495 matches
-
chipul Împăratului cu o cunună cu raze, ca toți marii slujitori ai lui Mitra, cu inscripția AUT.MAXIMIN OC RUCE BAYT - ”Autocrator Maximin Puternic a fost băit În lumina soarelui”, iar pe avers ”OUL PIL ON ANGIA LEON” - Pil (Pil, arhaism = Bici mare Împletit cu care se mânau vitele) cu semnificația: Oul nou este Însoțit de Îngeri puternici ca leul”. ?i Împăratul Gordian III a scris pe medalie: ”COIN OS KILI MITRO PS”, unde COIN este a căina, adică a plânge
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
descoperi tainele trebuie să parcurgi câteva zeci de pagini), ci farmecul povestirii, muzicalitatea frazei, savoarea limbii -, iar asta se numește talent. Recreînd atmosfera Balcanilor de secol XIX, Simona Sora spune parcă o poveste, presărând-o atent ici și colo cu arhaisme, destule cât să te plaseze în epocă și să te imerseze în peisaj. De fapt, povestea aceasta pe care noi o citim i-o spune Maiei bunica ei, Maria, de-a lungul mai multor ani, adesea alături de vailingul cu petale
Femei povestind by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4162_a_5487]
-
tablouri, numeroase înfățișau peisaje din București. Cele două romane istorice reunite într-un singur volum, Hangița Tudora și Măria-Sa Burduja-Vodă, ar trebui și ele reașezate la locul lor într-o istorie a prozei românești. Impresionează frumusețea reconstituirilor de epocă, arhaismele evocatoare, folosite însă cu măsură. Nici urmă de dilentatism în această proză care, deși publicată în 1971, este o "relicvă" - în accepția pozitivă a acestei noțiuni - a literaturii interbelice. Al.Ștefanopol nu este însă un scriitor vetust, iubirile din scrierile
Un scriitor uitat by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Memoirs/11633_a_12958]
-
în versuri transformă poveștile și povestirile lui Ion Creangă, într-o lectură mult mai atractivă și mai ușoară, facilitându-le accesul spre sufletele copiilor aflați în prin proces de socializare. Respectarea riguroasă a narațiunii, precum și notele de subsol cuprinzând explicațiile arhaismelor utilizate în text, sunt motive în plus pentru care cartea merită a fi citită. Ea este menit a stimula curiozitatea nativă a copiilor, îndeplinind astfel una din funcțiile și sarcinile majore ale educației. Ioan CIORCA SOACRA CU TREI NURORI De
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
intră atât de profund în consonanță cu subiectul investigat încât cititorul se înscrie, fără să-și dea seama, într-un joc interactiv captivant. Volumul Noutăți în ortografie (1995) îi aduce recunoașterea de prim teoretician al unor figuri de stil precum arhaismul ortografic și echivocul ortografic. Autor de monografii privind pleonasmul, contradicția în adaos, degradarea unităților frazeologice, promotor al limbii române corecte, cu ferme contribuții la extirparea greșelilor de exprimare (2001, 2002) -, Dorin N. Uritescu a publicat cinci dicționare: ...explicativ de pleonasme
Dorin N. URITESCU sau… Metronomul spiritului creator [Corola-blog/BlogPost/93468_a_94760]
-
fi rescris, solicită adăugiri semnificative. Talmudul luat ca reper într-o lume dezorientată și lipsită tot mai mult de verticalitatea sacrului încă mai poate fi îndreptat. Raiul și Iadul capătă în acest context noi interpretări bujeniste. Termenii erudiți așezați alături de arhaisme pe criterii estetice par sintaxe pritocite și împănate cu expresii neaoșe. Nimic nu este mai firesc atunci când ești înzestrat cu armele necesare (literare) să adopți o atitudine fermă împotriva minților stoarse de lecțiile năclăite cu ipocrizii, oferite cu atâta larghețe
MIHAI BATOG BUJENIŢĂ – DESTIN CU MODULAŢII DE ARHANGHEL ÎN LUPTĂ CU NEANTIZAREA de IOAN GLIGOR STOPIŢA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362426_a_363755]
-
țăranului care nu dorește „să se fălească” atunci când face un lucru temeinic, ci preferă ca Dumnezeu să-i facă parte și să-l socotească vrednic. Încă de la început se remarcă (și nici nu se putea altfel) - grafia veche și unele arhaisme care nu împietează, ci impun respect pios pentru poetul plecat de cealaltă parte a lumii, al cărui cântec de lebădă s-a auzit în chiar clipa din urmă. Se mai remarcă dintru început, folosirea licențelor poetice (l-ai poeziei porți
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
îi trecea cu laude pe cei bine pregătiți și înfrunta senin toate tornadele, lăsând corijenți și repetenți într-o vreme în care se pierduse de mult semnificația acestor cuvinte pe care le mai găseai doar în dicționarele vechi, la capitolul arhaisme. Profesorul, posesor al unui singur costum de culoare gri ce revenea în modă cam o dată la zece ani, trecea senin și demn printre lacrimi, amenințări, șantajări, ochi bulbucați, spume și pumni în birouri demonstrând celor aproximativ cincizeci de comisii ce
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367829_a_369158]
-
Benche este, în multe pagini, un document care atestă realități lingvistice regionale, poate deja părăsite, câteva, în aria lor de folosință - curentă, până nu de mult. Se duce Satul românesc și, pe nesimțite, fermecătoarele cuvinte ale graiului local se fac arhaisme. Volumul le conservă în forma lor de când erau vii. Sunt consemnate unele fonetisme, atât cât scrierea obișnuită o permite, adică fără transcriere în simboluri fonetice (firesc, lucrarea nefiind una lingvistică). După rezolvări fonetice (în comunicare) putem deduce că hrănenii au
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
susținute și sacadate precum cântecele patriotico-revoluționare cântate de corurile armatei. Ele ar putea fi lesne puse pe muzică. Limbajul folosit de autor este unul accesibil și pătrunde în inimile cititorilor. El nu se ferește însă, de a folosi și unele arhaisme și regionalisme, cuvinte încărcate de semnificație și pline de sugestie, cuvinte aproape palpabile dar nu lipsite de oarecare inefabil. E un mister cum găsesc poeții astfel de alcătuiri lirice, în stare să redea sentimentele atât de fidel și mai ales
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
țară”: Țara Oașului! Folclorul oșenesc este, prin urmare, o „constituție” interculturală care suie un spațiu folcloric la principiul de țară și o comunitate regională la faimă de neam, neamul oșenilor, cu danțurile, țâpuriturile și portul, întipărite ca blazon artistic sufletesc. Arhaismul etnic oșenesc, întocmai ca vechimea vinului, catifelează vocile interpreților autentici și de valoare ai Țării Oașului, nu îl expiră. „Oșancă-s și-mi zâc Mărie”! E ea, cântăreața Maria Tripon care dă muzicii folclorice oșenești o dragoste fără de care nimic nu
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
din context, care amintesc de baladă, de doină și de snoavele populare: „Și iată, mări, că sosi ziua aceea” (Popa care știe carte). Aceste povestiri au un farmec deosebit și sunt citite și azi cu plăcere. Limbajul modern, alternând cu arhaismele și regionalismele care dau și ele greutate scriiturii, fac din autor, un stăpân desăvârșit al artei condeiului vremii sale, ușor accesibil și plăcut lecturii, astfel ca să încânte ochiul cititorului, chiar și după un secol. Dar și măiestria antologatorului este pe
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
ani, capătă mereu noi preocupări adecvate vârstei, lăsând în urmă gândurile și preferințele tinereții. Tot astfel și limba unui popor, evolueză odată cu el, îmbogățindu-se cu neologisme, modificându-și mereu fondul principal de cuvinte, lăsând în urmă, un lexic pasiv, arhaismele, regionalismele, un fond lexical depășit de realitățile sociale, economice, politice și mentalitățile comunităților. În contextul noii tendințe globalizatoare, de uniformizare a limbii sau standardizarea limbilor, unul din semnele că un vorbitor este posesorul unei culturi cuprinzătoare este numărul de cuvinte
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
curent în toate raporturile sociale, culturale și administrative’’1 iar acestea devin în gură vorbitorilor o marcă identitara, semnul de apartenență la o comunitate subzona sau zona etnografica. Toate aceste cuvinte, arată autorii unui recent și bine venit Dicționar de Arhaisme și Rgionalisme (de Gh. Bulgar, Gh. Constantinescu-Dobridor) - arhaisme și regionalisme, fac parte dintr-un mare fond de rezervă, util limbii noastre literare, pentru că scriitorii recurg uneori la cuvinte vechi și regionale, pentru a evocă oameni și realități din alte medii
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
1 iar acestea devin în gură vorbitorilor o marcă identitara, semnul de apartenență la o comunitate subzona sau zona etnografica. Toate aceste cuvinte, arată autorii unui recent și bine venit Dicționar de Arhaisme și Rgionalisme (de Gh. Bulgar, Gh. Constantinescu-Dobridor) - arhaisme și regionalisme, fac parte dintr-un mare fond de rezervă, util limbii noastre literare, pentru că scriitorii recurg uneori la cuvinte vechi și regionale, pentru a evocă oameni și realități din alte medii (din trecut ori din locuri limitate regional). Tudor
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
poporului, procesul evolutiv al limbii că reflex al realităților în continuă mișcare, a modului de viață, a mentalităților, mai ales din a doua jumătate a sec. al XIX-lea și întreg secolul XX. NOTE Gh. Bulgar, Gh. Constantinescu-Dobridor, Dicționar de Arhaisme și Regionalisme, I, Ed. Saeculum Vizual, București, 2003.p.1 Ibidem. Am avut în vedere Dicționarul Limbii Române , Editura Academiei, București, 1965, p.561 cât și versiunea DEXonline. 4. Obiceiul a fostcules de noi în 2008 de la Eufrosina Duplea, 55
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
fiind, totodată, „rodul preaplinului sufletesc primit[...]în dar de la părinți și strămoși”. Cultivarea unui stil simplu, concis, „acuratețea limbii literare” îmbogățite cu „expresii neaoșe, amuzante”, un „umor sănătos, cu pilde de înțelepciune, cu ziceri românești, cu tezaurul proverbelor strămoșești, cu arhaisme și regionalisme” reprezintă temelia scrierilor sale. Drumul său a fost „ascendent” încă de la debutul fericit în „Observatorul” (revistă și cenaclu din Toronto cărora le va purta o recunoștință veșnică, deoarece acestea au rămas „oglinda vieții și preocupării românilor aflați pe
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
a sa, găsind rezolvarea în apropierea de poezia populară-“izvorul veșnic viu al întineririi ... fântână a tinereții “.(Despre poezie-studii literare-E:S:P:L:A:, 1953, p. 137.) Lexicul operei lui M.Beniuc atrage atenția prin folosirea cuvintelor regionale și a arhaismelor, referitoare la viața satului și preocupările oamenilor din acest areal. Ca poet al câmpului, cum îi plăcea să-și spună, Mihai Beniuc se dovedește un profund cunoscător al vieții și graiurilor din Transilvania, Moldova și Muntenia. Cuvintele cu mai mare
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
din volumul Poezii, ESPLA, 1960 ), sau cine samănă vânt culege furtună: “Ține minte: vânt de sameni azi, / Mâine ai furtună din ce sameni “( p.145 ). În primul volum Cântece de pierzanie, apărut în 1938, neologismele abundă, împerechindu-se organic cu arhaismele și expresiile populare: candid, cofetărie, sonfeti, funest, undă revolută, vervă, etc. Influența populară pe care am constatat-o în mai toate sectoarele limbii poetice a lui Beniuc este vizibilă și în stil. Multe din poeziile sale au un character de
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
poezii populare de o bogăție mitologică inepuizabilă; o pictură a cărei melancolie izvorăște din peisajul natural și din istorie; modelându-se în ochii Fecioarei Maria din icoanele creștine răsăritene; în fine, o muzică, în ale cărei creații importante se combină arhaismul melopeelor sud-estice cu gestul avangardei occidentale — toate acestea constituindu-se în caracteristici exclusive ale culturii românești. Ele pot fi ilustrate prin nume sonore —de la Eminescu și Tristan Tzara la Culianu, de la Arghezi la Blaga, Cioran și Noica, de la Grigorescu, Andreescu
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
fiind, totodată, „rodul preaplinului sufletesc primit[...]în dar de la părinți și strămoși”. Cultivarea unui stil simplu, concis, „acuratețea limbii literare” îmbogățite cu „expresii neaoșe, amuzante”, un „umor sănătos, cu pilde de înțelepciune, cu ziceri românești, cu tezaurul proverbelor strămoșești, cu arhaisme și regionalisme” reprezintă temelia scrierilor sale. Drumul său a fost „ascendent” încă de la debutul fericit în „Observatorul” (revistă și cenaclu din Toronto cărora le va purta o recunoștință veșnică, deoarece acestea au rămas „oglinda vieții și preocupării românilor aflați pe
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
a demnităților boierești, despre raporturile dintre domni și boieri, despre raporturile lor cu celelalte categorii sociale, despre gradul de instrucție și interesul pentru cultură. Limba lucrării este cea literară, dar poartă și patina timpurilor trecute, căci ea e colorată de arhaismele și regionalismele specifice veacurilor trecute și graiului oltenesc. Un glosar la sfârșitul cărții aduce explicațiile necesare cititorilor contemporani. Pârâienii Valahiei este o lucrare amplă, documentată, care dă la o parte una dintre cortinele ce învăluie încă viața Evului Mediu românesc
CUVÂNT ÎNAINTE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369484_a_370813]
-
impresia că-i șui, Zi-i că-i ... ondulat măcar, Chelios ... e prea barbar, Și “coteț” e demodat, Hai să-i zicem ... din palat! -Cuțu' cu păl ondulat, Ia lățoiul din palat, El se giulă că ... -Stop !”se giulă” ... i-arhaism, Bagă un neologism! “El promite”, sau ... mai vag, Ah ... ce dribling în zid-zag! Căci “se giulă”, cu respect, E politic ... incorect ... -Cuțu cu păl ondulat Ia lățoiul din palat, El plomite că nu fu ... . -Stai, stai, stai așa nițel Să
CĂŢELUŞ CU PĂRU' CREŢ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344594_a_345923]
-
ironiza, în sens moralizator, personajele înrobite de păcate și vicii, spre a le trezi și îndrepta. Ori măcar de a atrage atenția. Nota fină de umor vine de asemenea, în ajutor. Autorul folosește și un limbaj specific poveștii, înțesat cu arhaisme, regionalisme, vorbe din popor, în nici un caz limbajul elevat de la catedră. Onomastica personajelor este foarte sugestivă. Eu nu știu dacă, prin ironia și sarcasmul folosite de autor, se vor îndrepta lucrurile grave din această țară. E dificil și sunt atâtea
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
dominația coloniilor. În final, au reușit francezii, și și-au pus amprenta civilizației lor în aceste locuri aducătoare de profit construind aeroport, hoteluri, școli, mediu academic, comerț civilizat. Însă, o Polinezie civilizată nu mai este atractivă pentru turiștii care caută arhaismul, sălbaticia, acea trăire care să te rupă, să te distragă de la cotidianul tehnologiilor avansate și să te proiecteze în liniștea și calmitatea naturii. Aflăm de la autor că în aceste locuri nu a fost internet, numai televiziune. Într-o astfel de
Florentin Smarandache: Am ajuns în Rai! sau În căutarea timpului viitor! Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339368_a_340697]