496 matches
-
orale: popular; colocvial; argotic; - limbaj standard; limbaj cultivat; - Stiluri funcționale: stilul tehnico-științific; stilul juridic-administrativ; stilul publicistic; stilul beletristic; - Stilistica textului literar: figuri de stil și procedee de expresivitate; stil direct, stil indirect, stil indirect liber; sinonime stilistice; valoarea stilistică a arhaismelor și a regionalismelor; aspecte stilistice ale sintaxei textului literar; funcția stilistică a punctuației; ● Istoria limbii - Originile și evoluția limbii române; - Norma literară - aspecte evolutive; - Uzul diversificat al limbii literare. B. Literatură: ● Perioade, curente culturale/literare - texte reprezentative care să ilustreze
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
și ortoepie în limba română; aspecte funcționale referitoare la: sunetele limbii române, la regulile pentru despărțirea cuvintelor în silabe; la diftongi, triftongi, hiat, accent. ... b) Nivelul lexico-semantic: cuvântul, structură; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, paronime, cuvinte monosemantice/polisemantice; neologisme, regionalisme, arhaisme; unități frazeologice (expresii/locuțiuni); sensul cuvintelor în context/sens denotativ și sens conotativ; vocabularul limbii române: mijloace de îmbogățire a vocabularului: interne (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale), externe (împrumuturile). ... c) Nivelul morfosintactic: părțile de vorbire flexibile: substantivul (fel, număr, gen
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
și fonologie Sistemul fonetic și fonologic al limbii ruse. Lexicologie și semantică Cuvântul ca unitate lingvistică de bază. Sensul cuvântului. Polisemia. Sinonimia, antonimia, omonimia. Vocabularul activ, vocabularul pasiv. Lexicul rus ca sistem deschis (fond originar și elemente de împrumut, neologisme, arhaisme). Frazeologie Echivalențe totale, echivalențe parțiale, nonechivalențe frazeologice ruso-române. Morfosintaxă Substantivul - prezentare generală. Categoriile gramaticale ale substantivului. Clasele lexico-gramaticale ale substantivului. Adjectivul - prezentare generală. Criterii de delimitare a claselor de adjective. Particularitățile formelor scurte ale adjectivelor. Gradele de comparație (sintetice și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
( - arhaism neutilizat) este un oraș din regiunea Valonia din Belgia. Orașul se găsește în zona comunității germanofone fiind reședința parlamentului acestei comunități. Orașul este traversat de Vesdre și este situat la 16 km de Aachen și 45 km depărtare de Liège
Eupen () [Corola-website/Science/309638_a_310967]
-
intrigile de curte și diplomatice, amorurile și omorurile cuvenite, rivalitatea între orașele-cetății, etc. Apare chiar un Maestro, care seamănă cu Michelangelo, asistăm la ororile ciumei devastatoare (care ne amintește de Manzoni), în sfârșit, vocabularul este uneori amestecat, neologisme laolaltă cu arhaisme, etc., dar miracolul intervine atunci când personajul principal, un pitic de curte al Principelui, începe să răstoarne totul, să răstălmăcească totul în felul său deformat și deformant, ca într-o oglindă de bâlci; tot ce este pur și frumos devine pentru
Pär Lagerkvist () [Corola-website/Science/297873_a_299202]
-
Sensul cuvintelor în context. Sensul propriu (de bază și secundar) și sensul figurat. ● Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicală. ● Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului, împrumuturile. Neologismele. ● Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele. ● Regionalismele. Arhaismele. ● Cuvintele polisemantice. Unitățile frazeologice (locuțiuni, expresii). ● Pleonasmul. 2. Noțiuni de fonetică ● Vocalele, Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul. ● Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe. ● Folosirea corectă a accentului în limba română. 3. Morfosintaxa ● Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/ felul (verb, substantiv, articol
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
Hanul. În cazul de față avem Iapa lui Vodă, povestirea suport pentru întreaga suită de 8 povestiri care urmează. Limbajul specific lui Sadoveanu constă în îmbinarea epicului cu liricul. De asemenea este de remarcat oralitatea textului, acesta fiind răsfirat cu arhaisme, regionalisme, onomatopee. Hanu Ancuței de M. Sadoveanu
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
criticul literal Ioan Stanomir ca marcată de „volubilitate”, și astfel contrastând cu natura sa cunoscută de taciturn și de aparentă amărăciune, forma limbii române utilizate de Mihail Sadoveanu, în special cea folosită în romanele istorice, a fost apreciată pentru folosirea arhaismelor și abordarea inventivă a lexicului românesc. Împrumutând adesea idei și mijloace de expresie din cronicile moldovene ale lui Ion Neculce și Miron Costin, autorul îmbină cu creativitate mai multe dialecte regionale și registre lingvistice, îndepărtându-se de simpla imitație a
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
limbă literară ce derivă din graiul poporului, având forme și nuanțe originale. Stilul romanului este unul solemn, cu propoziții și fraze sentențios-naive cu caracter oral, semănând cu exprimarea dintr-o carte populară veche. Limbajul folosit este unul țărănesc plin de arhaisme și de regionalisme, ce coexistă pe alocuri cu o exprimare de tip cronicăresc. Evocarea epică a aventurilor istorice într-un stil arhaic alternează cu descrierile lirice ale peisajului străbătut de călăreți privit prin ochii artistului modern, autorul evitând astfel efectul
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
sursă de controverse și de reacții critice negative. De exemplu, Edmund Wilson a remarcat prezența "unei atmosfere stranii de medievalism literar" în relația dintre Robert Jordan și Maria. Acesta rezultă din trăsăturile distinctive ale romanului, și anume folosirea extensivă a arhaismelor de către Hemingway, implicând transliterări și false friend pentru a transmite limba spaniolă vorbită de personajele sale. Astfel, Hemingway utilizează arhaicul "thou" pentru a crea o paralelă cu formele pronominale spaniole "tú" (familiar) și "Usted" (formal). În plus, o mare parte
Pentru cine bat clopotele () [Corola-website/Science/323521_a_324850]
-
definește „creștinism cosmic”, premergător creștinismului occidental, mistic și dogmatic. Or, acest aspect e întărit de fondul colindelor transilvănene . În final concluzionează: „E posibil că unele texte vin din epoca precreștină. Prezența nucleului epic inițial al Mioriței printre cântecele rituale confirmă (...) arhaismul ei...”. </ref>M. Eliade, "De la Zamolxis"..., Editura Humanitas, 1995, p. 254.</ref> Tot analiza colindelor îi oferă prilejul lui Adrian Fochi (1964 și 1980) să opineze că: „Tot ce putem spune, cu șansa de a nu greși prea mult, este
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
alternativ terminologia lui Kertbeny și pe cea a lui Ulrichs, la care adaugă și varianta feminină "Urninde". Astăzi, cuvinte uzuale la vremea respectivă, precum „uranist” și „uranism”, sunt ieșite din uz, iar DEX-ul le consemnează doar ca pe niște arhaisme livrești. Cuvântul „gay” cunoaște o mare răspândire și popularitate în a doua jumătate a secolului al XX-lea, în special după evenimentele de la Stonewall care au dat un nou avânt mișcărilor de emancipare. Etimologia termenului este neclară. John Boswell sugerează
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
ziarul "Plugarul Roș": Pornind de la asemenea concepții, L. A. Madan și susținătorii lui au încercat să găsească sau să creeze echivalente „mai pă înțăles” pentru neologisme sau pentru cuvinte prea românești, reușind astfel să „îmbogățească” fondul lexical al „limbii moldovenești” cu arhaisme, traduceri din rusă sau pur și simplu cu invenții lexicale precum: "lăbiuți" (ghilimele), "vărguliță" (virgulă), "nasnic" (nazal), "dentar" (dintic), "aeronăscător" (oxigen), "aeromăsurător" (barometru), "sîngurzburător" (avion), "mîncătorie" (sufragerie) și altele asemenea. Ca urmare, textele științifice, de exemplu din botanică sau fizică
Istoria limbii române în Republica Moldova () [Corola-website/Science/303624_a_304953]
-
chipul Împăratului cu o cunună cu raze, ca toți marii slujitori ai lui Mitra, cu inscripția AUT.MAXIMIN OC RUCE BAYT - ”Autocrator Maximin Puternic a fost băit În lumina soarelui”, iar pe avers ”OUL PIL ON ANGIA LEON” - Pil (Pil, arhaism = Bici mare Împletit cu care se mânau vitele) cu semnificația: Oul nou este Însoțit de Îngeri puternici ca leul”. ?i Împăratul Gordian III a scris pe medalie: ”COIN OS KILI MITRO PS”, unde COIN este a căina, adică a plânge
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
Sfântul Gheorghe în luptă cu balaurul și figurile sfântului rege Ștefan I al Ungariei și a sfântului Emeric (portretul regelui Ladislau a fost acoperit de pila de cărămidă care susține bolta). Reprezentarea Sfântului Gheorghe călare, în naosul bisericii constituie un arhaism iconografic de obârșie cappadociană. Pe peretele sudic al naosului se află tabloul votiv, compoziție de mare frumusețe și destul de bine păstrată. Decupate pe un fond ocru, figurile care alcătuiesc ansamblul votiv sunt următoarele: Sfântul Nicolae, lângă care se află fratele
Ribița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300557_a_301886]
-
abur" - cf. alb. "avull", "bunget" - cf. alb. "bunk"). Totuși, orice discuții de pe acest subiect sunt doar ipotetice, ca dacica, tracica și ilirica sunt foarte biet atestate. MASA VOCABULARULUI cuprinde restul cuvintelor (aproximativ 90% din totalul cuvintelor) și este compusă din: - arhaisme; - regionalisme; - elemente de jargon și de argou; - neologisme; - termeni tehnici și științifici. 1. Arhaismele sunt cuvinte, expresii, fonetisme, forme gramaticale și construcții sintactice care au dispărut din limba comună și sunt de mai multe feluri: • arhaisme lexicale - cuvinte vechi, ieșite
Vocabularul limbii române () [Corola-website/Science/314835_a_316164]
-
sunt doar ipotetice, ca dacica, tracica și ilirica sunt foarte biet atestate. MASA VOCABULARULUI cuprinde restul cuvintelor (aproximativ 90% din totalul cuvintelor) și este compusă din: - arhaisme; - regionalisme; - elemente de jargon și de argou; - neologisme; - termeni tehnici și științifici. 1. Arhaismele sunt cuvinte, expresii, fonetisme, forme gramaticale și construcții sintactice care au dispărut din limba comună și sunt de mai multe feluri: • arhaisme lexicale - cuvinte vechi, ieșite din uz fie din cauză că obiectul sau profesia nu mai există, fie că au fost
Vocabularul limbii române () [Corola-website/Science/314835_a_316164]
-
și este compusă din: - arhaisme; - regionalisme; - elemente de jargon și de argou; - neologisme; - termeni tehnici și științifici. 1. Arhaismele sunt cuvinte, expresii, fonetisme, forme gramaticale și construcții sintactice care au dispărut din limba comună și sunt de mai multe feluri: • arhaisme lexicale - cuvinte vechi, ieșite din uz fie din cauză că obiectul sau profesia nu mai există, fie că au fost înlocuite de alte cuvinte: ienicer, caimacam, paharnic, logofăt, bejanie, opaiț, colibă etc. • arhaisme fonetice - cuvinte cu forme vechi de pronunțare, ieșite din
Vocabularul limbii române () [Corola-website/Science/314835_a_316164]
-
din limba comună și sunt de mai multe feluri: • arhaisme lexicale - cuvinte vechi, ieșite din uz fie din cauză că obiectul sau profesia nu mai există, fie că au fost înlocuite de alte cuvinte: ienicer, caimacam, paharnic, logofăt, bejanie, opaiț, colibă etc. • arhaisme fonetice - cuvinte cu forme vechi de pronunțare, ieșite din uzul actual: pre, a îmbla, mezul etc; • arhaisme gramaticale - forme gramaticale vechi și structuri sintactice învechite: 2. Regionalismele sunt cuvintele și formele de limbă specifice vorbirii dintr-o anumită regiune: barabulă
Vocabularul limbii române () [Corola-website/Science/314835_a_316164]
-
din cauză că obiectul sau profesia nu mai există, fie că au fost înlocuite de alte cuvinte: ienicer, caimacam, paharnic, logofăt, bejanie, opaiț, colibă etc. • arhaisme fonetice - cuvinte cu forme vechi de pronunțare, ieșite din uzul actual: pre, a îmbla, mezul etc; • arhaisme gramaticale - forme gramaticale vechi și structuri sintactice învechite: 2. Regionalismele sunt cuvintele și formele de limbă specifice vorbirii dintr-o anumită regiune: barabulă (cartof), curechi (varză), dadă (soră mai mare), sămădău (porcar), sabău (croitor), cucuruz (porumb); • regionalisme fonetice - forme cu
Vocabularul limbii române () [Corola-website/Science/314835_a_316164]
-
un tardiv trubaduresc provoacă o revelație etnologica. Coborînd În arhaic, ecourile străvechimii se simt, potențînd efectul soteriologic. Formulelor de invocație, vechii tehnici a repetiției, rimelor simple, termenilor livrești li se alătură vocabulele arhaice (moldave, cu deosebire) și cuvintele „retezate”. Dar arhaismul sau este, Întîi, o stare de spirit. Desigur, Cezar Ivănescu confirmă și aici uriașă să forță de absorbție, fiind o personalitate ce intersectează mari albii lirice. Sinteză ivănesciană Își subordonează aceste experiențe poetice, brodata pe canavaua unei concepții despre poezie
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
avea pereții drepți, ridicați din bârne de stejar cioplite în patru fețe. În mod neobișnuit, bârnele erau încheiate în cheotori cu capete afară și se prelungeau sub streașină în console tăiate decorativ în trepte. Sistemul de îmbinare sugerează fie un arhaism fie lipsa unui meșter de biserici care să stăpânească cheotorile netede bisericești. "„Biserica este ridicată la anul 1700 din lemn, pe cheltuiala credincioșilor, fiind întăbulată pe numele comunității bisericești. Lungimea ei este de 12 m, lărgimea de 6 m și
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
Gr. Nandriș, ˝The earliest contacts between Slavs and Roumanians˝, în The Slavonic and East European Review, XVIII, 1939, 142-154; Precizări importante la: Gheorghe Constantinescu-Dobridor, "Dictionar de termeni lingvistici", Ed. Teora, București, 2006 ; Gheorghe Bulgăr și Gheorghe Constantinescu Dobridor, Dicționar de arhaisme și regionalisme, vol. I, Ed. Saeculum, București, 2005. Sitech, Craiova, 2004. Ion C. Vlăduț, "Dobridor: Istorie și continuitate", Ed. Alma, Craiova, 2004; Gheorghe Bulgăr și Gheorghe Constantinescu Dobridor, "Dictionar de arhaisme și regionalisme", vol. I, Ed. Saeculum, 2005; Ion Negreț-Dobridor
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
2006 ; Gheorghe Bulgăr și Gheorghe Constantinescu Dobridor, Dicționar de arhaisme și regionalisme, vol. I, Ed. Saeculum, București, 2005. Sitech, Craiova, 2004. Ion C. Vlăduț, "Dobridor: Istorie și continuitate", Ed. Alma, Craiova, 2004; Gheorghe Bulgăr și Gheorghe Constantinescu Dobridor, "Dictionar de arhaisme și regionalisme", vol. I, Ed. Saeculum, 2005; Ion Negreț-Dobridor, "Catastrofa pedagogică", Ed. Afeliu, București, 1995. "Monografia satului Castranova", Ed. Sitech, Craiova, 2007; Gh. Popilian, Ceramica romană din Oltenia, Craiova, 1976; D. Tudor, "Oltenia romană", București, 1978 ș.a. citată, 33-130. Dunăre
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
a ilustrat prin scrieri de lingvistică deosebit de apreciate de elevi și studenți și care au cunoscut mai multe ediții: Îndreptar ortografic, ortoepic, morfologic și de punctuație al limbii romane, "Dicționar de termeni lingvistici", Gramatica esențială a limbii române, "Dicționar de arhaisme și regionalisme, vol. I-II" (împreună cu Gh. Bulgăr), "Mic dicționar de terminologie lingvistică" ș.a. 1952. După studii de filosofie și pedagogie la Universitatea din București a devenit doctor în științe ale educației (1980). A fost inspector școlar la Inspectoratul Școlar
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]