudeanu - Literatura la prezentul continuu. După-amiază, recitalul de poezii i-a adunat pe Naim Araidi, Sorin Gherguț, Augustin Frățilă, Jerzy Jarniewicz, Florin Bican, Agi Mishol, Ion Pop, Gabriel Rosenstock, Maria Șleahtițchi, Călin Vlasie, Peter Wuagh. Co-organizatorii festivalului
Festivalul internațional "Zile și nopți de literatură" ediția a VII-a Cu Orhan Pamuk la Neptun by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8392_a_9717]
-
a dispărea și de a bea fără căință și singur pentru o lungă perioadă de timp, de a dispărea de pe fața pământului pentru un lung week-end "pierdut"? Ce faceți atunci? Atunci scopul dumneavoastră este o beție cruntă. Definit în lexicul argotic al băutorului, beția cruntă este o perioadă de cel puțin trei zile de băut continuu. De ce trei? Pentru că weekendul are două zile. Numai în cea de-a treia zi (foarte probabil o zi de lucru) jocurile sunt făcute, atunci începe
O antologie a decadenței () [Corola-journal/Journalistic/7771_a_9096]
-
Ce-l jigni pe husăn? Că-l avansai general?" (P. Goma, Ostinato, p. 33); "Ce husen e, mă, ăla, nu știe nici să treacă strada" (123urban.ro). În internet, se găsesc destul de multe atestări recente ale cuvântului - fie ca element argotic prezentat în scop documentar, cu glosări aproximative, de tipul "husen" - "persoană din mediul rural" (Curierul zilei, 18.03.2009), fie în insulte, adesea destul de vulgare. Majoritatea atestărilor ilustrează sensul de bază: Dacă tu ai fost husen și ai luat țeapă
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
mire", cât și "logodnic". Tot Al. Graur are meritul de a fi observat legătura dintre husen și fraier, două cuvinte care ilustrează aceeași evoluție semantică, trecerea de la sensul de "logodnic" la acela de "naiv", "victimă". E foarte probabil ca sensul argotic al lui husen să se fi dezvoltat după modelul lui fraier, imitând o schimbare semantică încă transparentă în epocă. În privința lui fraier, lucrurile sunt destul de clare: cuvântul Freier - la origine cu sensul "logodnic" - are și în prezent, în germana colocvială
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
la acela de "victimă", prin scenarii destul de tipice ale asocierii dintre prostituție și jaf. Am propus însă, cu altă ocazie, o explicație prin modelul metaforic (alegoric) al furtului sau înșelăciunii ca nuntă: în viziunea ironică, antifrastică, a limbajului familiar și argotic, în care cârciuma e numită biserică și închisoarea pension, nu e nefiresc ca relația dintre victimă și agresor să fie descrisă în termeni amoroși, iar victima să devină aspirantul pasionat al întâlnirii fatale. În vreme ce fraier și-a lărgit extrem de mult
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
ocupat de elementele țigănești din română - Al. Graur, A. Juilland, Vl. Drimba - nu pomenesc de existența vreunui cafti între acestea. De unde să fi apărut, totuși, pseudoțigănismul cafti din dicționarele noastre? E posibil să fi fost presupus sub presiunea multor verbe argotice în -i, de origine țigănească (a cardi, a gini, a hali, a mardi, a pili, a ușchi etc.). Al. Ciorănescu, în Dicționarul etimologic al limbii române, lasă chestiunea nerezolvată, sugerând totuși o altă direcție de investigație, în căutarea unei surse
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
metonimică și o echivalență funcțională (ambele fiind conținătoare de bani și vizate de furt). Metonimia continuității spațiale și funcționale apare și atunci cînd termenul folosit pentru portofel denumește un alt conținător de valori: geanta sau poșeta. Ca și alți termeni argotici, coajă este în mod evident creat prin schimbare semantică, dintr-un cuvînt al limbii comune; motivația particulară a schimbării nu este însă tocmai transparentă. O explicație ar putea fi evoluția de tip metaforic: portofelul (sau buzunarul, geanta etc.) acoperă conținutul
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]