123 matches
-
200 4.2. Forme de implicit: presupoziții și subînțelesuri / 205 4.3. Lectura unui text-slogan publicitar / 208 5. Formele și incidența conectorilor / 210 5.1. Organizatori textuali / 212 5.2. Mărci ale incidenței unei asumări enunțiative / 218 5.3. Conectorii argumentativi / 221 5.4. Lectura unui peritext jurnalistic <1> / 225 5.5. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <4> / 229 6. Lanțuri de acte de discurs / 231 6.1. Textul ca structură ierarhică de acte / 231 6.2. Lectura unui afiș
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cum), anumite adverbe sau locuțiuni adverbiale (într-adevăr, în consecință, orice-ar fi, astfel etc.) și grupuri nominale sau prepoziționale (în ciuda acestui fapt etc.). Este util să distingem în clasa generală a conectorilor trei tipuri de mărci de conexiune: conectorii argumentativi propriu-ziși, organizatorii și mărcile textuale și mărcile de asumare enunțiativă. În timp ce organizatorii textuali țin în marea lor majoritate de nivelul N4 din schema 3, iar mărcile de asumare enunțiativă mai ales de nivelul N7, numai conectorii argumentativi țin totodată de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de conexiune: conectorii argumentativi propriu-ziși, organizatorii și mărcile textuale și mărcile de asumare enunțiativă. În timp ce organizatorii textuali țin în marea lor majoritate de nivelul N4 din schema 3, iar mărcile de asumare enunțiativă mai ales de nivelul N7, numai conectorii argumentativi țin totodată de structurarea textuală (N4), de asumarea enunțiativă (N7) și de orientarea argumentativă (N8). Cele trei tipuri de conectori îndeplinesc aceeași funcție de legare semantică a unităților de rang diferit (cuvinte, propoziții, grupuri de propoziții și chiar porțiuni mari de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
liniară a elementelor simultane ale unui tablou. Într-un text argumentativ, ei servesc la punerea în evidență a relațiilor dintre argumente și contra-argumente, între teza proprie și teza adversă. (Riegel et alii 1994: 623) Textele descriptive conțin mai puțini conectori argumentativi atunci cînd trimit la un univers preconstruit decît atunci cînd construiesc o reprezentare nouă sau insolită. În acest caz, ele conțin aproximativ tot atîția conectori cît și textele argumenative și explicative. În schimb, în toate cazurile, descrierile conțin în general
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
franceză explică faptul că la conectori (subliniați cu bold) se adaugă particularitățile exclamative (Ah!, Vai!) și fatice (Hai) al căror rol este să decupeze tirada în blocuri de versuri care desenează un plan de text (cap. 6). 5.3. Conectorii argumentativi Conectorii argumentativi cumulează funcțiile de segmentare, de asumare enunțiativă și de orientare argumentativă a enunțurilor. Ei declanșează o recaracterizare a unui conținut propozițional fie ca argument, fie ca o concluzie, fie ca argument cu funcția de a fundamenta sau întări
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
faptul că la conectori (subliniați cu bold) se adaugă particularitățile exclamative (Ah!, Vai!) și fatice (Hai) al căror rol este să decupeze tirada în blocuri de versuri care desenează un plan de text (cap. 6). 5.3. Conectorii argumentativi Conectorii argumentativi cumulează funcțiile de segmentare, de asumare enunțiativă și de orientare argumentativă a enunțurilor. Ei declanșează o recaracterizare a unui conținut propozițional fie ca argument, fie ca o concluzie, fie ca argument cu funcția de a fundamenta sau întări o inferență
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
argumentativă a enunțurilor. Ei declanșează o recaracterizare a unui conținut propozițional fie ca argument, fie ca o concluzie, fie ca argument cu funcția de a fundamenta sau întări o inferență, fie ca un contra-argument. În această categorie intră atît conectorii argumentativi și concesivi (dar, totuși, cu toate acestea, desigur, însă...), cît și conectorii explicativi și justificativi (căci, pentu că, deoarece, din moment ce, dacă atunci...), dacă ipotetic real și ficțional, cînd ipotetic real, precum și mărcile simple ale unui argument (chiar, de altfel, în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Publicitate Heudebert) Cu valoare de operator de construire a lumii: T38 Dacă peștii ar putea vorbi, v-ar recomanda HYKRO. T45 DAC-aș muri acolo pe front în primul rînd Tu, Lou, o zi întreagă ai sta mereu plîngînd. • Conectori argumentativi, sau mărci ale concluziei: deci, atunci, în consecință etc. Desigur, este vorba de ERGO-DECI din "Cuget DECI exist" și de ATUNCI al apodozei ipoteticelor: T59 Dacă credeți că pentru a vă cățăra mai bine, suplețea, greutatea mică, rezistența și estetismul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
un militar, această alegere apare ca deosebit de puternică. Directiva mai are o caracteristică: ea adoptă structura foarte formală a performativului: "[eu] poftesc". Fie o structură argumentativă globală alcătuită din trei macro-acte printre care explicația (II) joacă un rol fundamental: întărind argumentativ I, ea justifică și face posibil III: I. Refutație <<<<<<< II. Explicație >>>>>>> III. Appel (directiv). Introducerea verbelor la persoana I din e10 a fost pregătită de cei doi determinați posesivi țelul MEU, singurul MEU țel din e9. Referința la persoana întîi
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
368-388. - Tzvetan TODOROV: Qu'est-ce que le structuralisme, 2. Poétique, Paris, Seuil, coll. Points, nr. 45, 1968: 77-85. 4. Structura secvenței argumentative 4.1. De la perioadă la secvență Trecem de la o simplă perioadă argumentativă (suită de propoziții legate prin conectori argumentativi) la o secvență argumentativă atunci cînd ne apropiem de un mod de compoziție descris astfel de O. Ducrot: Un mare număr de texte literare, mai ales din secolele XVII și XVIII, se prezintă ca niște raționamente. Obiectul lor este fie
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
să fie demonstrat) care include generalități despre "politica municipalităților americane" și "americani"; expose-ul conține dovezi fenomenologice precum faimosul "Big Mitt Ledger", Steffens obținând, astfel, în final dovada că primarul este mituit (Autobiography 381). La acest nivel modul expozitiv și cel argumentativ se află angajate într-un transfer, dar substanța verificabilă a expose-ului este preponderent de natură expozitivă, astfel încât se plasează în modelul de informație al lui Schudson. Jurnalismul de senzație și cel de investigație pot să ocupe din punct de vedere
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de a înlocui modalitatea tradițională de cercetare a fenomenelor comunicaționale, care presupunea acțiunea unor agenți raționali, într-o lume ce reprezenta "o mulțime de dileme logice care pot fi rezolvate printr-o analiză adecvată, cu ajutorul rațiunii, concepută ca și construct argumentativ"576, cu abordarea garantată de paradigma narativă, constituie un imperativ teoretic și metodologic, întrucât paradigma rațională prezintă o anumită incompletitudine fundamentală. Concret, Fisher subliniază incapacitatea paradigmei raționale de a "sesiza modul în care (are loc adăugirea mea) simbolizarea, caracteristică universală
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Dominique Maingueneau. De pildă, Jean-Michel Adam identifica opt tipuri textuale universale: 1. narativ - reportaj (jurnalistic, sportiv), faptul divers, român, nuvelă, povestire, parabolă, publicitate narativa etc. 2. descriptiv - literatura descriptiva, ghiduri turistice etc. 3. expozitiv (explicativ) - discursul științific, didactic etc. 4. argumentativ - discurs științific, publicitar, didactic 5. prescriptiv (injonctiv) - rețete culinare (cărți de bucate), prospectele la medicamente, diverse instrucțiuni de folosire etc. 6. predictiv - buletinul meteorologic, horoscopul, profeția etc. 7. conversațional - interviul, dialogul etc. 8. retoric - poem, rugăciune, slogan, proverb, maximă etc.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
discursuri centrate în jurul unei singure teme și compuse fiecare din mai multe texte, deoarece fiecare replică a schimbului conversațional constituie o unitate comunicațională, și deci un text, în sine)" (Ducrot & Schaeffer, 1996, p. 384); * coroborare text (narativ, descriptiv, expozitiv, instructiv, argumentativ Rovența-Frumușani, 2000, pp. 140-141) condiții de producere a acestuia. Orice "schematizare discursivă" are ca premise intenționalitatea (cf. Sălăvăstru, 2003, p. 381; Dospinescu, 1998, p. 83 etc.), jocul subiectivităților locutorului/interlocutorului și, implicit, intersubiectivitatea și contextualizarea. Construirea/actualizarea unui discurs într-
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
articulațiile discursului retoric (discursul politic fiind o specie a acestuia) se manifestă în jocul combinatoriu dintre constantele și variabilele logice"115. Constantele logice operatorii logici precum negația, implicația materială, conjuncția, echivalența, disjuncția etc. se regăsesc la nivelul discursului, în calitate de conectori argumentativi și retorici. Identificarea structurii profunde a manifestărilor discursive din câmpul politicii se realizează prin raportare la logica predicatelor și la logica propozițiilor. Considerăm că investigarea logicii subiacente a limbajului politic oferă informații importante privind structura formală a acestuia, susținând analizele
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
activitățile, faptele și motivele incompatibile cu imaginea de sine pe care o promovează. Pe această linie de interpretare, limbajul politic are rolul de a mistifica aspectele peiorative și de a accentua elementele favorabile legitimității în spațiul politic. Argumentare și conectori argumentativi în limbajul politic Vizând "direcționarea sau deturnarea destinatarului către o anumită concluzie"148, argumentarea este intrinsecă limbajului politic. În virtutea caracterului pragmatic, limbajul politic se definește ca ansamblu de strategii retorice menite să influențeze atitudinea publicului receptor. Potrivit lui Oswald Ducrot, valoarea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
justificatori: fiindcă, pentru că, de fapt, în fapt, dat fiind că, dovadă că); conclusivi: deci, așadar, prin urmare; generalizatori; modali; garanți; de relativizare; de întărire; alternativi (nu cred că, nu mi se pare că, nu mă convinge teza că)156. Conectorii argumentativi semnalează, la nivelul structurii de suprafață, rolurile argumentative asumate de locutori: asentiment, confirmare, adeziune (bine spus, ai dreptate, exact, foarte bine, natural, adevărat, normal, perfect etc.); rectificare sau reformulare: adică, anume; respingere: dimpotrivă, din contra. Eufemism și comunicare oblică în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Maiestăței Sale turanice"307. O particularitate a articolelor eminesciene este și inserarea în text a unor proverbe și ziceri populare care susțin ideile și concepțiile jurnalistului. Recursul la paremiologie, semn al experienței și al înțelepciunii populare, vine să sprijine demersul argumentativ conferind culoare și farmec textului. Adaptându-și mijloacele stilistice la specificul publicului cititor, jurnalistul recurge în plasticizarea ideilor prin formulări paremiologice de extracție populară: "Ungurii știu proverbul nostru: "românul nu uită niciodată" și ne-aducem aminte ca prin vis că
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
discurs organizat secvențial, reprezentând acțiuni și evenimente, corelate prin relații cauzale, finale, temporale și actualizând un pattern global: schema de acțiune; * descriptivul discurs organizat spațial ca o constelație de atribute și specificări determinate de un pattern global de tipul frame; * argumentativul discurs ce vizează adeziunea la idei particulare, considerate adevărate, pozitive. Relațiile cele mai frecvente sunt de motivare, valorizare, opoziție; suprafața textuală conține indici de coeziune și coordonare precum paralelismul, parafraza, repetiția. Pattern-ul global este de tip plan și diferă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dialogului. - este de fapt o replică mai lungă, ce s-a detașat din dialog; - personajul își rostește gândurile, își analizează anumite sentimente și rațiuni ale acțiunilor sale; - ca discurs, monologul poate fi: a.(1) narativ; (2) descriptiv; (3)expozitiv; (4) argumentativ; etc.; b. (1) monolog propriu Ț zis; (2) monolog interior; (3)aparteu; (4) discurs retoric; etc. Monologul propriu Ț zis: - presupune prezența unui interlocutor (!! dar interlocutorul nu își exercită menirea: nu dă replica); - este o formă de retorism; - prezența tuturor
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de a înlocui modalitatea tradițională de cercetare a fenomenelor comunicaționale, care presupunea acțiunea unor agenți raționali, într-o lume ce reprezenta "o mulțime de dileme logice care pot fi rezolvate printr-o analiză adecvată, cu ajutorul rațiunii, concepută ca și construct argumentativ"576, cu abordarea garantată de paradigma narativă, constituie un imperativ teoretic și metodologic, întrucât paradigma rațională prezintă o anumită incompletitudine fundamentală. Concret, Fisher subliniază incapacitatea paradigmei raționale de a "sesiza modul în care (are loc - adăugirea mea) simbolizarea, caracteristică universală
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
chiar extrem de îngăduitor față de o asemenea eventualitate. Ascultătorul avea toate motivele să creadă că cele auzite nu veneau doar din vârful buzelor, ci dintr-o firidă inexpugnabilă a sinelui ei, de pe o poziție cu neputință de negociat. Nu era nimic argumentativ în vocea care le purta - nici un efort de convingere, nici un fel de fervoare expansionistă, ci doar deschiderea primitoare a lumii ei. Cuvintele-urme purtau întipărită greutatea fapticului și, în același timp, ușurința extremă a unor simple constatări împărtășite, ce indicau calea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Obiectivul meu fundamental este acela de a arăta că și de a explica de ce niciuna dintre ele nu este o solicitare "rezonabilă". Prin aceasta înțeleg că niciuna dintre solicitările Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei nu este suficient susținută argumentativ și mai ales că niciuna dintre ele nu este compatibilă cu idealul unei societăți organizate și guvernate în baza unor valori precum libertatea, egalitatea și echitatea în relațiile dintre cetățeni. Ceea ce sper să arăt este, cu alte cuvinte, că, dat
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
pustie... (M. Cărtărescu, Orbitor). ( iată − prezentativ citațional: Iată ce scria, de pildă, în 1932, cel mai virulent ideolog antieuropean român, Nae Ionescu. Cităm după ediția originală: Roza Vânturilor (București, Cultura Națională, 1937, pp. 286-287) (A. Marino, Pentru Europa). ( iată − prezentativ argumentativ: Iată de ce declarațiile generalului Florică, climax al unui lung conflict desfășurat - aparent - între Garda Financiară și Poliție, nu trebuie decât să ne bucure. (C. T. Popescu, Copiii fiarei). ( iată − prezentativ focalizant: Pentru a se apăra ca omenire, omenirea trebuie să omoare
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
cabrio! de Adriana Mărgărit (www.infoziare.ro). ( iată − prezentativ citațional: Victoria Milescu a publicat recent o carte bilingvă de poezie; iată opinia ei despre această opțiune. Cum aș putea să ajung la cât mai mulți cititori (universul-cartilor.com). ( iată − prezentativ argumentativ: Iată-ne într-un punct pe care nu îl putem denumi... Și tu, ți-ai început activitatea în Mare Nostrum ca voluntar și iată că în prezent ești director. (infomn.marenostrum.ro) ( iată − prezentativ focalizant: Iată taina slujirii! Iată invitația
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]