94 matches
-
spre a pune la muncă lucrătorii, tot așa cum se întâmplă cu veniturile lui Mondor. Nu există decât această diferență: cheltuiala nebunească a lui Mondor este condamnată să descrească fără încetare și să întâlnească un termen necesar; cheltuiala înțeleaptă a lui Ariste va merge crescând din an în an. Și dacă lucrurile stau în acest fel, în mod cert interesul public se află în acord cu morala. Ariste cheltuie, pentru el și casa sa, douăzeci de mii de franci pe an. Dacă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să descrească fără încetare și să întâlnească un termen necesar; cheltuiala înțeleaptă a lui Ariste va merge crescând din an în an. Și dacă lucrurile stau în acest fel, în mod cert interesul public se află în acord cu morala. Ariste cheltuie, pentru el și casa sa, douăzeci de mii de franci pe an. Dacă această sumă nu era suficientă pentru fericirea sa, nu ar merita numele de înțelept. Este mișcat de relele care apasă asupra clasei sărace; se crede, obligat
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
discutăm mai mult. Binefacere. Cele zece mii consacrate acestui capitol vor alimenta de asemenea industria; ele vor ajunge la brutar, la măcelar, la vânzătorii de haine și de mobilă. Doar că pâinea, carnea, hainele nu îl servesc în mod direct pe Ariste, ci pe cei ajutați de el. Or, această substituție a unui consumator cu altul nu afectează cu nimic industria generală. Că Ariste cheltuie o sută de parale sau că îl roagă pe un nefericit să îi cheltuie în locul său este
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
vânzătorii de haine și de mobilă. Doar că pâinea, carnea, hainele nu îl servesc în mod direct pe Ariste, ci pe cei ajutați de el. Or, această substituție a unui consumator cu altul nu afectează cu nimic industria generală. Că Ariste cheltuie o sută de parale sau că îl roagă pe un nefericit să îi cheltuie în locul său este totuna. Servicii de amiciție. Amicul căruia Ariste îi împrumută sau îi dă zece mii de franci, nu îi primește pentru a-i îngropa
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Or, această substituție a unui consumator cu altul nu afectează cu nimic industria generală. Că Ariste cheltuie o sută de parale sau că îl roagă pe un nefericit să îi cheltuie în locul său este totuna. Servicii de amiciție. Amicul căruia Ariste îi împrumută sau îi dă zece mii de franci, nu îi primește pentru a-i îngropa; acest lucru sfidează ipoteza. El se servește de ei pentru a plăti mărfuri sau datorii. În primul caz, industria este încurajată. Se va îndrăzni să
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
industria este încurajată. Se va îndrăzni să se spună ca ea are mai mult de câștigat din cumpărarea de către Mondor a unui armăsar pur-sânge de zece mii de franci decât din cumpărarea de stofe în valoare de zece mii de franci de către Ariste și prietenii săi? Căci dacă această sumă servește la plata unei datorii, tot ce rezultă de aici este că apare un al treilea personaj, creanțierul, care va primi cei zece mii de franci, dar care cu certitudine îi va utiliza la
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
apare un al treilea personaj, creanțierul, care va primi cei zece mii de franci, dar care cu certitudine îi va utiliza la ceva în comerțul său, în uzina sa sau în exploatația sa. Este vorba de un intermediar în plus între Ariste și lucrători. Numele proprii se schimbă, cheltuiala rămâne și încurajarea industriei de asemenea. Economisirea. Rămâne cazul celor zece mii de franci economisiți; și tocmai aici Mondor pare mult superior lui Ariste din punct de vedere al încurajării oferite artelor, industriei, muncii
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
exploatația sa. Este vorba de un intermediar în plus între Ariste și lucrători. Numele proprii se schimbă, cheltuiala rămâne și încurajarea industriei de asemenea. Economisirea. Rămâne cazul celor zece mii de franci economisiți; și tocmai aici Mondor pare mult superior lui Ariste din punct de vedere al încurajării oferite artelor, industriei, muncii, lucrătorilor, chiar dacă, sub raport moral, Ariste se arată întrucâtva superior lui Mondor. Întotdeauna privesc aparența unor astfel de contradicții între marile legi ale naturii cu o indispoziție fizică, care merge
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
schimbă, cheltuiala rămâne și încurajarea industriei de asemenea. Economisirea. Rămâne cazul celor zece mii de franci economisiți; și tocmai aici Mondor pare mult superior lui Ariste din punct de vedere al încurajării oferite artelor, industriei, muncii, lucrătorilor, chiar dacă, sub raport moral, Ariste se arată întrucâtva superior lui Mondor. Întotdeauna privesc aparența unor astfel de contradicții între marile legi ale naturii cu o indispoziție fizică, care merge până la suferință. Dacă umanitatea ar fi redusă la a opta între două părți, dintre care una
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ar fi redusă la a opta între două părți, dintre care una îi rănește interesele și cealaltă conștiința, nu ne-ar rămâne decât să disperăm în privința viitorului său. Din fericire nu astfel stau lucrurile. Și pentru a-l vedea pe Ariste revenind la superioritatea sa economică, cât și la superioritatea sa morală, este de ajuns să se înțeleagă această axiomă liniștitoare, care nu este nu este mai puțin adevărată, chiar dacă are o fizionomie paradoxală: a economisi înseamnă a cheltui. Care este
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
superioritatea sa economică, cât și la superioritatea sa morală, este de ajuns să se înțeleagă această axiomă liniștitoare, care nu este nu este mai puțin adevărată, chiar dacă are o fizionomie paradoxală: a economisi înseamnă a cheltui. Care este scopul lui Ariste când economisește zece mii de franci? Este oare scopul său să îngroape zece mii de franci într-o ascunzătoare din grădina sa? Cu siguranță nu, el înțelege prin a economisi să își mărească capitalul și venitul. Ca urmare, acești bani pe care
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
rente de stat, acțiuni industriale, fie îi plasează la un negustor, fie la un bancher. Urmăriți firele tuturor acestor ipoteze și vă veți convinge că, prin intermediul vânzătorilor sau debitorilor, acești bani vor alimenta munca tot la fel de sigur ca și dacă Ariste, urmând exemplul fratelui său, i-ar fi schimbat pe mobilă, bijuterii și cai. Căci, când Ariste cumpără pământuri sau rente de 10 000 de franci, el este determinat de considerația că nu are nevoie să cheltuiască această sumă, deoarece tocmai
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
firele tuturor acestor ipoteze și vă veți convinge că, prin intermediul vânzătorilor sau debitorilor, acești bani vor alimenta munca tot la fel de sigur ca și dacă Ariste, urmând exemplul fratelui său, i-ar fi schimbat pe mobilă, bijuterii și cai. Căci, când Ariste cumpără pământuri sau rente de 10 000 de franci, el este determinat de considerația că nu are nevoie să cheltuiască această sumă, deoarece tocmai de acest lucru vă plângeți. Dar, în același timp, cel care îi vine pământul sau renta
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
lucru vă plângeți. Dar, în același timp, cel care îi vine pământul sau renta este determinat de această considerație că are nevoie să cheltuie cei zece mii de franci în orice manieră. Astfel încât cheltuiala se face, în toate cazurile, fie de către Ariste, fie de către cei care se substituie lui. Din punct de vedere al clasei muncitoare, al încurajării muncii, nu există deci, între conduita lui Ariste și cea a lui Mondor, decât o diferență; cheltuiala lui Mondor fiind realizată în mod direct
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cei zece mii de franci în orice manieră. Astfel încât cheltuiala se face, în toate cazurile, fie de către Ariste, fie de către cei care se substituie lui. Din punct de vedere al clasei muncitoare, al încurajării muncii, nu există deci, între conduita lui Ariste și cea a lui Mondor, decât o diferență; cheltuiala lui Mondor fiind realizată în mod direct de către el și în jurul lui, se vede; cea a lui Ariste executându-se în parte prin intermediari și la depărtare, nu se vede. Dar
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
vedere al clasei muncitoare, al încurajării muncii, nu există deci, între conduita lui Ariste și cea a lui Mondor, decât o diferență; cheltuiala lui Mondor fiind realizată în mod direct de către el și în jurul lui, se vede; cea a lui Ariste executându-se în parte prin intermediari și la depărtare, nu se vede. Dar, în fapt, și pentru cine știe să atașeze efectele la cauze, cea care nu se vede este la fel de sigură ca aceea care se vede. Ceea ce dovedește acest
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
bucuriei furnizorilor săi, nu se mai numără printre promotorii artei și industriei, nu mai este bun la nimic pentru lucrători, nici atât cât rasa sa de cai, pe care o lasă în mizerie. La capătul acelorași zece ani, nu numai că Ariste continuă să-și lanseze veniturile în circulație, dar lansează an de an venituri tot mai mari. El contribuie la creșterea capitalului național, adică a fondurilor ce alimentează salariile, și cum de mărimea acestor fonduri depinde cererea de forță de muncă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
din anul 1920, Iorga nu a mai avut nici o oscila? ie. Mult �nainte că Stalin s? fi transformat Cominternul �ntr? o sec? ie a Comisariatului Sovietic al Poporului pentru Afaceri Externe, Iorga consideră Uniunea Sovietic? drept o succesoare a Rusiei ? ariste, �nclinat? spre expansiune, hegemonie ? i domină? ie. Refuzul Uniunii Sovietice de a recunoa? te retrocedarea Basarabiei Rom�niei era legat oarecum de acest fapt68. Iorga provenea din Moldova, care avea experien? a unor �ndelungate rela? îi cu Rusia. Dar există ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pl? cea s? o urăsc? �. Cu toate acestea, un oră? �ntreg nu se r? zvr? te? te f? r? motiv. Iorga i? a �nvinov?? it excesiv pe comuni? ți. El vedea �n �ntregul incident de la Tătar? Bunar o continuare a politicii ? ariste. �Acum nu mai vin cu prapuri, icoane de sfin? i ? i moa? te de martiri, ci �n b? rci cu motor ? i cu pistoale că s? ucid? �, scria el168. URSS? ul revendică acum ? i zonele locuite de slavi ale Bucovinei. Totul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]