732 matches
-
că această obligație avea să-mi dea curaj să vorbesc cu domnișoara Zwida: dar abia acum lucrul acesta îmi e clar, admițând că așa e. Domnișoara Zwida desena un arici de mare. Era așezată pe un scăunel pliant, pe dig. Ariciul era răsturnat pe o piatră, deschis: își strângea țepii încercând în mod inutil să se ridice. Desenul fetei era un studiu în clarobscur, din linii fine și țepoase de jur-împrejur, al cărnii umede a moluștei, care se dilata și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
țepoase de jur-împrejur, al cărnii umede a moluștei, care se dilata și se contracta. Discuția pe care o aveam în minte, despre forma scoicilor ca armonie înșelătoare, înveliș ce ascunde adevărata substanță a naturii, nu se mai potrivea Atât priveliștea ariciului, cât și desenul transmiteau senzații neplăcute și crude, ca viscerele expuse privirii. Am început discuția spunând că nimic nu e mai greu de desenat decât aricii de mare: atât învelișul țepos văzut de sus, cât și molusca răsturnată, cu toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
înșelătoare, înveliș ce ascunde adevărata substanță a naturii, nu se mai potrivea Atât priveliștea ariciului, cât și desenul transmiteau senzații neplăcute și crude, ca viscerele expuse privirii. Am început discuția spunând că nimic nu e mai greu de desenat decât aricii de mare: atât învelișul țepos văzut de sus, cât și molusca răsturnată, cu toată simetria radiind din structura ei, ofereau prea puține puncte de sprijin pentru o reprezentare lineară. Mi-a răspuns că o interesa să-l deseneze pentru că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
sub pălărie, dar mersul ei era greu de confundat: stătea cu capul sus, gâtul drept și mândru. Într-un colț al pieței, parcă supraveghind coada de la poarta închisorii, erau cei doi bărbați în negru, care mă interpelaseră ieri la observator. Ariciul de mare, voaleta, cei doi necunoscuți: culoarea neagră continuă să-mi apară în circumstanțe care o impuneau atenției mele; sunt mesaje pe care le interpretez ca pe o aluzie la noapte. Mi-am dat seama de multă vreme că tind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
obligat să mă cauți, nici măcar să mă suni, nu cerșesc atenție, nimic... conversăm și noi să treacă zăpușeala, să vină seara cu țânțarii ei cu tot... Mai vorbesc și eu în dodii, nu te-apuca să crezi nimic. *** Sara e ariciul, Sara e cârcotașa, Sara îți dă bobârnace și dacă ești pe năsălie, hai, scoală-te și umblă, Sara vine de mulți ani cu povești ca bilele colorate, Sara mi-ar putea întinde fărașul să-mi strâng cioburile, poate mai iese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
bețiv, dar curios era, și numai ce vedea silueta prințului, mai ales pălăria de pai cu boruri late și țepene, iar cînd o vedea i se punea un nod în gît și simțea cum i se strînge stomacul ca un arici amușinat de vulpe. Atunci cotea brusc și se-înfunda în cine știe ce uliță, la capătul căreia tot dădea de un gospodar dispus să-și piardă vremea la o tacla cu domnul adjutant. Vinul era cel știut, negru ca smoala, îl puneai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
bustul frumos, aproape tânăr. Declară că ea se bucură de prezența Elenei. Abia mai are cine s-o ajute la treabă. Așa, numai cu bărbați în casă îi era tare greu. Nemișcat pe scaun, în gheboșat, tatăl ședea ca un arici, cu pumnii strânși gata să sară la atac dacă ar fi fost cazul. Eu nu mai vreau să mai știu de ființa asta, spuse mai târziu printre dinți, gata, nu-i a mea. Ei, cuscre, îl luă celălalt bărbat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
broderie în colțuri, erau apretate, stăteau ca o tablă. La masă oaspetele discuta despre necazurile lui de la serviciu, ținea paharul de vin între palme, să se mai încălzească. Nu-i prea plăcea muțenia gazdei dar ce să facă? Strâns ca ariciul în scaunul lui tatăl nu spunea o vorbă, îl asculta clipind des, pleoapele îi erau tot mai roșii, din când în când și le presa cu palma. Probabil venise momentul să-și toarne cu pipeta câteva picături de pilocarpină în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
reumatice, dintre coaste, de la subraț, nu mai ruga pe nimeni s-o maseze, poate chiar dispăruseră, dizolvate de acel suflu nou ce-i iriga sângele. Tatăl, departe de a se împăca cu situația se chircea în sine, se strângea ca ariciul, nu mai discuta cu vecinii pe stradă, nici cu colegii de birou, trecea ca o nălucă peste tot, afișând un calm aparent, dar era evident era foarte evident că fusese atins, fusese cumplit de atins în orgoliul lui, pumn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
depistăm și n-am ajuns la nici un rezultat? Suferim cu toții de orbire sau ce se întâmplă cu noi, ăștia? Foarte simplu, mă, răspunse Alexe și atunci Carmina văzu lucirea de satisfacție din ochii lui și se strânse în ea ca ariciul, parcă voind să se ferească din calea loviturii ce-o pregătea profesorul. TREBUIE SĂ MAI CITIȚI, MĂ, ASTA E TOT! Ridică din umeri și o privi direct, nimicitor, ca pe un gândac de bucătărie. E o oarecare diferență între noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
să mai scoată o vorbă. Ovidiu, rămas fără logodnică, a vegetat prin apartament, fie mormăind câte un cântec, fie ațipind pe canapea sau telefonând la câte un prieten. Parcă trupurile lor căpătaseră proporții și se acoperiseră cu țepi, ca la arici, nu mai aveau loc unul de celălalt, mereu se ciocneau prin apartament, și se respingeau fără să scoată o vorbă, fugeau unul de altul dar, ca un făcut, se întâlneau în cele mai neașteptate colțuri, în balcon, la frigider, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
răspunsului acesteia; să ghicească subiectul încifrat în cadrul ghicitorii; să descrie cu expresii poetice subiectul respectiv. 3. Desfășurarea lecției. a) Exerciții pregătitoare - unii elevi sunt invitați să spună diverse ghicitori, iar alții să găsească răspunsul. b) Se dau substantivele: urs, vulpe, arici, iepure, melc, pisică, fluture, câine, albină, primăvară, vară, toamnă, iarnă, zăpadă. Se cere elevilor să spună ghicitori pe seama acestora. c) Alegerea subiectului. Din multitudinea de ghicitori, se alege una ca punct de plecare în realizarea compoziției și se anunță titlul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
înconjurată de rechini cu gurile larg deschise. E vorba de o situație visată și naratoarea nu știe de către cine: de acea prietenă sau chiar de ea însăși (Rechinii războinici cu ochii albaștri). În Îngerul exterminator, momente coșmarești (dialog cu un arici) alternează cu situații dintr-o realitate stranie, cu un mic eseu dialogat, pe tema extincției, și cu un altul inspirat de un paragraf din Muntele Vrăjit al lui Thomas Mann, în care se afirmă că iubirea neîmpărtășită sau refulată provoacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
singură viitorul, după propria ta viziune asupra lui. Îți faci tu însăți o predicție și ea se va întâmpla. Deci îți va trebui un instrument și cărțile sunt la îndemâna oricui. Înțelegi ce vreau să spun? Nu-i așa? Grădina bunicii. Ariciul. Tularecito. Rumpelstiltskin Când era mică, îi era frică să meargă de una singură în grădină; se temea că ar putea ieși oricând din pământ un mic spirit ca acela pe care-l văzuse într-o zi pe marginea șanțului, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ți s-a schimbat între timp. Pe vremea aceea nu purtai coadă de Armadillo și nici culori atât de psihedelice. Până și zâmbetul tău este același cu cel de atunci. Bunica mi-a explicat că nu puteai fi decât un arici, căci numai aricii zâmbesc atât de înfricoșător, cu zâmbet de om, când sunt surprinși, ca să fie lăsați în pace să-și reia poziția lor imbatabilă de apărare, în ghem. Dar eu am știut că ea se înșală. Știu că te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
schimbat între timp. Pe vremea aceea nu purtai coadă de Armadillo și nici culori atât de psihedelice. Până și zâmbetul tău este același cu cel de atunci. Bunica mi-a explicat că nu puteai fi decât un arici, căci numai aricii zâmbesc atât de înfricoșător, cu zâmbet de om, când sunt surprinși, ca să fie lăsați în pace să-și reia poziția lor imbatabilă de apărare, în ghem. Dar eu am știut că ea se înșală. Știu că te-ai mai gândit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
și încerca să protesteze că n-o interesează numele lui și că avea deja destule motive să fie tulburată, că, de fapt, căutarea numelui lui ar fi fost ultima dintre grijile și preocupările ei actuale. Deodată, animalul violaceu cu față de arici, coadă și zale de Armadillo a început să țipe din răsputeri, ca un dement, în timp ce se învârtea în loc într-o vrie și un dans nebun. Făcea pas schimbat cu picioarele din față în timp ce bătea tactul din coada sa rigidă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
este adevărat că nu toate stelele tulbură apa fântânilor? Adevărat, puiul bunicii, sunt stele ce umplu izvoarele de lumină. Șterge-ți ochii de licurici, nu plânge! Nefericirea se descompune printre boscheți îndulcită cu iluzii la litru, înveșmântată în piele de arici, îngropată în stâncă, topită în crematoriu, semănată sub brazdă, despicată de copitele cailor, stropită pe tocuri de ușă, pironită pe cruce. Măști pentru toate nefericirile lumii și nici un ciob de lumină. Chipul lui Petru schimonosit de absență: Doamne, cu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
transparentă ... se exfoliau amprentele în cenușă și nici un fluture. Noaptea trecea ca prin sita morarului făină pe limbile clopotului. Întunericul făcea tumbe în burțile cârtițelor. Frigul i-a străpuns pielea și carnea, și oasele, frigul s-a făcut ghem de arici sub ruinele bisericii, frigul avea trup. Norii nu țineau de plapumă caldă; stelele, bulgări de gheață lipiți de cer, de pământ, de inimă. Se rostogoleau stelele precum ochii unei vite înjunghiate în iarba de mai. Rece era lumina ce aștepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
El trimise soli la ahei, care erau prieteni ai romanilor, spre a-i îndemna să rămînă neutri; pe de altă parte însă, romanii îi sfătuiau să ia armele în mînă pentru ei. Chestiunea a fost adusă în discuție în adunarea aricilor, unde solul trimis de Antioh a căutat să-i convingă pe aceștia să rămînă neutri; la care, solul roman a răspuns: "Quod autem isti dicunt non interponendi vos bello, nihil magis alienum rebus vestris est; sine gratia, sine dignitate, praemium
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nu alta!” ― Acum, bagă-te În cadă - i-a spus infirmiera, Întorcându se spre ea. Stanca a tresărit ca o jivină când dă cu ochii de om. A dus mâinile la sâni, și-a strâns picioarele, devenind un fel de arici... ― Fii Înțelegătoare, Stăncuțo. Hai, scumpo. Nu ți fie rușine de mine. Câte fete n-am văzut eu!... Chiar culcate pe canapea, cu picioarele ridicate și desfăcute, uite-așa - a gesticulat infirmiera. După aceste cuvinte, s-a apropiat de fată și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
acestui amplu portret de grup denotă o distanțare senin-amară, scutită de comple- zențele factice. Ar fi vorba de „fragilii parcimonioși“ ce s-au repliat „spontan, dar moderat“ în fața chestionarului, de „circumspecții“ ce s-au făcut ghem, „scoțîndu-și țepii ca un arici“, de „logoreicii“ provocatori de suspiciuni, cu o alură cu atît mai „impură“ cu cît mai părelnic „disponibili“. Deoarece Dora Pavel și-a însușit lecția vieții conform căreia maniera debordantă, „exaltarea“ pot fi trape ale simulacrului. Nu mai puțin circuitul simulare-sinceritate
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
în țările afectate pot elimina riscul îmbolnăvirii în cazul în care evită: contactul direct cu sângele sau fluidele persoanelor infectate sau cadavrelor cu virus Ebola; contactul strâns sau manipularea de animale sălbatice vii sau moarte cum ar fi maimuțe, antilope, arici, lilieci sau carnea acestora; contact sexual neprotejat cu o persoană infectată sau cu o persoană convalescentă; contactul cu obiecte, cum ar fi ace, care au fost contaminate cu sânge sau alte fluide biologice", a mai precizat MS. Călătorii care se
Ministerul Sănătății: Nicio infecție cu Ebola, în România by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78866_a_80191]
-
pe cumpăna finală.../ Cuvintele să fie doar silabe/ Tîrîte după noi în patru labe/ Sui-vom fiecare doar cu sine/ Nimic din ce trecut-am nu vom ține,/ Chiar dacă fund de mare-a fost aici/ Cu scoici, cu ambulare, cu arici/ Tu uită tot, mă uită și pe mine,/ Uita-te-voi. Te-am și uitat. Cu bine." Așa cum pămîntul își uită erele, lăsîndu-le amintite prin semne discrete ale scoarței, așa se uită, și nu de tot, legăturile cu viața și
Călătorie fără sfîrsit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6769_a_8094]
-
nițică glagorie!), cu sexstar-urile leșinate care nu știu prea bine să numere pînă la 69, cu politicienii care nu știu decît "yes" și "of course". Cînd văd "entertainment" făcut cu vipulețe care bagă mîna, legate la ochi, în recipiente cu arici înfoiați, îmi vine să le toc mărunțel, pînă iese tot ce e "glamour" păn ele. Se tabloidizează și viața, iar o dată cu ea, chiar și moartea noastră devine nițel cam tabloidă. Pomenile se țin la restaurant. De unde pînă unde chestia asta
întrebări pentru un sociolog by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/7925_a_9250]