1,567 matches
-
o femeie rafinată ar putea găsi asta "chic" e un alt exemplu de wishful thinking machist, din larga și cuprinzătoarea serie a tertipurilor de minimalizare a femeii intimidante, serie în care se încadrează și fanteziile tip Playboy Films cu femei aristocratice posedate de instalatori, mecanici și alții asemenea.. Varietate de wishful thinking, se pare, emblematică pentru mentalitatea românească oarecum bigotă, pentru care damele stilate și fardate și interesate de haine (seria Chera Duduca, Emilia, Dania) au avut întotdeauna un aer suspect
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
se pot invoca ideile romantice și democratice, egalitariste, ale generației pașoptiste. în planul practic, oralitatea e coerentă (cum a arătat, de mult, Vianu) cu activitatea politică și pragmatică a primilor scriitori moderni din Moldova și Muntenia, dar și cu stilul aristocratic al conversației de salon al acelorași (purtată totuși mai înainte în greacă, apoi în franceză). într-un studiu mai vechi, Al. Duțu atribuia tradiției retorice culte, implantate pe o bogată tradiție orală și populară, răspîndirea "stilului colocvial" în scrierile românești
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
o lumină descurajantă: independent de efectul măsurabil asupra marii istorii, aceste atitudini eroice compromit ireparabil ființa intimă. Masculinul e, pînă la capăt(ul vieții), intransigent: pentru a ne feri de eroismul dezumanizant, ne vom supune normelor și ne vom arăta aristocratic de sensibili în ratare. Un proiect existențial în linii mai fine nu e de imaginat... Profesorul Felix Munrau din Assisi pustiu, cealaltă povestire din micul volum, este împins de conștientizarea insuficienței propriului destin la acceptarea unei sinistre martirizări într-un
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
Titulescu, cel din urmă un apropiat al lui Stoenescu încă din primii ani de copilărie, dar și dintr-o lume privilegiată social și la adăpost de orice problemă economică. În consecință, emulația intelectuală, nonșalanța și o bună stăpînire a codurilor aristocratice, dublate de o anumită detașare pe care i-o permitea spațiul său economic securizat, sînt elementele-cadru ale personalității sale artistice și morale. Însă înaintea acestora, hotărîtoare sînt înzestrarea sa nativă, conștiința acestei înzestrări și interesul imperativ pentru pictură care se
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16178_a_17503]
-
chip intrinsec ultimul său exeget. Cu o bună intuiție, Nicolae Oprea stabilește drept bază a cercetării d-sale biografia romantică a poetului. Datele ei divulgă un romantism funciar, cheie a tot ceea ce urma a face autorul Nopții de decembrie. Originea aristocratică și climatul familial elevat (o mamă francofonă) înrîuresc educația acestui viitor aristocrat scăpătat, ros adesea de indigență. Dar nu o educație prin studii ordonate, încununate de o diplomă universitară, ci una de autodidact, id est de răzvrătit subțire, din capul
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
43-'44, punînd la Universitate note cu aerul unui bancher ce ar semna ordine mari de plată, în timp ce țigarea, strînsă între dinți, un Dunhill, îi fumega în colțul gurii, făcîndu-l des, în timp ce semna, să închidă un ochi cu un rictus aristocratic. Nimic nu mai e cum a fost. Totul aici dă impresia a fi ca altădată, dar semnele reînnoirii acoperă autenticitatea. Doar eu văd,... am prilejul să observ, pe ușa de la intrare, dată de perete, - cu pornirea mea de a mă
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
după ce ieșise din închisoare și se dusese întîi și întîi pe Grigore Alexandrescu, s-o vadă pe Vera: el se oprise în pragul porții privind în curte pe femeia care mătura, efectiv, ceva, - era chiar ea, "marchiza" din tabloul glacial, aristocratic, avînd culoarea brună-verzuie a reptilelor invocate. Reîntîlnirea lor strict protocolară după cei 17 ani de temniță, în plin dezastru social... Niciodată, în casa aceia, nu fusese invitat vreun proletar. Se discuta despre proletarii regimului cu acea bunăvoință, a Verei îndeosebi
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
impresionat însă de casa distinsă în care fusese invitat și mai cu seamă de simpatia pe care i-o arătase amfitrioana, Vera (Praxiteea), nu mai contenea cu formulele de despărțire: - Mă simt onorat, făcea, adresîndu-se gazdei, pupîndu-i chiar mîna întinsă aristocratic pe care arunca scîntei un diamant veritabil, cine știe cum scăpat în sărăcia în care se trăia, - a fost o zi foarte plăcută și instructivă, (de unde și pînă unde?... Axente deprinsese la iuțeală limbajul convențional, atît de străin lumii lui) și iarăși
Vizuina cu hoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16284_a_17609]
-
Maraini s-a născut la Florența în 1936. Fiică a faimosului etnolog, antropolog și orientalist Fusco Maraini, aparținând unei familii de intelectuali cu durabile veleități scriitoricești, și a Topaziei Allicata de Salaparuta, vlăstar emancipat și nonconformist al unei străvechi familii aristocratice siciliene, Dacia pare să fi moștenit de la ambii părinți spiritul de libertate, simțul dreptății și curiozitatea tinerească lipsită de prejudecăți cu care privește viața. Mânată de interesele etnografice ale tatălui, în perioada 1938-1946 toată familia s-a aflat în Japonia
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
iar nu starea ei de viață, incluzînd fireștile neajunsuri. * Singurătatea sporește responsabilitatea față de tine însuți (eul tău își asumă rolul de lume, așa cum o văduvă își asumă, pînă la un punct, rolul de bărbat). * Originalul (modelul) e prin sine însuși aristocratic. Contrafacerea implică în sine o idee democratică: e la îndemîna tuturor, e maleabilă, se poate multiplica etc. * Slăbiciunea ambiției constă în raportarea ta la alții, recte în dependența ta de alții, ca de un drog. * De la un moment al existenței
Din jurnalul lui Alceste (IX) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16369_a_17694]
-
iar nu starea ei de viață, incluzînd fireștile neajunsuri. * Singurătatea sporește responsabilitatea față de tine însuți (eul tău își asumă rolul de lume, așa cum o văduvă își asumă, pînă la un punct, rolul de bărbat). * Originalul (modelul) e prin sine însuși aristocratic. Contrafacerea implică în sine o idee democratică: e la îndemîna tuturor, e maleabilă, se poate multiplica etc. * Slăbiciunea ambiției constă în raportarea ta la alții, recte în dependența ta de alții, ca de un drog. * De la un moment al existenței
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
lirica actuala Nu există critic care să fi citit mai atent și mai comprehensiv poezia română contemporană decât Gheorghe Grigurcu. Scrisul sau este oglindă venețiana în care s-au reflectat de-a lungul ultimelor decenii toate spectacolele lirice, de la cele aristocratice și până la cele populare. Fiind el însuși un poet hipersensibil, criticul retrăiește poezia altora, o iluminează din interior și o restituie pe deplin înțeleasă cititorilor. Volumele sale Teritoriu liric, 1972, Poeți români de azi, 1979, Existentă poeziei, 1986, Amurgul idolilor
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
Constantin Țoiu Și tatăl și fiul, asemeni ca valoare, deși în chip diferit, - lucru mai rar în literatură, - extraseră din mahalaua română, dată la maximum, substanța scrisului lor scânteietor, divers interpretat. Până și prefăcătoria fumurilor aristocratice bântuind fiul natural născut de madam Constantinescu, de românca normală Maria și Constantinescu, avea să contribuie prin contrast la înclinarea, deșucheată oarecum, spre viața periferică. Obsesie nobiliară, sporind gustul pentru caraghioslâc și ordinărie, psihologic explicabilă... "A fost di granda, monșer
Mersul protocolar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16472_a_17797]
-
ascendenței literare e acceptată cu resemnare sau naște revolta; prilejuiește ireverența, ironia și maliția ori cultul modelelor, devine obiect al parodiei sau, dimpotrivă, al reluării pioase. Ea este privită ca motiv de orgoliu, atestînd noblețea spiritului și apartenența la vița aristocratică a literelor, ori provoacă frustrarea și resentimentul față de modelul tiranic. De fiecare dată, însă, această nobilă "melancolie" descătușează forțele creatoare. Contrar opiniei curente, nu avem de-a face cu o maladie specifică literaturii acestui secol și nici măcar postmodernismului, așa cum își
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
1922, despre poezia acesteia, de criticul Boris Eichenbaum și în care persona din poezii este prezentată în două ipostaze complementare, cea de sfîntă și cea de femeie depravată. Acuzînd erotismul mistic al versurilor acestei "poete de salon" din apusa lume aristocratică, Jdanov dă verdictul asupra creatoarei: "o călugăriță și o curvă" care n-a înțeles rolul poeziei în socialism și otrăvește cu stanțele ei optimismul unei lumi animate de planuri cincinale. Rezoluția va intra în programa de literatură din licee și
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
istorice și comparatiste și sunt întrerupte de asocieri spectaculoase, de trimiteri surprinzătoare și de comparații-mănunchi, între noțiuni, cărți și literaturi. Savantul e la el acasă și nu dorește nicidecum să clarifice demonstrația, simplificând munca cititorului. Din contră, el își etalează aristocratic ușurința cu care se mișcă prin literatura universală. Totuși, fiecare analiză propune observații inedite și ajunge la concluzii interesante. De pildă, Omul fără însușiri al lui Musil este "un tratat de anatomie și de antropologie socială", "un manual de anatomie
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]
-
de jenă, pe confratele nostru, căci e, în cazul de față, o entitate amfibie, pe de o parte poetul binecunoscut, pe de alta personajul cvasiromanesc al paginilor la care ne referim - ne apare drept un tip de visător specific, de aristocratică notă, cu tangențe la autoanaliza cavalerească a lui Pierre Bezuhov și la torpoarea cețoasă a lui Oblomov. Lucrul prea susținut îl indispune. Nutrește măgulitoare îndoieli cu privire la personala-i relevanță: "Am lăsat baltă Conspectul despre basm, nu-l voi scrie niciodată
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
o depășească, pe când Valia, adevărata rusoaică, l-ar înălța pe Ragaiac într-un regim rațional al pasiunii, conotat insistent cu iarna. Păcătosul aventurier din provincia basarabeană, amenințat de mizeria sentimentelor mediocre, vrea o femeie salvatoare, nobilă la propriu, ca spiță aristocratică, și aureolată de marea literatură rusă, femeia mântuitoare, un liman de neatins pentru el, dar râvnit cu disperare. Ragaiac nu poate ieși din regimul corporalității, dar îl transferă sub alte auspicii. Pentru el, o iubire nobilă se confundă cu posedarea
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
cu străjnicie la Saint-Gobain, de pildă, (căci "manufactura alimentează visurile dar își face și socotelile", după cum remarcă ironic autoarea ), ceea ce spune mult nu numai despre psihologia de breaslă, dar și despre psihologia unei epoci. Nu este o întîmplare că societatea aristocratică a lui Ludovic al-XIV-lea a avut pasiunea oglinzilor; secolul al XVII-lea este secolul opticii și al vederii, iar curtea Regelui Soare, de-a dreptul fascinată de "iluzia răsfrîngerilor înmulțite la nesfîrșit", nu putea să facă economie tocmai în materie
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
treimi din casele din Paris posedă oglindă (aceasta este nelipsită - după cum aflăm - din alcătuirea măsuței de toaletă, iar Lazare Duvaux, un negustor celebru a l'epoque, se specializează în furnizarea meselor de toaletă prețioase și garnisite cu oglinzi unei clientele aristocratice, inclusiv doamnei de Pompadour ale cărei comenzi sînt cu adevărat somptuoase, cu toată garnitura de perii, sticluțe, pudriere și oglinzi cizelate). În sfîrșit, în secolul al XVIII-lea, oglinda invadează tot mobilierul, pentru ca în zilele noastre să se banalizeze de
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
Tache M-am întâlnit, acum câteva zile, cu niște prieteni care au o fetiță în clasa I. Povesteau că nu vor s-o asasineze cu lecții particulare de pian, șah, topologie diferențială, greacă veche, balet, supraviețuire pe Marte și maniere aristocratice, cum fac alți părinți. Și că n-o vor pune nici să învețe „Luceafărul“, Epopeea lui Ghilgameș, În căutarea timpului pierdut și Sein und Zeit pe dinafară, cum fac alți părinți. „Își face doar lecțiile pentru școală și învață germană
Pregătirea Tineretului pentru Abandonarea Patriei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19846_a_21171]
-
are poporul său ales. Diva este Angela Gheorghiu, cea mai prețuită și cunoscută soprană născută în România, o voce magnifică, neegalată astăzi în roluri precum Violetta Valery, Floria Tosca sau Mimi, o voce cu nuanțe neobișnuite și o frumusețe strălucitoare, aristocratică, senzuală, care o fac dorită, adorată, vânată de toate marile scene ale lumii. Dacă veți veni la Catedrala Mitropolitană joi, 5 iunie, de la ora 10, o veți întâlni, nu icoană, nu poster, ci om, artist și voce îngerească, înălțându-se
Agenda2003-21-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281053_a_282382]
-
sinceritatea lor nu te pot lăsa indiferent. Împătimiții de astăzi ai sportului văzut din tribune sunt prea puțin familiarizați cu gloria antebelică a fotbalului românesc, care aproape se confunda cu prima echipă profesionistă din țară și - prin joc - cea mai aristocratică. Tații (posibil) și bunicii (sigur) noștri - adolescenții deceniului patru al veacului trecut - nu pot uita însă că, într-o vreme, fotbalul românesc se confunda cu un nume: Ripensia Timișoara. Și avea o emblemă: Ștefan Dobay. Începuturile, în bătrânul Iosefin „Anii
Agenda2003-6-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280679_a_282008]
-
socială, trebuie să se gândească de două ori înainte de a proclama dispariția principiului valorii și a necesității selecției. Ei trebuie să se opună trendului, nu să-și facă din el un titlu de originalitate. Literatura nu e democratică. Ea este aristocratică prin însăși esența ei. Are legătură cu libertatea, nu cu egalitatea. În materie de literatură, nu-și au rostul votul sau referendumul. Tipul însuși de „alegere” diferă de acela politic: el se numește spirit critic. Iar acesta este nepopular și
Despre ce e vorba by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2682_a_4007]
-
seamă într-o literatură în care există Sadoveanu, Blaga sau Pillat, veritabili monștri sacri în evocarea virtuților vinului. În plus, pentru naturile enofile, iubitoare de vin și înzestrate deopotrivă cu aplecare spre speculația fină, vinul se distinge prin cîteva trăsături aristocratice: mai întîi, vinul nu e rodul artificiului omenesc, meșterul lui suprem fiind deus sive natura. Ca expresie finală a fermentației pe bază de entelehii secrete, vinul e prelungirea miracolului lumii, de aici predilecția cu care e folosit în ceremonii religioase
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]