206 matches
-
se află și din studierea șematismelor făcute de biserica greco-catolică. Șematismele sunt condici în care se înregistrau date despre biserică, școală, locuitori, etc. și erau publicate o dată la câțiva ani. Șematismele în care apare satul Brusturi au fost cele ale Arhidiecezei de Alba Iulia din 1865 (pag. 106), ale Arhidiecezei Albei Iulii și Făgărașului din ani: 1871 (pag. 91), 1876 (pag. 93), 1880 (pag. 97), 1886 (pag. 107), 1890 (pag. 100), 1896 (pag. 111), 1906 (pag. 113) și 1911 (pag. 94
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
greco-catolică. Șematismele sunt condici în care se înregistrau date despre biserică, școală, locuitori, etc. și erau publicate o dată la câțiva ani. Șematismele în care apare satul Brusturi au fost cele ale Arhidiecezei de Alba Iulia din 1865 (pag. 106), ale Arhidiecezei Albei Iulii și Făgărașului din ani: 1871 (pag. 91), 1876 (pag. 93), 1880 (pag. 97), 1886 (pag. 107), 1890 (pag. 100), 1896 (pag. 111), 1906 (pag. 113) și 1911 (pag. 94). Datele sintetizate ale acestor șematisme, respectiv recensăminte sunt prezentate
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
1835 și 1842 ("Schematismus venerabilis Cleri graeci ritus catholicorum dioceseos Fogarasiensis in Transilvania pro anno a Cristo MDCCCXXXV" respectiv "MDCXXXXLII," pag. 196, respectiv 200") a"flăm că numărul locuitorilor în acei ani a fost de 391, respectiv 408. În șematismele arhidiecezei de Gherla din anii 1894 (pag. 162), 1898 ( pag. 159), 1903 (pag. 165), 1906 (pag. 164), 1914 (pag. 205) și din șematismul Szamosujvarensis din 1900 (pag.165) precum și din recensămintele făcute în Transilvania de către autoritățile ungare și apoi austro-ungare până în
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
de pământ(nemeși) iar restul de 279 nefiind proprietari, lucrau pământul nemeșilor. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX lea, atât autoritățile statale cât și cele bisericești întocmesc recensăminte la intervale de câțiva ani între ele. Astfel că, Arhidieceza Albei Iulii și Făgărașului publică o dată la câțiva ani niște documente numite șematisme în care erau prezentate date statistice despre biserică și școală. Concomitent, autoritățile ungare și apoi cele austro-ungare au efectuat recensăminte ale populației dar și ale locuinței precum și
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
sfințit biserica din Mădăraș, iar pe 8 septembrie 1937 a sfințit și biserica din Istrău și Biserica greco-catolică din Bocșa. După decesul mitropolitului Alexandru Nicolescu în 1941, episcopul Valeriu Traian Frențiu a fost mutat în funcția de Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba Iulia și Făgăraș, păstorind aici pe toată perioada războiului, lăsându-l la Oradea, în calitate de episcop-auxiliar pe Ioan Suciu. În 1947 a revenit la Oradea. La Oradea fost arestat pe 28 octombrie 1948 și dus în vila patriarhală de la
Valeriu Traian Frențiu () [Corola-website/Science/299547_a_300876]
-
O arhidieceză este o dieceză superioară celorlalte dieceze din provincia eclesiastică, datorită dimensiunilor sale sau din rațiuni istorice. Arhidieceza este condusă de un arhiepiscop. În Biserica latină, arhidiecezele sunt de obicei și mitropolii, având dieceze sufragane. În acest caz, arhidieceza este condusă
Arhidieceză () [Corola-website/Science/299584_a_300913]
-
O arhidieceză este o dieceză superioară celorlalte dieceze din provincia eclesiastică, datorită dimensiunilor sale sau din rațiuni istorice. Arhidieceza este condusă de un arhiepiscop. În Biserica latină, arhidiecezele sunt de obicei și mitropolii, având dieceze sufragane. În acest caz, arhidieceza este condusă de un arhiepiscop mitropolit. De exemplu, Arhidieceza de București este și sediul provinciei metropolitane, având sufragane diecezele
Arhidieceză () [Corola-website/Science/299584_a_300913]
-
O arhidieceză este o dieceză superioară celorlalte dieceze din provincia eclesiastică, datorită dimensiunilor sale sau din rațiuni istorice. Arhidieceza este condusă de un arhiepiscop. În Biserica latină, arhidiecezele sunt de obicei și mitropolii, având dieceze sufragane. În acest caz, arhidieceza este condusă de un arhiepiscop mitropolit. De exemplu, Arhidieceza de București este și sediul provinciei metropolitane, având sufragane diecezele de Iași, Satu-Mare, Oradea și Timișoara. O arhidieceză nu
Arhidieceză () [Corola-website/Science/299584_a_300913]
-
O arhidieceză este o dieceză superioară celorlalte dieceze din provincia eclesiastică, datorită dimensiunilor sale sau din rațiuni istorice. Arhidieceza este condusă de un arhiepiscop. În Biserica latină, arhidiecezele sunt de obicei și mitropolii, având dieceze sufragane. În acest caz, arhidieceza este condusă de un arhiepiscop mitropolit. De exemplu, Arhidieceza de București este și sediul provinciei metropolitane, având sufragane diecezele de Iași, Satu-Mare, Oradea și Timișoara. O arhidieceză nu este întotdeauna sediu metropolitan. De exemplu, Arhidieceza de Alba-Iulia nu are dieceze
Arhidieceză () [Corola-website/Science/299584_a_300913]
-
din provincia eclesiastică, datorită dimensiunilor sale sau din rațiuni istorice. Arhidieceza este condusă de un arhiepiscop. În Biserica latină, arhidiecezele sunt de obicei și mitropolii, având dieceze sufragane. În acest caz, arhidieceza este condusă de un arhiepiscop mitropolit. De exemplu, Arhidieceza de București este și sediul provinciei metropolitane, având sufragane diecezele de Iași, Satu-Mare, Oradea și Timișoara. O arhidieceză nu este întotdeauna sediu metropolitan. De exemplu, Arhidieceza de Alba-Iulia nu are dieceze sufragane, dar nu este parte a provinciei metropolitane de
Arhidieceză () [Corola-website/Science/299584_a_300913]
-
latină, arhidiecezele sunt de obicei și mitropolii, având dieceze sufragane. În acest caz, arhidieceza este condusă de un arhiepiscop mitropolit. De exemplu, Arhidieceza de București este și sediul provinciei metropolitane, având sufragane diecezele de Iași, Satu-Mare, Oradea și Timișoara. O arhidieceză nu este întotdeauna sediu metropolitan. De exemplu, Arhidieceza de Alba-Iulia nu are dieceze sufragane, dar nu este parte a provinciei metropolitane de București, bucurându-se de o oarecare autonomie în sensul că este răspunzătoare direct Sfântului Scaun. În tradiția Bisericilor
Arhidieceză () [Corola-website/Science/299584_a_300913]
-
dieceze sufragane. În acest caz, arhidieceza este condusă de un arhiepiscop mitropolit. De exemplu, Arhidieceza de București este și sediul provinciei metropolitane, având sufragane diecezele de Iași, Satu-Mare, Oradea și Timișoara. O arhidieceză nu este întotdeauna sediu metropolitan. De exemplu, Arhidieceza de Alba-Iulia nu are dieceze sufragane, dar nu este parte a provinciei metropolitane de București, bucurându-se de o oarecare autonomie în sensul că este răspunzătoare direct Sfântului Scaun. În tradiția Bisericilor orientale răsăritene, arhidiecezele se numesc arhieparhii, și nu
Arhidieceză () [Corola-website/Science/299584_a_300913]
-
întotdeauna sediu metropolitan. De exemplu, Arhidieceza de Alba-Iulia nu are dieceze sufragane, dar nu este parte a provinciei metropolitane de București, bucurându-se de o oarecare autonomie în sensul că este răspunzătoare direct Sfântului Scaun. În tradiția Bisericilor orientale răsăritene, arhidiecezele se numesc arhieparhii, și nu sunt întotdeauna sedii metropolitane.
Arhidieceză () [Corola-website/Science/299584_a_300913]
-
3 reformați. Populația de confesiune israelită a dispărut în urma deportării. Trebuie remarcată și de această dată neconcordanța dintre datele oferite de recensămintele austriece din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și debutul secolului XX și cele din Șematismele Arhidiecezei Albei Iulia și Făgăraș. Spre exemplu, în 1880 recensământul evidențiază 231 greco-catolici, iar Șematismul - 125 în Cătălina și 80 în cătunul Dorna - în total de 205. Situația este similară în 1900, când Recensământul austriac înregistrează 314 greco-catolici, iar Șematismul 331
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
a fost hirotonot preot de către Alexandru Cisar, arhiepiscop și mitropolit romano-catolic al Bucureștilor, în condițiile în care toți episcopii greco-catolici fuseseră arestați încă de la sfârșitul lunii octombrie și încarcerați la reședința patriarhală de la Dragoslavele. George Guțiu a fost hirotonit pentru Arhidieceza Română Unită de Alba Iulia și Făgăraș. După hirotonirea sa ca preot, l-a ajutat pe ordinarius-ul arhidiecezan, mai întâi Pr. George Dănilă, fostul său rector la Academia de Teologie, și apoi pe Alexandru Todea, protopopul Reghinului, devenit din noiembrie
George Guțiu () [Corola-website/Science/299297_a_300626]
-
sa ca preot, l-a ajutat pe ordinarius-ul arhidiecezan, mai întâi Pr. George Dănilă, fostul său rector la Academia de Teologie, și apoi pe Alexandru Todea, protopopul Reghinului, devenit din noiembrie 1950 episcop. În acea perioadă a călătorit prin întreaga arhidieceză, culegând date din parohii și protopopiate, despre preoții și călugării întemnițați, despre situația călugărițelor și a credincioșilor rezistenți (netrecuți la Biserica Ortodoxă Română), reușind să comunice aceste date Sfântului Scaun, papei Pius al XII-lea. În aceeași perioadă a fost
George Guțiu () [Corola-website/Science/299297_a_300626]
-
Ungariei, primind coroana din partea Papei Silvestru al II-lea în anul 1000 în orașul Esztergom. Ca "rege creștin" a înființat "Biserica Ungară", a creștinat populația maghiară în religia catolică și a înființat zece episcopii. Astfel a fost înființată în 1009 Arhidieceza de Alba Iulia, care a condus pe plan religios catolicii din Transilvania. Totodată, Ștefan I a împărțit statul regal în comitate (în ). În Ardeal au existat în total șapte comitate, dintre care Alba a fost cel mai puternic și pe
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
Iosif” din București. Recomandarea pentru ridicarea protopopului Todea în treapta episcopală a venit din partea cardinalului Pietro Parente, conducătorul său de doctorat. Todea a fost hirotonit ca episcop titular de Cesaropolis, în fapt auxiliar al episcopului Ioan Suciu, administrator apostolic al Arhidiecezei de Alba Iulia și Făgăraș (cu sediul în Blaj). A participat, în afară de episcopul nou consacrat și de episcopul consacrator, doar părintele George Guțiu. Securitatea a aflat curând de hirotonirea noului episcop și cunoaștea numele noului ierarh. După consacrare episcopul Todea
Alexandru Todea () [Corola-website/Science/298820_a_300149]
-
stilului romanic, cu unele elemente gotice. Clădirea are 40 m lungime și 22 m lățime. Este cea mai cunoscută biserică romano-catolică din București. Catedrala a fost consacrată de arhiepiscopul Ignatius Paoli, la 15 februarie 1884; au fost prezenți „toți preoții Arhidiecezei, toți seminariștii, întregul corp diplomatic acreditat la București, președintele Consiliului de Miniștri, președintele Senatului, primarul Capitalei și mulți alții. Mihail Kogălniceanu, impresionat de măreția lăcașului de cult catolic avea să declare în același an, de la tribuna Parlamentului, că „este cel
Catedrala Sfântul Iosif din București () [Corola-website/Science/298822_a_300151]
-
Hramul catedralei a fost ales în cinstea Sfântului Iosif, logodnicul Fecioarei Maria. Sărbătoarea hramului catedralei este ziua de 19 martie. „Sfântul Iosif” este catedrală metropolitană și arhiepiscopală. Ctitorul ei este episcopul Ignatius Paoli, din Congregația Călugărilor Pasioniști, primul Arhiepiscop al Arhidiecezei de București. Banii pentru construirea Catedralei au provenit de la credincioșii din București, de la diverse personalități înstărite, de la arhitectul Carol Benesch, dar și de la binefăcători din străinătate, cunoscuți sau prieteni ai episcopului Paoli. Lucrările au fost conduse pănă în anul 1880
Catedrala Sfântul Iosif din București () [Corola-website/Science/298822_a_300151]
-
sud-vestul Poloniei. În oraș se află un sanctuar al Fecioarei Maria, mănastirea Jasna Góra. Aceasta este un loc de pelerinaj în Biserica Catolică datorită faptului că adăpostește o icoană cunoscută sub numele Madona Neagră de la . Tot aici se află sediul Arhidiecezei de Częstochowa. Papa Ioan Paul al II-lea, originar din Polonia, a vizitat de mai multe ori acest sanctuar în timpul pontificatului său. În mai 2006 și papa Benedict al XVI-lea a efectuat o vizită aici.
Częstochowa () [Corola-website/Science/297947_a_299276]
-
protopiatului Bran, funcție ce a deținut-o între anii 1858 și 1874. Protopiatpe care l-a mutat la Zărnești în anul 1860. În anul 1865 a fost ales deputat în Dieta Transilvaniei de la Cluj. A fost ales membru în Sinodul Arhidiecezei de la Sibiu și în Congresul Național Bisericesc al Mitropoliei după intrarea în vigoare a Statutului Organic. După moartea mitropolitului Andrei Șaguna, la 28 iunie 1873, a făcut parte din Congresul Național Bisericiesc, prezidat de Procopie Ivașcovici al Aradului, în comisia
Ioan Mețianu () [Corola-website/Science/306955_a_308284]
-
bărbați și tineri din București. În anul 1919 preotul Anton Durcovici a fost nominalizat drept candidat pentru funcția de episcop de Iași. În funcția de episcop a fost numit Alexandru Cisar. După Primul Război Mondial a ocupat diferite funcții în cadrul Arhidiecezei de București: profesor și rector al Seminarului Teologic Arhidiecezan „Sf. Duh” (1924-1947), vicar general al Mitropoliei Romano-Catolice de București (1935-1947) și canonic al aceleiași arhidieceze. De asemenea a fost jude-prosinodal în tribunalul arhidiecezan din București, examinator prosinodal, prelat papal, numit
Anton Durcovici () [Corola-website/Science/303092_a_304421]
-
episcop a fost numit Alexandru Cisar. După Primul Război Mondial a ocupat diferite funcții în cadrul Arhidiecezei de București: profesor și rector al Seminarului Teologic Arhidiecezan „Sf. Duh” (1924-1947), vicar general al Mitropoliei Romano-Catolice de București (1935-1947) și canonic al aceleiași arhidieceze. De asemenea a fost jude-prosinodal în tribunalul arhidiecezan din București, examinator prosinodal, prelat papal, numit de papa Pius al XI-lea. A fost decorat de regele României cu Ordinul „Coroana României”, în grad de ofițer. A înființat revista „Farul nou
Anton Durcovici () [Corola-website/Science/303092_a_304421]
-
și Sfântul Scaun, prin denunțarea Concordatului din anul 1929, episcopul Durcovici a avut multe de îndurat din partea regimului comunist. După "punerea în retragere" forțată a arhiepiscopului Alexandru Cisar în septembrie 1948 și trimiterea acestuia cu domiciliu forțat la Orăștie, conducerea Arhidiecezei de București a fost încredințată de către Sfântul Scaun lui Anton Durcovici, ca administrator apostolic. În timpul evenimentelor dramatice din 1949, episcopul Durcovici a dat dovadă de mult tact în îndrumarea preoților și a sătenilor pentru respectarea liniștii și a păcii, ferindu
Anton Durcovici () [Corola-website/Science/303092_a_304421]