176 matches
-
nu trebuiau • Proiectul și Expunerea de motive au apărut în presă câteva zile mai târziu (Proiect de lege al exproprierii pentru împroprietărirea țăranilor întocmit de Partidul Național-Țărănesc, în „Argus“, 15 și 16.II.1945; „Jurnalul de dimineață“, 16.II.1945). • „Argus“, 16.II.1945; Gheorghe Zane, op. cit., p. 334-335. să aibă motive de nemulțumire față de un asemenea sistem de cultură a pământului, permanent preconizat de ei și de susținătorii lor în perioada interbelică și care, în condițiile de atunci, putea conduce
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Zăroni, Vasile Luca și Lotar Rădăceanu în ședința consiliului Frontului Național Democrat din 24 ianuarie 1945 (România. Viața politică în documente. 1945, București, 1994, p. 86-87). • Vezi „Frontul plugarilor“, 14.II.1945; „Timpul“, 12.II.1945; „Semnalul“, 13.II.1945; „Argus“, 12.II.1945. • A.N.I.C., fond Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România, dosar 195/1945, f. 123. • Vezi „Scânteia“, 11.II.1945; „România liberă“, 11.II.1945. în mâinile plugarilor se poate și trebuie deci făcută acum, fără nici o
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
încă nu sunt încheiate, însă arată diferențe mari în rândurile politicienilor români. Dinastia și întreaga curte • Nicolae Dașcovici, Interesele și drepturile României în texte de drept internațional public, Iași, 1936, p. 425-427. • Vezi, spre exemplu, articolul Relațiunile româno-maghiare din ziarul „Argus“ din 20 octombrie 1926. • Vezi declarațiile ministrului român de externe, I. M. Mitilineu, din octombrie 1926, în A.M.A.E., Fond 71/1920-1944, Ungaria, Relații cu România, 1919-1929, vol. 84, f. 242. • Ibidem, f. 233. • O gazetă din Belgrad reproducea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de la oamenii de afaceri străini în urma încheierii de contracte. De aceste plăți se ocupa o unitate specială din cadrul D.I.E., cunoscută sub numele de A.V.S. (acțiuni valutare speciale), ce avea un personal de 15-20 de ofițeri și care folosea compania „Argus“ drept paravan 6. Această unitate iniția și tratative cu diverse bănci occidentale de la care obținea credite, care la rândul lor erau folosite drept împrumuturi pentru lumea a treia, cu dobânzi mult mai mari decât cele percepute de băncile creditoare. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pe oameni să se sinucidă (la Chatterton această cauză se poate să fi avut o oarecare importanță). În legătură cu această chestiune, William Mathews observă următoarele: Comunicarea rapidă, difuzarea în ritm alert a știrilor prin intermediul electricității, presa ubicuă și cu ochi de Argus transformă lumea într-un teatru în care orice șoaptă se aude și orice om e actor, mulți avînd o dorință fierbinte de a atrage atenția, de a crea senzație și de a cîștiga notorietate, chiar și prin moarte, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
1938 la Ommen, Olanda, București, 1939 (în colaborare cu Silviu Rusu); Liam O’Flaherty, Denunțătorul, București, 1931, Ceață la Dublin, București, 1942. Repere bibliografice: R, „Ucenicul vrăjitor” la Teatrul Național, RP, 1926, 2 529; C. P. [Camil Petrescu], „Ucenicul vrăjitor”, „Argus”,1926, 3 921; Carol Drimer, Ștefania Zottoviceanu Rusu, „Bacăul”, 1930, 129; Constantin Virgil Gheorghiu, O scriitoare de talent, TIL, 1941, 1 322; Șerban Cioculescu, Poemele d-nei Ștefania Zottoviceanu Rusu, VAA, 1941, 132; C. Fântâneru, „De ziua tatii și Scrisoare către
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290759_a_292088]
-
în vedeniile lui, straniul personaj ridică amăgirea la nivelul sublimului; realul e suspendat: Fără de milă, el își vinde marfa. Apoi, fiind el însuși de zăpadă, se-mparte tuturora... II Printre divinitățile familiare poetului se numără Apollo, aerienii Orfeu și Euridice, Argus și Hercule, Ulysse și Penelopa, nefericita Niobe, grațioasele Menade, Dionysos și ceilalți. Așa-zisele principii ale cosmogoniilor clasice (nominalizate întâi de Empedocle), în special Apa și Focul, se confruntă cu Vrajba și Destinul. Pentru a sugera o atmosferă mitologică, se
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Litere a Universității din Craiova. A obținut două doctorate: în literatura română (Universitatea din Craiova, 2003) și în literatura engleză (Tohoku University, 2007). Din 2013, director de proiect în cadrul grupului de cercetare InterDisciplinary.Net, Oxford. A publicat volumele Lumile lui Argus. O morfotipologie a poeziei vizionare (2005), Ipostaze ale actului critic. Eseuri și cronici literare (2005), Revealer of the Fourfold Secret: William Blake's Theory and Practice of Vision (2008), Orientul Europei romantice. Alteritatea că exotism în poezia engleză, franceza și
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
din 2008, Revealer of the Fourfold Secret: William Blake's Theory and Practice of Vision, adaptând demonstrația de acolo la orizontul de așteptare al cititorilor români. Acest volum materializează promisiunea făcută cititorilor români în cartea mea din 2005, Lumile lui Argus. O morfotipologie a poeziei vizionare, aceea de a le oferi un Blake pe gustul publicului autohton. 3 Voi relua problemă nebuniei lui Blake în preambulul părții secunde a studiului meu, când voi încerca să-i arăt inutilitatea științifică. 4 Un
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de pretutindeni”, „Dacia”, 1921, 286; M.R. [Mihai Ralea], „Caracterul de rasă al literaturii engleze”, VR, 1925, 7; Perpessicius, Opere, II, 416-419, VI, 71-75, 318-321, IX, 136-144, XII, 242-244, 419; Lovinescu, Scrieri, IV, 542, 566-567, VI, 264; Camil Petrescu, „Fântâna Domnului”, „Argus”, 1932, 5716; Ovidiu Papadima, „Iarmarocul metehnelor”, G, 1932, 12; Pompiliu Constantinescu, „Iarmarocul metehnelor”, VRA, 1933, 275; Călinescu, Cronici, II, 185, 426-427; Zarifopol, Pentru arta lit., II, 61-63; Pompiliu Constantinescu, „Condamnații la castitate”, VRA, 1933, 312; G. Călinescu, „Condamnații la castitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
comisie de arbitri alcătuită pe criterii de patriarhat, un spațiu părăsit de moralitate și plin de intrigi, o instanță care legitimează compensația și absurdul (există încă membri CCA care cred că Thereau trebuia neapărat eliminat, iar Miklos Nagy e întîiul Argus al patriei). Fiecare arbitru e pila cuiva; dacă n-ai pe nimeni, rămîi la județ, să încasezi pumni la diverse derby-uri agricole. La noi, arbitrajul nu ajută fotbalul, ci își bate joc de el. Băieți tineri cu fluierul în gură
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
culturale. Autodidact cu lecturi masive, debutează în 1919 la gazeta „Socialismul”. Din 1920 colaborează cu articole și anchete pe teme sociale la „Dimineața copiilor”, „Curentul literar”, „Clipa”, „Facla”, „Zorile” ș.a. Devine gazetar profesionist, lucrând pe rând sau simultan, la „Facla”, „Argus”, „Rampa”, „Comedia”, „Mișcarea”, „Țara”, „Gazeta”, „Zorile”. Ține, ani de-a rândul, cronica dramatică la „Rampa” și la alte periodice. În timpul celui de-al doilea război mondial și-a încetat activitatea în presă, ca urmare a interdicției introduse de legile rasiale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288147_a_289476]
-
László, Vânător de zestre, București, 1957; Molière, Avarul, în Molière, Opere, IV, București, 1958. Repere bibliografice: T.A. [Tudor Arghezi], „Învinșii”, „Seara”, 1914, 1434; Emil D. Fagure, „Învinșii”, ADV, 1914, 8740; Lovinescu, Scrieri, VI, 353; Camil Petrescu, „Marcel et Marcel”, „Argus”, 1929, 4743; H. Blazian, „Marcel et Marcel”, DEP, 1929, 393; Kir [Camil Petrescu], „Cuib de viespi”, „Omul liber”, 1930, 87; Val Mugur, „Florentina”, „Păreri libere”, 1931, 42; Petre Pandrea, „Gaițele”, DEP, 1933, 1636; V.I. Popa, „Gaițele”, „A.B.C.”, 1934, 27
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
1924, ianuarie-februarie; Rebreanu, Opere, XIV, 136-138; Critica dramatică despre „Păcatul” d-nei Lucreția Petrescu, RP, 1924, 2079; Perpessicius, Opere, II, 389-390, XII, 546-547; [Ședința Academiei Române consacrată piesei „Păcatul” de Lucreția Petrescu], „Buletinul Institutului de Literatură”, broșura 1, 1925; Camil Petrescu, „Păcatul”, „Argus”, 1924, 3430; Camil Petrescu, „Anuța”, „Argus”, 1925, 3777; Pamfil Șeicaru, „Anuța”, CU, 1925, 316; G. Bogdan-Duică, „Anuța”, „Națiunea”, 1927, 122; Paul I. Prodan, Teatrul românesc contimporan, București, 1927, 203-212; Camil Petrescu, „Puiul de lup”, „Argus”, 1931, 5531; I. Anestin, Scrieri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
Critica dramatică despre „Păcatul” d-nei Lucreția Petrescu, RP, 1924, 2079; Perpessicius, Opere, II, 389-390, XII, 546-547; [Ședința Academiei Române consacrată piesei „Păcatul” de Lucreția Petrescu], „Buletinul Institutului de Literatură”, broșura 1, 1925; Camil Petrescu, „Păcatul”, „Argus”, 1924, 3430; Camil Petrescu, „Anuța”, „Argus”, 1925, 3777; Pamfil Șeicaru, „Anuța”, CU, 1925, 316; G. Bogdan-Duică, „Anuța”, „Națiunea”, 1927, 122; Paul I. Prodan, Teatrul românesc contimporan, București, 1927, 203-212; Camil Petrescu, „Puiul de lup”, „Argus”, 1931, 5531; I. Anestin, Scrieri despre teatru, îngr. și pref. Victor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
1, 1925; Camil Petrescu, „Păcatul”, „Argus”, 1924, 3430; Camil Petrescu, „Anuța”, „Argus”, 1925, 3777; Pamfil Șeicaru, „Anuța”, CU, 1925, 316; G. Bogdan-Duică, „Anuța”, „Națiunea”, 1927, 122; Paul I. Prodan, Teatrul românesc contimporan, București, 1927, 203-212; Camil Petrescu, „Puiul de lup”, „Argus”, 1931, 5531; I. Anestin, Scrieri despre teatru, îngr. și pref. Victor Durnea, București, 1989, 113, 116-117, 231; Miller-Săndulescu, Evoluția, 453; Radu Gyr, „Mărăcini”, PRV, 1937, 821; Lovinescu, Opere, XII, 350-351; Călinescu, Ulysse, 356-359; Mihail Sebastian, Întîlniri cu teatrul, îngr. și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
productiv de îmbogățire a vocabularului actual. 2. INVENTARUL Pentru a realiza această statistică, am făcut o selecție între substantivele nou introduse în DOOM2 (marcate cu semnul [*]). Nu am luat în calcul următoarele tipuri de substantive: − substantivele proprii (Acropole, Areopag, Argo, Argus, Asclepiade, Asterix, Cambodgia, Capitoliu, Securitatea, Shetland); − îmbinările libere, de tipul: cafea filtru (s.f. + s.n.), apă minerală (s.f. + adj.), apă plată (s.f. + adj.); − substantivele compuse formate din cuvinte preexistente, de tipul: acord-cadru, alba-neagra (joc), automobil-capcană, bas-bariton, bună-creștere, bun-platnic, caiet-program, cartof-dulce, casă-muzeu
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
vieți interferente este călătoria lui Jason și a Argonauților în versiunea lui Apollonius din Rodos, un mit care are câștig de cauză în competiția cu restul miturilor. Relatată simultan cu celelalte povestiri, această legendă a prințului plecat pe corabia sa Argus spre Colhida, în căutarea lânii de aur și lăsând în urma sa un val de sânge și de oroare, capătă sensul alegoric al căutării continue; o căutare a omului care suferă deoarece nu găsește, pentru că nu ajunge la un liman, trăind
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Limbii române” de a modela o conștiință a neamului - unor personalități precum Ion Heliade-Rădulescu, Vasile Alecsandri, Constantin Brâncuși, Nicolae Titulescu, Elvira Popescu. Urmează, până la izbucnirea războiului, un deceniu literar de activitate febrilă: colaborează la nenumărate reviste și gazete („Universul”, „Vremea”, „Argus”, „Omul liber”, „Excelsior”, „România literară”, „Reporter”, „Gazeta” ș.a.), ia parte (cu indicații exasperante pentru actori și regizori) la repetițiile teatrelor din capitală și din provincie unde i se montează piesele, conferențiază despre Marcel Proust, călătorește la Constantinopol, merge la congrese
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
turistice din arealul stațiunii (monumente istorice și de arhitectură - Baia Neptun și Diana, hotelurile Traian și Decebal, casa de cultură, monumentele de artă plastică, statuile lui Hercule, Eminescu, dr. Vicol, apoi cele șase statui de pe fațada Băii Neptun, de la Izvorul Argus, Baza Diana și Baia Hebe etc., a urmelor băilor romane de la podul de pe Cerna, de lîngă hotelul Roman, sau de la punctul muzeistic al acestuia, numeroasele monumente ale naturii - rezervația Domogled, Grota cu Aburi, Grota Haiducilor, Peștera lui Serban) Înțelegem mai
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
popor a apărut acest personaj, ce semnifică el, ce legătură se poate face cu Herculane, istoricul statuii etc. Astfel de inscripții trebuiesc atașate la toate obiectivele de atracție turistică de pe raza stațiunii și din Împrejurimi, respectiv la: statuia de la izvorul Argus (inclusiv asupra denumirii acestuia), cele șase statui de la Baia Neptun, statuia lui Hercule de la Baia Diana, cea de la Baia Hebe, la fostul Cazinou, la hotelurile Decebal, Traian și Casa de cultură, apoi la Grota haiducilor, Grota cu Aburi, Platonul Coronini
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Golden Spirit, Sara’s Sons, Geta, Trandafirul Galben, Minerva, Apollo, Afrodita, Hercules și Claudia; - vile: Adonis, Adriana, Alexia, Ana, Anghelina, Bela Reca, Bellevue, Belvedere, Casa Codruța, Cerbul, Hercules, Hera, Jojo, Natura, Nina, Sakura și Tilia; - pensiuni: Adriana, Ambasador, Andreea, Anghelina, Argus, Casa Ecologică, Casa Maria, Casa Lorabella, Casa Trapsa, Casa Bianca, Charisma, Floarea de Colț, Jojo, Magic, La Jonny, La Dolce Vita, El Plazza, Nea Emil Brutaru, Omideea, Platinum, President, Paradis, Platz Pitoresc, Șoimul, Select, Rouă de Munte, Calypso, Cardinal, Sandra
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mi se trimiteau doar coupure-ile din ziare, fără titlu, fără dată, subliniate unde apărea numele meu. El făcea comparații inclusiv de caractere sau de foaie de jurnal. Cine vi le trimitea? Aveați agenți de presă? — Multă vreme am plătit L’Argus de la Presse, până când au început să îmi trimită articole despre... Valentina Cortese. Altfel, eu am adunat tot ce am putut. Dolfi a făcut o muncă titanică. Ce-mi pare rău este că, după ce a apărut cartea, în 1994, mi am
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
2). în principal, cu scopul de a se derula prin intermediul acestei bănci jongleriile valutare ale celor 47 firme căpușe ale lui Ceaușescu, care mijloceau, contra comision, marile contracte între firmele de stat românești și cele occidentale, de genul "Dunărea", "Terra", "Argus" etc., toate încadrate cu ofițeri DIE (Direcția de Informații Externe), recrutați din ASE (Academia de Studii Economice), instruiți apoi în școlile Securității de la Băneasa, Brănești, Grădiștea. Rolul firmelor căpușe fiind acela de a obține comisioane din O.V. (operațiuni valutare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
refer este o antologie de legende, anecdote și istorioare cu tâlc extrase din istoria lui Dimitrie Cantemir asupra curții otomane. Apărută la editura Junimea, antologia realizată de d-na Prof. Elvira Sorohan nu a trezit prea mulți dintre ochii de Argus ai cronicarilor literari, deși volumul merita o mai bună evidențiere la vremea apariției, cel puțin din câteva considerente pe care le voi indica în cele ce urmează. Din motive asupra cărora nu insist, reflexul cultural de a împrospăta, prin reeditări
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]