182 matches
-
și la centru. Venind aici, probabil de prin Bilbor, nu a avut noroc de o viață de familie de durată acest Neculai al Rusului. Fiind o familie Înstărită de condiție mijlocie, la porunca primarului de atunci, un Prușan de pe Dealul Armanului, Toader al lui Petruc, Într-o noapte este arestat de acasă de securitate și dus, nu se știe unde. În lotul lui au mai fost arestați doi prelucani: Țăran Nicolae (al Nastasiei) și Ion Țăranu (Ionuț al Mariei lui Ilie
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
culturale din Împrejurimi cântece ale căror versuri aminteau de condiția ei de fetiță orfană de mamă. Cântecele ei storceau lacrimi În sălile de spectacol. Urma apoi casa lui Urzică Alexandru al Todosiei. Soția lui venea din neamul Prușenilor de pe Dealul armanului. Tot din neamul Todosiei era fratele său Ion și unul despre care știu că i se zicea Moșoi, un om foarte nevoiaș dar și leneș fără pereche. Ilie al Todosiei, fratele lui Sandu era vrednic și harnic, ca fratele său
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
douăzeci de ani a trăit paralizat În urma unui accident vascular. A fost Îngrijit cu devotament de nevasta sa Maria care a ținut singură gospodăria și a crescut pe cei cinci copii. Mai amintesc pe Cița Prușului venită aici de pe Dealul Armanului care sfârșește tragic după ce a călcat pe o mină pe undeva pe lângă Bilbor și a fost aruncată În fărâme pe vârfurile brazilor. Îi rămân Însă cei trei feciori: Alexandru care a ajuns un fierar vestit, Nuțu mort de tânăr și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fiul său adevărat. Hărnicia, spiritul gospodăresc și exigența În conducerea gospodăriei le-a moștenit de la tatăl lui. Urmau apoi Luncanii: Ion și Vasile, ultimul poreclit Ragelă. Ion moare de tânăr iar nevasta se recăsătorește cu Vasile al Boleanului de pe Dealul Armanului. Cei doi copii rămași orfani au cunoscut lipsa de afecțiune a Boleanului, dar cel mai mare, Dumitru, ajunge să studieze Dreptul la Iași și este o vreme secretar la Primărie. Devenit alcoolic, probabil din motive sentimentale, sfârșește de timpuriu. Și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lui Dumnezeu să ne ierte greșelile noastre, să nu-l judecăm nici noi prea aspru, ci să-i vedem mai mult faptele bune. Tot dintre gospodarii de frunte din sat era și vecinul său, Baciu Dănilă, venit aici de pe Dealul Armanului, și se trăgea din neamul Băcenilor. Ca și Andrei al Petrei, a cunoscut și el ghețurile Siberiei, de unde s-a Întors acasă evadând. Cum au ajuns acasă, a fost lucru de mirare! Urma apoi casa lui Morar Ion (Ion al
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lau poreclit Misli. În partea dreaptă a Părăului locuia Cotfas Toader, bunic al unui coleg de-al meu de școală, Ștefan. Era Însă și bunic după mamă, al lui Milu ceterașul, fecior al lui Vasile al lui Ionuc, de pe Dealul Armanului. Din neamul Truțeștilor era și Truța Neculai (Buha), tatăl lui Costică Truța, fost primar și decedat cam devreme În urma unui infarct de cord. Și cu acesta am Încheiat trecerea În revistă a caselor și gospodăriilor de pe Părăul Gălăuțașului din vremea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
au stins din viață pe rând toți trei. Acum locul acolo este pustiu, Îl scurmă sălbăticiunile și ursul se plimbă În voie. Urcând de la Ciudica prin Pietrar, printre brazi se zărește casa Ioanei lui Gavril. Aceasta venise aici de pe Dealul Armanului, trăgându-se din familia Băcenilor, a Porțolanilor. Cei doi frați Luncani, Gavril și Lupu, veniseră aici, probabil, fie de pe Pârâul Luncanilor, fie din Lunca Mureșului unde În Toplița este un cătun cu numele de Luncani. Gavril Luncan a avut trei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mama lui când a murit trecuse de nouăzeci de ani. Tatăl, Neculai al Nastasiei, a trebuit să cunoască, alături de alții, tratamentul Închisorilor comuniste, fiind arestat Într-o noapte din porunca primarului de atunci, Platon Toader al lui Petruc, de pe Dealul Armanului, din neamul Prușenilor. Mama celor zece copii a rămas În memoria noastră, a tuturor care am cunoscut-o, ca o femeie de o mare duioșie, suflet ales, trăind un puternic sentiment de religiozitate, de o mare tandrețe și delicatețe sufletească
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Maria Săștianca, așai ziceam noi. Vine apoi Ion Marcu (Coconetele) care a venit aici de pe Părăul Gălăuțașului, frate cu Marcu Iacob. Doi copii a avut acest Coconete: Floarea, căsătorită cu Toader fiul Eudochiei (Cita) Prușului, din neamul Prușenilor de pe Dealul Armanului și al doilea copil Petru căsătorit cu Dina venită aici din Toplița (era fata Soficăi din Gura Zăpozii). Această Dina a avut o fată, Aurelia, și un băiat, Viorel. Aici la ea, fiindcă era văduvă, se adunau zăpozencele cu furca
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
s-au măritat târziu și au lăsat urmași care la rândul lor au și ei copii. A mai rămas de amintit Valerica Filipaș, fata lui Ionaș care se căsătorește cu Țăran Emil al lui Vasile al lui Ionus de pe Dealul Armanului, ceterașul satului. Dar să nu o uit pe Floarea Coconetelui (Ion Marcu). Neavând copii cu Toader (Prușanul) a Înfiat o nepoată, Aurica, aceasta măritându-se la o vârstă Înaintată cu Toader Doltea (Toader al lui Picior de Porc). Blaga Dumitru
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
niște nimfe. Nu văzuseră ei pânza lui Carot la Luvru, dar cam așa și le imaginau. Dar să vedem ce mai fac eroii noștri porniți spre Bătrâna Înainte de revărsatul zorilor. Convoiul se mărise. S-au mai adăugat Porțelan de pe Dealul Armanului, Iancu Țăranu, Mihai Ilisan și alții. Zâne n-au văzut ei În Poiana lui Filip, dar când să coboare spre Pârâul lui Brici, aud urlete de lupi. Nu după mult timp, apăru și haita. Erau mai mulți de șapte. Ochii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
glezne cu sfori negre Împletite cu păr din coada calului. Cei care aveau sănii și cai făceau cu acestea drumul până la biserică. Sunetele zurgălăilor de la cai dădeau un plus de farmec acestor drumeții. Sunau zurgălăii și zburau săniile pe Dealul Armanului, pe Părăul Gălăuțașului, prin Preluca și prin Zăpode pe drumul spre biserică. Crăciunul era o Sărbătoare a bucuriei. Paștele venea ca Întotdeauna primăvara când muncile câmpului erau deja Începute. După un post de șapte săptămâni, care atunci se ținea cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și chiar de profesie, existând pentru preoți canoane speciale. Aceeași faptă era pedepsită variat, de exemplu sodomia (aberația sexuală). Într-un caz se canonește "înainte de a se face preot". Vedem deci o împrejurare. Dar, în alt caz, "Domnitorul Ioan Vodă Armanul băgat-au în foc, de viu, pe Vlădica George, de au ars, dându-i vina de sodomie, auzând că are avuție" (citate după P. G. Samarian). Dintre implicațiile medico-juridice cu caracter psihopatologic, atentatele la morala publică par să fi fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de modalități conceptuale de exprimare artistică. De la ștergerea unui desen a lui De Kooning de către Rauschenberg la partiturile imprevizibile ale lui Cage, ori de la "zonele de sensibilitate picturală imaterială" schimbate pe aur de către Klein la "Identikit..." ca ready-made a lui Arman și până la acromurile lui Manzoni; de la happening-urile zgomotoase ale grupării Fluxus și punerea în practică de către Nouveau Réalism a unei sociologii ori arheologii a vieții contemporane, fără a căuta să o schimbe, ci mai curând să o documenteze, și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
fără să mi se rupă toate șireturile și bumbii ce mă încheie? fără să-mi plesnească supielele de la pantaloni? Cum o să pun în contact nobilul meu bonjur, lucrat cu atâta măiestrie de Orji, cu patul d tale, făcut de mindirigiul arman?“ (C. Negruzzi, Magaziile Iașilor, în Albina românească, 1846, nr. 10). Mersul „raționalizării“ e, cum se observă, o reacție în lanț: schimbarea costumului o antrenează pe aceea a mobilierului, iar coadaptarea lor va genera noi consecințe în planul mentalității și al
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
pe moșie 4 zile pe săptămână cu palmele, 4 cu căruța, cu vitele, să prășească de două ori porumbul, să-l culeagă și să-l ducă la coșare, să taie cocenii, să-i facă snopi și să-i care la „arman” de pe suprafața de 14 prăjini. Era instituită obligația să se lucreze la boier în zilele de luni, miercuri, joi și vineri; pentru gospodăria proprie, țăranul avea zilele de marți și sâmbătă. Se dădeau și plocoane la diferite zile și sărbători
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să le supună unei transgresiuni practice. Tot o întoarcere la realitate, dar care nu are nimic de a face cu figurativul, se întîlnește în grupul "Noului realism" fondat la Milano în 1961 și căruia îi aparțin artiști ca Yves Klein, Arman, Spoerri, Raymond Hains, Villegle și Mimmo Rotella. Acești pictori nu sînt realiști în maniera omologilor și contemporanilor lor din "pop cult" decît prin folosirea unor obiecte luate din mediul înconjurător pentru a-și crea operele, dar colajul realizat din elemente
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Agam 422 Agca 353 Aillaud 425 Alessandrini 205 Alexandre 226 Alexandru al Iugoslaviei 125 Allegret 431 Alfonso al XIII-lea 111, 129 Althusser 418 Andropov 345, 375 Annunzio 26, 63, 176 Antonescu 144 Antonioni 433 Apostol 307 Aragon 176,416 Arman 425 Armand 268 Aron 263, 349, 416 Attlee 222 Audran 351 Aurie 185 Autant-Lara 431 Baader 295 Bach 186 Baden 296 Badoglio 156 Baker 169 Bakhtiar 351 Balbo 162 Baldwin 62 Barbusse 174 Barre 332 Barthou 125 Bartok 185 Baumeister
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
fi eronat să generalizăm. Totuși, nouă ni se pare că lipsa de instrucție, de educație, slăbirea școlii ne conduc inevitabil spre acest deznodământ: ajungem să ne ștergem singuri, cu nonșalanță, urmele, cele care ne fixează în istorie. Regulile puterii Cazul Arman e fără sfârșit. O reacție recentă întâlnim în revista APOSTROF (nr. 8) și aparține Martei Petreu: „Datorită ziariștilor, au ieșit la iveală mai multe fapte din biografia noului redactor-șef, cum ar fi conducerea sub influența alcoolului (ocazie cu care
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3260_a_4585]
-
posturi pe redactorii destituiți și, se spune în oraș - nu am găsit nici un fel de informații pe site-ul Consiliului Județean! -, le-a recomandat să nu-l mai vorbească de bine sau de rău pe șeful lor, adică pe Mircea Arman, prin cuiburi străine, cum ar fi Observatorul cultural, Steaua sau presa cotidiană. Cu alte cuvinte, încălcând Constituția, dreptul la opinie, Consiliul Județean i-a supus pe cei trei redactori de la Tribuna unui... troc: post contra liniște și pace. În același
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3260_a_4585]
-
Steaua sau presa cotidiană. Cu alte cuvinte, încălcând Constituția, dreptul la opinie, Consiliul Județean i-a supus pe cei trei redactori de la Tribuna unui... troc: post contra liniște și pace. În același timp, Consiliul Județean Cluj îl păstrează pe Mircea Arman ca angajat al său. Pentru multele lui merite, credem. Despre scuze adresate explicit celor jigniți, calomniați, insultați, hărțuiți - despre acest subiect, mărunt pesemne, mărețul Consiliu Județean nu suflă un cuvânt. Groapa de gunoi a Clujului e mai importantă decât asta
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3260_a_4585]
-
câștigat un concurs nu mai ai nevoie și de respectarea regulilor de politețe: se vede că aceelea ale puterii ajung.” Din însemnările Martei Petreu înțelegem că scriitorii clujeni s-au resemnat: ei s-ar mulțumi cu scuze din partea lui Mircea Arman, căci, sprijit de puterea locală, acesta este de neclintit din funcție, oricâte prostii ar face. Nu avem nimic de adăugat. Modelul literar de succes, astăzi Recomandăm parantezele lui Nicolae Prelipceanu din revista ACOLADA (nr. 7-8, iulie-august). Reproducem începutul textului său
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3260_a_4585]
-
al lui Laszlo Alexandru, intitulat „Prăbușirea unei reviste:Tribuna”. Textul reprezintă o radiografie minuțioasă a cazului care a revoltat, a bulversat și exasperează lumea culturală românească, acela al numirii și menținerii la conducerea revistei Tribuna din Cluj a lui Mircea Arman. Din relatarea lui Laszlo Alexandru aflăm date noi din desfășurarea acestei halucinante și prea triste istorii. De pildă, ce SMSuri îi trimitea Mircea Arman profesorului Ion Vartic: „Vă sparg domnule profesor. Vă demolez. Mircea Arman nu are schelete în dulap
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3478_a_4803]
-
culturală românească, acela al numirii și menținerii la conducerea revistei Tribuna din Cluj a lui Mircea Arman. Din relatarea lui Laszlo Alexandru aflăm date noi din desfășurarea acestei halucinante și prea triste istorii. De pildă, ce SMSuri îi trimitea Mircea Arman profesorului Ion Vartic: „Vă sparg domnule profesor. Vă demolez. Mircea Arman nu are schelete în dulap. Vă sparg, repet, nu sunt așa de prost cum credeți, am știut de la început. Te provoc, boule.” (22 februarie) „Ești o nulitate absolută cum
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3478_a_4803]
-
din Cluj a lui Mircea Arman. Din relatarea lui Laszlo Alexandru aflăm date noi din desfășurarea acestei halucinante și prea triste istorii. De pildă, ce SMSuri îi trimitea Mircea Arman profesorului Ion Vartic: „Vă sparg domnule profesor. Vă demolez. Mircea Arman nu are schelete în dulap. Vă sparg, repet, nu sunt așa de prost cum credeți, am știut de la început. Te provoc, boule.” (22 februarie) „Ești o nulitate absolută cum spunea Breban, băiete. Cu mine te-ai întîlnit, geniule care nu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3478_a_4803]