164 matches
-
Stefanoski - Al Dabija ”Scurtă istorie descriptiva despre originea makedon-armânilor (de la preistorie până la colonizarea Daciei)”, carte care i-a deschis apetitul către studierea mai atentă a istoriei armânilor. A publicat în 2012 singură carte care prezintă doar date și fapte despre armâni, un fel de ghid rapid pentru cei care vor date, nu comentarii despre armâni: ”Istoria armânilor în date”. Născut și crescut la Oradea, a studiat la Colegiul Național Emanuil Gojdu, un nume de mare arman despre care nu stia mai
DESPRE EUGEN MATZOTA de EUGEN MATZOTA în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349910_a_351239]
-
carte care i-a deschis apetitul către studierea mai atentă a istoriei armânilor. A publicat în 2012 singură carte care prezintă doar date și fapte despre armâni, un fel de ghid rapid pentru cei care vor date, nu comentarii despre armâni: ”Istoria armânilor în date”. Născut și crescut la Oradea, a studiat la Colegiul Național Emanuil Gojdu, un nume de mare arman despre care nu stia mai nimic pe atunci. Nici nu era ”politically correct” a ști. A aflat relativ de
DESPRE EUGEN MATZOTA de EUGEN MATZOTA în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349910_a_351239]
-
i-a deschis apetitul către studierea mai atentă a istoriei armânilor. A publicat în 2012 singură carte care prezintă doar date și fapte despre armâni, un fel de ghid rapid pentru cei care vor date, nu comentarii despre armâni: ”Istoria armânilor în date”. Născut și crescut la Oradea, a studiat la Colegiul Național Emanuil Gojdu, un nume de mare arman despre care nu stia mai nimic pe atunci. Nici nu era ”politically correct” a ști. A aflat relativ de puțini ani
DESPRE EUGEN MATZOTA de EUGEN MATZOTA în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349910_a_351239]
-
alte valori decât cele prețuite azi. A înțeles de ce crede încă în cuvinte care par acum desuete, cum ar fi onoare, caracter, cavalerism. A înțeles de ce nu-i e în fire a face compromisuri. De ce e altfel... Regasirea în tradiția armâna i-a redat încrederea în valorile sale, dar și direcția în viață. Prezentare pe AMAZON: În English Member of the Theosophical Society în Adyar, India, since 1997. Author of another three books only în the field of Theosophy, two of
DESPRE EUGEN MATZOTA de EUGEN MATZOTA în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349910_a_351239]
-
lui Tache Papahagi. Editura „Cartea Aromână” a publicat până în prezent peste 150 de cărți, broșuri și reviste (în forma de carte de 170-220 de pagini), aproape toate în limba aromână. Câțiva ani mai târziu, înființează „Rivista di Litiratură și Studii Armâni”, care apare de două ori pe an, în formă de carte cu 160-250 de pagini. Predarea limbii aromâne în școli din diferite țări și tipărirea de cărți și reviste în limba aromână, cărți școlare și de literatură, pentru uzul copiilor
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
Prezentarea Comunicărilor în plen CRISTEA SANDU TIMOC, Secretarul general al ASTREI ROMANE • Vetre româno-vlahe în aria Balcanică CRISTEA SANDU TIMOC și prof. ANCA BENEA, Timișoara • Imperiul Româno-Bulgar al Asăneștilor (în colaborare: Scurtă istorie a imperiului clădit de trei frați valahi/armâni la sud de Dunăre) Prof. ILEANA COSTA, Prof. ISABELA CATALINOIU, Prof. GHEORGHE BOAGHE, Bechet, județul Dolj • Statul Asăneștilor între Roma și Bizanț Prof. univ. dr. RADU PĂIUȘAN, Președintele Asociației Istoricilor Bănățeni • Aspecte inedite privind istoria românilor din Ungaria. Scriitorul ALEXANDRU
CONGRESUL INTERNAŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357181_a_358510]
-
motive geometrice, cu frunză de stejar, negre, brâu roșu, țesut în stative, ciorapi de lână și opinci din piele. O apariție insolită și binevenită pe scena în aer liber de la Gurghiu a fost Ansamblul Boatea Pindului (Vocea Pindului) al Comunității Armâne din București, înființat în 2002, condus de Vasile Topa, alcătuit din aproximativ cincisprezece membri. Impresionează prin costumele populare tradiționale pe care le poartă, prin drapelul plin de semnificații, prin eleganța scenică, prin trăirea afectivă foarte puternică, izvorâtă parcă din adâncurile
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
ei pe scenă steagul armânesc de sărbătoare (hlambura), a cărui lance (ciumaga) are în vârf o cruce, pe fiecare latură a crucii în vârf, în stânga și în dreapta este înfipt câte un măr. Crucea reprezintă ortodoxia, sombolizează pe sfântul Apostol Pavel, armânii fiind primul popor creștinat de acesta, merele reprezintă fertilitatea și Sfânta Treime: Tatăl, Fiul, Sfântul Duh. Un alt element component este o bucată de mătase albă, reprezentând pacea, în mjloc este soarele cu raze aurii și pe toate laturile sunt
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
ușor, crezând că nu o face pentru mine Și mă gândesc, ca poate-i place ce vede, Puteți fi voi, bărbaților,însă, în strofa asta, sunt doar eu, Un fel de gentleman, așa cum par a fi politicienii, Într-un costum Armâni, pe care-am dat coșarca de bani, Ceruți de unul, oarecare, ce iar m-a sunat într-o zi, Să-i cumpăr poate ceva, sperând c-am mai păstrat, În vreo căruță, ceva bani... EA, se-apropie mai mult, zâmbind
PORTUL de COSTI POP în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341799_a_343128]
-
-ul www.untold.com pînă în 11 iulie inclusiv. TOP 5 DJ AI LUMII LA UNTOLD 2016 UNTOLD 2016 va avea loc în perioada 4-7 august, iar pe scena vor urca TOP 5 DJ ai lumii, DIMITRI VEGAS&LIKE MIKE, ARMÎN VAN BUUREN, HARDWELL, MARTIN GARRIX, TIESTO alături de alți peste 150 de artiști internaționali de renume, dintre care: AFROJACK, FAITHLESS, PAROV STELAR, Ummet Ozcan, Chase and Status DJ Set, Dannic, Dubfire Live: Hybrid, Dub Fx, Ella Eyre, James Arthur, Jamie Jones
Untold recrutează peste 1200 de voluntari! [Corola-blog/BlogPost/100302_a_101594]
-
uite-te la sălciile astea, plâng parcă pe Mântuitor când urcă Golgota lui... Dar noi vorbim și pe tine nu știu cum te cheamă... -Norocel, îngână el numele, Norocel, domnișoară... -Ce nume frumos! -Și de unde ești tu? -Vin din părțile Istriei, sun armân, domnișoară, rătăcit prin Imperiul lui Traian... -Voi sunteți neam de artiști, măăă!V-ați molipsit de la greci... -Se poate, domnișoară...Dar pe dumneavoastră cum vă cheamă? -Pe mine? Cum mi-ai zice tu? -Eu? Frumoasa-Frumoaselor... -Ei, nu chiar așa...Zi
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
și cu lacrimi în ochi celebrele versuri ale imnului aromânilor, scrise de Constantin Belimace și intonate de sutele de glasuri ale participanților, ridicați în picioare: «Părinteasca dimândare/ Nă sprigiură cu foc mare/ Fraț di mumă și di-un tată/ Noi, Armâni di eta toată!». Mărturisesc că și eu, ca prezentator al evenimentului, am resimțit aceeași emoție, fiind pe sfert armân (așa e de fapt corect), după bunic, tatăl mamei, Cantili. Pe când trăia, socrul lui Titus Munteanu, machedon și el, mă tot
ELENA GHEORGHE. ARTISTA NUMAI SURÂS ŞI FARMEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379912_a_381241]
-
glasuri ale participanților, ridicați în picioare: «Părinteasca dimândare/ Nă sprigiură cu foc mare/ Fraț di mumă și di-un tată/ Noi, Armâni di eta toată!». Mărturisesc că și eu, ca prezentator al evenimentului, am resimțit aceeași emoție, fiind pe sfert armân (așa e de fapt corect), după bunic, tatăl mamei, Cantili. Pe când trăia, socrul lui Titus Munteanu, machedon și el, mă tot «amenința» că lucrează la un arbore genealogic, fiind convins că suntem rude pe departe! Am făcut această introducere, absolut
ELENA GHEORGHE. ARTISTA NUMAI SURÂS ŞI FARMEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379912_a_381241]
-
a muzicii ușoare românești, este în egală măsură star muzical al minorității, fiind aromâncă după tată, preotul Gheorghe de la Clinceni. Cu câtă plăcere am ascultat albumul său «Lilicea vreariei» (Floarea iubirii)! Nu ascund că merg adesea la manifestările artistice ale armânilor, fie de ziua lor națională, pe 23 mai, fie la concerte și alte evenimente, cel mai important (să nu uităm tradițiile ancestrale de păstori, «picurari») fiind legat de venirea primăverii, la multe din ele fiind invitat de prietenii mei de la
ELENA GHEORGHE. ARTISTA NUMAI SURÂS ŞI FARMEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379912_a_381241]
-
sensul real este " mătănii" (rosaries, rosaire, în engleză și respectiv în franceză),adică acele mărgele care se țin în mînă și servesc la rugăciuni. Poate careva dintre strămoși a fost matanar,în orice caz,nu stiu daca bunicul meu Leopold Armîn Rosenkranz a fabricat și mătănii, dar ceea ce știu e ca a fost ungur, de meserie pictor de firme, si a venit de la Budapesta în România, lăsîndu-și acolo restul familiei și intemeindu-si-o pe a lui proprie la București,unde
NUMELE DIN FAMILIA NOASTRĂ- ISTORIE ȘI ANECDOTE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381827_a_383156]
-
timp și un nume aristocratic românesc,de exemplu cel al Adinei Cantacuzino! Zis și făcut! Atunci însă a intervenit tata și a spus : "Dece numai după tatăl tău? Vreau și după tatăl meu!" și cum bunicul rosenkranz se numea Leopold armîn, mi s-a adăugat și Arminia. Vă închipuiți ce ar fi fost să mă cheme Adolfina, în lumea post- adolf-hitlerista ,plus Leopoldina? Aș fi fost cel mai trist și nefericit copil din ...bucurești! Așa am fost însă mulțumită de numele
NUMELE DIN FAMILIA NOASTRĂ- ISTORIE ȘI ANECDOTE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381827_a_383156]
-
și ea, un bobuleț mai fină... Dar nu atât, să-ncapă, în prețul de-o mașină ? V-ați întrebat vreodată, o rochie de mireasă, Ce dedesupt ascunde... cand prețu-i cât o casă ? Sau un costum, vezi Doamne, cu numele Armâni Că-ți ia o zi întreagă numai să numeri banii? Ori o mașină, d-aia... zic ei, de dat pe spate, Că poți cu banii ei să cumperi o cetate ? E simplu... și v-o spun cu toata modestia, În
DILEME... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 655 din 16 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345137_a_346466]
-
precizări: • „Dialectul daco-român se vorbește în România, Republica Moldova, partea de est a Banatului sârbesc, regiunea dintre Timoc și Morava, nord-vestul Bulgariei, în Ucraina și Ungaria; • „Dialectul macedo-român, în Macedonia, Epir și Tesalia (sudul Serbiei și nordul Greciei), vorbit de aromâni, armâni, rrămâni (cuțovlahi); • „Dialectul meglenoromân, în regiunea Meglen (orășelul Nănta) și în zece sate vecine (Bosnia), poate și în Asia Mică. Se numesc vlahi-vlași; • „Dialectul istro-român, în opt sate din peninsula Istria (vlăhi-vleși), în Bosnia și Croația (mavrovlahi). Mai sunt în
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
Lumină !», p. 38; etc.). În secundul ciclu, Izvor / Izvur, egal ca număr de pagini de „caligrafii lirice“ cu cele din Dor, dar lăsând „impresia de dublu“ pentru că are texte „paralele“, în pelasga > valaha contemporană literară și în pelasga > valaha dialectal-macedoneană / armâna, problematică, temele / „motivele“ sunt tot cele din ciclul anterior, însă cu alte „unghiuri de fugă poematica“, ori cu nuanțe „constelate“, sau cu „arhaic pitoresc lexico-gramatical“, căci matcă se așază chiar pe izvor-ul poeziei enachiene: «Trandafiri pentru tine / Am adus
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
și Kira Iorgoveanu, dar cu un plus enigmatic, ce sporește farmecul spunerii. Fiorul meditației, nota reflexiv-metaforică sunt caracteristici evidente atunci când poeta abordează dragostea de neam și de limbă, ca în Grailu armânescu: „Ti ți, pi orizontlu/ Iu mi feciu unoară armână,/ Mi dișteptu cathi noapti/ Și-ascultu ună vazi,/ - Un grai di largu, di vecl’iu?...// I vazea pâpânilor,/ I grailu armânescu!”. Fără o grijă excesivă pentru „potrivirea” vorbelor, rimă, ritm, poeta urmărește doar să comunice viu, dureros, cum sună și transpunerea
STERVIU-MIHANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289928_a_291257]
-
în literatura populară a Aromânilor - în culegerile lui Pericle Papahagi, în studiul lui Th. Capidan, DR IV - întâlnim mențiunea colectivă a numelui Ar(o)mân (arămăn) echivalat cu rămăn, rămănime "Român nord-danubian", dar și deosebit de acesta. Se vorbește despre ficori armâni, de munțil'i armânești, o fată se mândrește a fi Armână di tu munți - dar asemenea identificări etnice generice par a fi târzii, create în medii nord-dunărene, unde apartenența la Aromânii din sudul Dunării devenea un atribut important.ț V.
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
studiul lui Th. Capidan, DR IV - întâlnim mențiunea colectivă a numelui Ar(o)mân (arămăn) echivalat cu rămăn, rămănime "Român nord-danubian", dar și deosebit de acesta. Se vorbește despre ficori armâni, de munțil'i armânești, o fată se mândrește a fi Armână di tu munți - dar asemenea identificări etnice generice par a fi târzii, create în medii nord-dunărene, unde apartenența la Aromânii din sudul Dunării devenea un atribut important.ț V. întrebarea principală pe care trebuie să o punem este: membrii acestor
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
ia” și „Lilicea Pindului”. Urmează la București Școala Științelor de Stat, care pregătea personal diplomatic. De altfel, a ocupat posturi în consulatele României din Sofia (interpret), Rusciuc (cancelar, 1907-1916; consul), Odessa și Moscova (viceconsul, 1918-1919). Sub titlul Di-t bana armânului, carte semnată Nicolae C. Velo Molovișteanu și dedicată tatălui său „ca semn de recunoștință și deosebită vrere”, V. publică în 1903 o culegere de proze scurte, urmată în 1905 de Cântițe junești, un fel de „cântece de vitejie” care l-
VELO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290485_a_291814]
-
care poetul le-a cunoscut bine și pe care știe să le facă expresive în literatura sa epico-lirică. Dar la un moment dat, V., îmbătat de succes, ajunge să producă versuri în serie, ca un manufacturier. SCRIERI: Di-t bana armânului, pref. Nuși Tulliu, București, 1903; Cântițe junești, pref. George Coșbuc, București, 1905; [Poezii], în Antologie aromânească, îngr. Tache Papahagi, București, 1922, 317-329, în Antologie lirică aromână, îngr. și pref. Hristu Cândroveanu, București, 1975, 193-201, în UVPA, 227-235; Shana shi ardirea-a
VELO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290485_a_291814]
-
1897), dă poezii în dialectul aromân, însoțite de transpunerea lor în cel dacoromân. Paginile de proză, incluse în culegerea Dragomir. Medgeea. Baba Sanda. La bacalaureat (1895), în Icoane din viață (1903) ori în romanele Almeiuna (Din Orient) („Familia”, 1903) și Armâna (1904), au caracter autobiografic. Alteori V. încearcă să descrie moravuri contemporane, ca în romanele Fecioara (1900) și Liliana (1914) sau în fragmentul de roman Mizerabilii noștri („Ovidiu”, 1910) și într-o puzderie de instantanee publicistice, toate narațiuni amorfe, banale, în
VULCAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290663_a_291992]