1,433 matches
-
pentru Muntele Magic. O mare parte dintre ele au fost utilizate în film. Muntele Magic este, la fel ca viața lui Adam Jaceck Winkler, un film comic, poetic, cinic, amuzant și tragic oferind o serie de emoții complexe și valori arhetipale care se regăsesc în esența umanității. Părțile animate din film au fost lucrate în două studiouri din România, Abis si DSG, și într-un studio în Polonia echipele fiind formate din Theodore Ushev, Sergiu Negulici, Raluca Popa, Dan Panaitescu, Tomek
Muntele Magic [Corola-blog/BlogPost/99207_a_100499]
-
pe material textil, cu Teodora Vărzaru din 4 Sept - Introducere în Astronomie - curs de orientare pe cer, cu Adrian Sonka, din 5 Sept - Public speaking: Atelier de vorbire în public, cu Karina Nagy, din 5 Sept - Zeițele din noi - modele arhetipale ale feminității, cu Monica Brandusescu, din 9 sept - Atelier practic de Teatru, cu actrița Smaranda Caragea, din 9 Sept - Secretul prezentărilor de succes, cu Iulia Ivanov, din 9 Sept - Curs de inițiere în Istoria Artei, cu Arina Gheorghiță, din 18
Delicatese culturale in luna septembrie [Corola-blog/BlogPost/97810_a_99102]
-
aceasta se distanțează cu vigoare de spațiul incriminat mai sus. Chiar din primele pagini, care ne pun în față creații ale artistului plastic Petru Birău din Valea Jiului, și mai apoi în toată revista, avem ocazia să surprindem teme general umane, arhetipale chiar, în imagini cu mare impact estetic, chiar sufletesc, prin mânuirea vie a culorii și iubirea sau adâncimea gândirii ce transpar din ele, căci mai oglindesc și veșnicia, după cum spunea Blaga (iar noi îl parafrazăm), ce s-a născut la
REVISTA „ARDEALUL LITERAR” Nr. 2, 3, 4 din 2013 [Corola-blog/BlogPost/93617_a_94909]
-
A urmat decernarea importantului premiu, de către președintele Fundației culturale ”Acad. Constantin Erbiceanu”, istoricului, patrologului și traducătorului biblic Cristian Bădiliță, care, la rândul său, i-a dăruit distinsului om de cultură Constantin Laurențiu Erbiceanu un ”Ou dogmatic”, posibil ca un simbol arhetipal al începutului tuturor lucrurilor. Au continuat, în cadrul unui prietenesc cocktail, discuții ale laureatului cu cei prezenți, chiar și o sesiune de autografe, cu speranța unei noi întâlniri la o Conferință susținută de Cristian Bădiliță sau, de ce nu, la decernarea unui
Cristian BĂDILIȚĂ, laureat al premiului ”Acad. Constantin Erbiceanu” [Corola-blog/BlogPost/93632_a_94924]
-
în raport cu Fmz; conceptual-teoretic - în raport cu dpc; interpretativ-expresiv - în faptul parcurgerii. Conform fiecăreia dintre aceste perspective Mins interpretează pe coordonata timpului, luând ca repere formale: 1. Unimea (U-Fmz) = dat-totodată de timp ideatic sau atemporal (abstract), corespondent unei inspirații sau viziuni preconceptuale (posibil arhetipale); 2. Lungimea (L-dpc) = distanță într-un timp de(s)-compus (conceptual), aspectat ca succesivitate posibil-logică (mensurabilă), dar nelegată sub aspectul coerenței de expresivitate; pe linia succesivității se delimitează temporal între două tipuri de funcții formale alternative: modelul - ca durată-eveniment (dev
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
la cuptorul unei arhetipalități fruste (Tadeusz Wielecki: Whisper of the Semitones) și fecunde (Doina Rotaru: Ielele); 3) un "fromage" neofolcloric bine fermentat (de Radu Paladi în Cvintet de suflători). În plus, un desert spectral, care a adunat și arome neoexpresioniste, arhetipale ori neofolclorice (Călin Ioachimescu: Oratio 2). Chiar și atunci când este simplu cafe-concert muzica poate avea palpitul unui braț de caracatiță a cărui tentacul se lipește când de sonorități latino, când de improvizații (scrise ?) sflate în siajul swing-ului. Și, cum
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
se constituie deocamdată într-o minuțioasă subsumare și prezentare a celor mai importante cercetări românești asupra doinei, volumul este un excepțional punct de plecare pentru studiile viitoare de folclor comparat prin care se pot decela prin analize muzicologice, straturile milenate arhetipale ale spiritualității umane.
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
volumul de față vine să dezmintă această presupoziție: pornind de la convenția evenimentului biografic, ea își dobândește deplina autonomie prin intruziunea unei idei. Iubirea fulgerătoare a doi tineri abia intrați în viață reiterează, neașteptat, dar într-un anume sens inevitabil, povestea arhetipală: Tristan și Isolda. Crinul, simbol al purității, dar și posibilă esență a otrăvii aducătoare de moarte, este chiar întruchiparea ideii. Mireasma lui amețitoare configurează spațiul ficțiunii, care se substituie realității din momentul în care personajul are intuiția că iubirea sa
Povești la prima vedere by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/7765_a_9090]
-
care altfel controlează totul foarte bine, care are un simț acut al relațiilor dintre personaje și care poate fi asemeni unui jucător de șah, lucid, urmărind cu multe mutări înainte deznodământul. Pe de o parte, în încercarea de a defini arhetipal relațiile dintre personaje, von Trier se apropie foarte mult de tradiția cinematografiei bergmaniene, pe de altă parte, prin violența excesivă și prin supraimpresionarea până la maladiv a unor imagini obsedante, regizorul întreține o suspectă familiaritate cu cinematografia lui David Lynch. Scena
Ecce Homo by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6914_a_8239]
-
o umanitate care nu se poate împăca cu această dimensiune stihială a naturii. Regizorul supralicitează prin scenele de mutilare și automutilare genitală expresii paroxistice, hybristice ale naturii ca expresie a haosului, a domniei instinctelor primare. O imagine emblematică cu ceva arhetipal, în același timp, este aceea a cuplului făcând dragoste lângă un copac ale cărui rădăcini se împletesc cu membrele unor corpuri umane. Tabloul apocaliptic care împrumută de la Hieronymus Bosch este reluat spre final, unde se pot vedea asemeni umbrelor unei
Ecce Homo by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6914_a_8239]
-
comunism - după cum demonstrează în monografia destinată scriitorului - Monica Spiridon, dar și prin încercarea de a scăpa presiunilor politice. Prezența mitului în romanul interbelic se corela cu o tendință mai largă și inovatoare a literaturii române de evadare într-un spațiu arhetipal. În perioada postbelică acest gen de ficționalizare constituie și o formă de revoltă, de reactivitate împotriva apăsării totalitare, o supapă de rezistență. Dacă intenția creativă este comună la acești scriitori - cu precizarea că nu toate temele de extracție mitică provin
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
altcineva: dubli eterali, spirituali au ca reprezentare umbra, oglinda și tabloul, iar dubli concreți materiali au ca manifestare geamănul, sosia ori iubitul / iubita care fac posibilă prin eros refacerea androginului. Proza secolului XX valorifică în altă manieră toate aceste imagini arhetipale, semnalând că sciziunea omului modern s-a adâncit. Cele două romane corelează arhetipul sosiei cu figura scriitorului și cu actul scrisului, păstrând însă active semnificații tragice și funeste. Întâlnirea cu dublul prevestește nenorocirea, nebunia sau, de cele mai multe ori, moartea. Ea
Întâlnirea cu Dublul by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7072_a_8397]
-
va vorbi criticul și istoricul de artă Ioan Iovan: „Oarecum neașteptat, în preocuparea centrală a sculptorului a apărut sfera ca spațialitate și ca volumetrie, implicând sugestia perfecțiunii. Dar sensul ei important este altul, este cel dat de diadă ca structură arhetipală, ca formă primordială. Jumătatea sferei, întotdeauna una plină însoțită de una goală, avansează direcția permanentă a unei simetrii absolute“, avea să noteze acesta în „Dicționarul artiștilor contemporani din Banat“. Prin bunăvoința lui Lucian Ionică, directorul Studioului teritorial TVR, și a
Agenda2005-50-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284475_a_285804]
-
trecere în revistă a creației textilistei Magda Ziman și a sculptorului Victor Gaga, ambii plecați la cele veșnice în 2003, întreprinsă de același vorbitor, a trasat paralelisme între opera celor doi artiști pe care-i unesc deopotrivă utilizarea de structuri arhetipale, de motive simple, precise, de stilizări îndrăznețe și alegerea tradiției populare ca sursă de inspirație. Galeria Art Opera va fi mereu deschisă marilor nume ale artei plastice. Expoziția-tandem Gaga-Ziman va mai funcționa și în alte expoziții. Recent, la Galeria de
Agenda2006-05-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284687_a_286016]
-
radicale, care schimbă în mod hotărâtor semnificația însăși a povestirii mitice, în măsura în care se face trecerea de la un fapt general, ce funcționează ca memoria colectivă, la o formă literară strict reglementată. În cadrul mitului, eroii apar drept puncte de referință, având valoare arhetipală. În cadrul tragediei, eroii nu mai au valoare absolută, ci propun o interogație asupra omului; tragedia insistă, prin mit, asupra conflictelor, oferind reprezentarea cea mai surprinzătoare a mitului; căci eroii sunt în mod material prezenți pe scenă. Unele personaje sunt suprimate
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
se desface, / ?i În sine Împ?cât? st?pânea eternă pace!... " („Scrisoarea I"). Prin raportarea la dimensiunea mitic? a crea? iei lirice eminesciene, topos-urile poetice I?i amplific? semnifică?iile originare de elemente constituente ale peisajului. Atribuindu-le valoare arhetipal?, fantezia creatoare a poetului preschimb? simplul cadru natural Într un spa? iu fantastic, În care totul este Insufle?it ?i Înzestrat cu aură magic? a mitului. În acela?i timp, ele exprim? dorin?a omului de a dep??i grani
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cu toamnă ?i cu seară ei ?? doare că o ran? Spre mun?i trec nori cu ugerele pline. ?i plou? " Sufletul poetului devine astfel un imens receptacul al durerii universale, al existenței macrocosmosului, condi?ia uman?, „În?eleas? că mitic?, arhetipal? condi?ie cosmic?" , fiind Întruchipat? de fiin?a poetului. Poezia, „dimensiunea spiritual? care suport? cel mai greu defini?iile" (N. St?nescu) , „art? a limbajului" (P. Valery), „Începe de acolo de unde frază scris? e apt? ?? re?în? În ea sentimente
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
caier Argint e pe ape ?i aur În aer ". St?pânit? de „vraj?", aceast? lume de-nceput este sacralizat? de prezen?a „cuvântului" (ce aminte?te de cuvântul primordial Cuvântul „cel dintâi"), este, prin urmare, singura În care devine posibil? „arhetipala condi?ie cosmic?" a unit??îi originare (Z.D.-Bu?ulenga). Cele dou? crea?îi artistice eminesciene „Melancolie" ?i „Cr?iasă din pove?ți" reprezint? astfel ipostaze poetice diferite ale unui peisaj dominat de astrul nocturn. Ceea ce confer? configura? iilor
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
fi interpretat ca o sugestie subiectiv? a absolutului. Multiplele valen?e simbolice pe care le cumuleaz? elementele ce Îl compun, transformându-le Într-un „uria? sistem de conota?îi care Îmbr????eaz? via?a omului ?i a cosmosului În imagini arhetipale" , viziunea cosmic? generatoare de spa?îi fantastice a c?ror determinare temporal? evoc? lumea basmului a paradisului pierdut -, complexă re?ea de arhetipuri din care gândirea poetic? eminescian?? ?ese un univers al propriilor mituri sunt cateva modalit??i prin care
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
unui peisaj Întotdeauna „asociat cu un sentiment al sublimului", ve?nic deschis spre orizontul nem? rginit În care „simfonia naturii" ?i „sentimentul culorilor" alc?tuiesc un tablou fantastic) , „forme ?i structuri vizuale" (E. Papu), „figuri ?i imagini" (M. Eliade), „structuri arhetipale originare", „imagini arhetipale", „fragmente-motive" (Zoe D.-Bu?ulenga), „motive poetice" (I. Em. Petrescu) etc, acestea alc? tuind laolalt? un spa?iu magic „uria? sistem de conota?îi" (Zoe D.-Bu?ulenga), „cosmos viu" (M. Eliade), „re?ea original? de arhetipuri
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
asociat cu un sentiment al sublimului", ve?nic deschis spre orizontul nem? rginit În care „simfonia naturii" ?i „sentimentul culorilor" alc?tuiesc un tablou fantastic) , „forme ?i structuri vizuale" (E. Papu), „figuri ?i imagini" (M. Eliade), „structuri arhetipale originare", „imagini arhetipale", „fragmente-motive" (Zoe D.-Bu?ulenga), „motive poetice" (I. Em. Petrescu) etc, acestea alc? tuind laolalt? un spa?iu magic „uria? sistem de conota?îi" (Zoe D.-Bu?ulenga), „cosmos viu" (M. Eliade), „re?ea original? de arhetipuri" (N. Bomher), „o
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
devenirii noastre spirituale. Alc?tuind „uria?ul mecanism viu al universului poetic eminescian", aceste „piese" str?lucind de frumuse?e arăt? uimirii noastre „un uria? sistem de conota?îi care Îmbr????eaz? via?a omului ?i a cosmosului. În imagini arhetipale, de valoare universal???i În sonuri care dau limbii române voca?ia expresiv? a limbilor sacre ", comunicând, prin aceast? paradigm? de semnifică?îi, o dubl? voca?ie spre armonie ?i unitate, „aceea pe care i-o insufl? calitatea de fragment
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Eminescu „pilonii" pe care se sprijin? Întregul univers artistic al crea?iei sale. Prin raportarea la dimensiunea mitic? a crea? iei lirice eminesciene, topos-urile poetice I?i amplific? semnifică?iile originare de elemente constituente ale peisajului. Atribuindu-le valoare arhetipal?, fantezia creatoare a poetului preschimb? simplul cadru natural Într un spa? iu fantastic, În care totul este Insufle?it ?i Înzestrat cu aură magic? a mitului: „Imaginile din cultura să mitic?? ?i filozofic? se echilibreaz? cu propriile-i tr?iri
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
transform? În cosmos, devine o imago mundi" . (Mircea Eliade) În acela?i timp, ele exprim? dorin?a omului de a dep??i grani? ele timpului, „revoltă Împotriva ireversibilit??îi timpului", ajutându-1 astfel „s? construiasc? realitatea" prin intermediul acestor simboluri cu valoare arhetipal? (a c? ror materializare artistic? este reprezentat? de topos-ul poetic). Re-creând tot mereu lumea prin mit, omul se elibereaz? astfel de „povară timpului mort", dându-i asigurarea c? poate suprima trecutul, c? poate s? I?i reînceap? via?a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
din poveste) " etc. Codrul, sătul, luna, stelele, salcâmul, teiul etc.toate aceste topos-uri mitice ale universului crea?iei eminesciene alc?tuiesc astfel: „un uria? sistem de conota?îi care Îmbr????eaz? via?a omului ?i a cosmosului În imagini arhetipale, de valoare universal?? ?i În sonuri care dau limbii române voca?ia expresiv? a limbilor sacre ". (Zoe D.-Bu?ulenga) I m a g i n a r u l s ț a ț i c „... exist? la Eminescu un
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]