143 matches
-
de pe vremea lui Carol al II-lea și, desigur, câinii vagabonzi. Primarul schimba porțiuni din oraș, ca piesele de Lego, dezinvolt, între ele: dăduse Bordeiul unui escroc, și-acum îl vroia înapoi, la schimb cu jumate din depoul Victoria. Strivise Armeneasca sub o clădire de birouri, iar lângă Sfântu Iosif aprobase un building modern, robotic, ca cyborgul din Aviatorilor: 19 etaje, 75 de metri înălțime. Proiectul se numea, ironic, „Cathedral Plazza“. Despre Crețulescu, se-auzea că o s-o ascundă după un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și port în China, tarantulă < Taranto, oraș din Italia; tanagra < satul Tanagra din Beoția, Grecia; valeriană < Valeria, provincie romană din vechea Panonie; vodevil, cîntec din Vau-de-Vire, o vale din nord vestul Franței. Alte exemple mai apropiate de romînă: ardeleana, abrudanca, armeneasca, breaza, hațegana (dansuri), babilonie („haos“), bărăgan („pustiu, stepă“), bîrsană, caracul, astrahan (rase de oi), sibiu (specie de salam), berlină (un tip de caroserie auto), penteleu, dobrogea (brînzeturi) etc. Destul de multe nume de locuri supraviețuiesc ca nume de persoane: Adriana (< Hadria
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Balcic și Bazargic din sangeacul Silistra însumând 15 764 de familii din care: 4 800 familii turcești, 3 656 familii românești, 2 225 familii tătărești, 2 214 bulgărești, 1 092 căzăcești, 747 lipovenești, 300 grecești, 212 țigănești, 145 arabe, 126 armenești, 119 evreiești și 59 germane 86. Într-o statistică din anul 1849 ce redă componența etnică a 53 de sate situate pe Dunăre, dar care cuprinde și așezări din partea centrală a Dobrogei și din apropiere de Kustendge (Constanța), 40 de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
al XIX-lea, din însărcinarea oficialităților otomane, înregistra pe teritoriul actualelor județe Tulcea și Constanța: 3 656 familii românești, 2 268 turcești, 2 225 tătărești, 1 194 bulgărești, 1 092 căzăcești, 747 lipovenești, 250 grecești, 172 țigănești, 119 evreiești, 76 armenești și 59 germane 144. De altfel, Ion Ionescu de la Brad afirma, referindu-se la locuitorii Dobrogei, că: "Turcii și românii sunt cei mai numeroși, cei mai vechi locuitori ai Dobrogei"145. Locuitorii Dobrogei au avut foarte mult de suferit în timpul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Babadag, Constanța, Medgidia și Sulina, dar excluzând cazalele: Mangalia, Cernavodă și Silistra, locuiau 15 701 familii. Dintre acestea: 5 542 erau românești, 4 750 bulgărești, 1 670 lipovenești, 1 579 rusești, 544 grecești, 416 germane, 222 evreiești, 131 tătărești, 111 armenești și 736 de alte etnii 155. Constatăm, în concluzie, conform rezultatelor statisticii guvernatorului rus al Dobrogei, că după mai mult de patru secole și jumătate de stăpânire otomană a acestei provincii, românii continuau să reprezinte majoritatea relativă a populației teritoriului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
încheiată în acel timp scurt. Ne-am mulțumit cu o privire de la distanță. Am aflat recent că accesul la biserica românească de pe malul drept al râului Iordan este astăzi permis. Lângă aceasta, sunt și alte biserici ortodoxe: greacă, siriacă, rusă, armenească. 3. În august 1998, am fost traducătorul Delegației guvernamentale române conduse de premierul Radu Vasile, în vizită la Ramallah, și am participat la convorbirile politice cu președintele Autorității Naționale Palestiniene, Yasser Arafat. Din delegația României, făcea parte și ministrul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de Aur, Geschichte des Goldenen Horde in Kiptschak, prezentată, în 1835, Academiei ruse și publicată abia în 1840, la Pesta (Marea Invazie, p. 106-128). Mai bine informată și scrisă după utilizarea severă a izvoarelor documentate latine, germane și, mai ales, armenești este Geschichte der Mongolen a lui Otto Wolf, publicată la Breslau, în 1872. Dar cea mai completă lucrare, în ce privește adunarea și utilizarea informațiilor referitoare la Marea Invazie tătară din 1241, în care sunt analizate mișcările fiecărui corp de oaste tătar
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
membru al Academiei Române, Calea Moșilor, 55; Bălăceanu, Const., Hotel Regal; Balliano, Em., proprietar (la Bolintin) și str. Calomfirescu, 6; Balș (doamna Ecat.), proprietară, str. Cosma, 18; Barozzi, general de brigadă, str. Polonă, 30; Bassarabescu, N., redactor-șef al Poporului, str. Armenească, 14; Basset, L., secretar al M.S. Regele, str. Vămii, 1; Beaumont (doamna), Institut de fete, str. Polonă, 16; Becheanu, șt., negustor, str. Labirint, 21; Beldiman, Al., proprietar, str. Puțu-de-Piatră, 10; Beldiman, [Al. Al.], șef al Direcției Politice din Ministerul Afacerilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Pensionat, 8 bis; Meitani, G.G., avocat, senator, str. Rondel, 4; Michăileanu, șt., profesor, str. Taurului, 3; Michel, A., profesor de scrimă, str. Occidentului, 36 bis; Mihai, Radu, general, prefect de Poliție, Calea Victoriei, 113; Mihăilescu, Sim., directorul Eforiei Spitalelor Civile, str. Armenească, 3; Mihăilescu, șt., profesor, publicist, str. Colței, 54; Mille, C.C., avocat, str. știrbei Vodă, 62; Miller-Verghi (doamna Elena), str. Primăverii, 26; Millo, M., Calea Victoriei, 138; Mincovici, Nacu, negustor, Calea Victoriei, 68; Mincu, I., arhitect, diplomat al guvernului francez, laureat al Societății
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
str. Polonă, 21; San-Marin, G., proprietar, str. Mircea Vodă, 3; Sathmary, artist-pictor, str. Bis. Enei, 9; Săvescu, Pan, procuror la Curtea de Conturi, str. Minervei, 16; Scorțeanu, G., funcționar la Regia Sării, str. 11 Iunie, 15; Secășanu, G., publicist, str. Armenească, 3; șendrea, Al. C., profesor la Facultatea de Drept, Calea Victoriei, 26; șerbănescu, I., medic, str. 13 Septembrie, 10; Sergiu, Dim., medic șef al Spitalului de copii, profesor la Facultate, consilier comunal, deputat, Calea Moșilor, 101; Severeanu, dr. Dumitrescu, medic, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Alexandru, inginer, inspector general al Căilor Ferate Române, preșe dinte al Consiliului de aministrație al Societății de tăbăcărie române, str. Cătun, 4; Stahl, profesor, Calea Rahova, 16; Staicovici, D., negustor, str. Primăverii, 11; Stăncescu, C., profesor la școala de Arte Frumoase, str. Armenească, 12; Stăncescu, Dim., str. Rafael, 1; Stănciulescu, căpitanul sergenților de oraș, str. Polonă, 33; Stătescu, Eug., avocat, fost ministru, senator, str. Colței, 53; Stăuceanu, medic, str. Piața Amzei, 2; ștefănescu, G., profesor la Conservator, str. Pitar-Moșu, 6; ștefănescu, Th., director
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Claymoor), Calea Victoriei, 176; Văcărescu, Th., ministru plenipotențiar la Bruxelles, str. Fântânei, 16; Valentineanu, publicist, Hotel Angleterre; Vârnav, Sc., inginer, director al Societății române de Construcții și Lucrări publice, str. Corabia (colț cu Calea Dorobanților); Velescu, șt., Institut de băieți, str. Armenească, 1; Ventura, Gr., fost deputat, publicist, avocat, membru al Comitetului Teatral, Calea Victoriei, 36; Vericeanu, Al., avocat, profesor la Facultatea de Drept, Calea Călărași, 31; Vernescu, G., proprietar, fost ministru, avocat, Calea Plevna, 100; Vieroșanu, I., secretar al Teatrului Național, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ter; Rădulescu Smarandache, str. Carol I, 58; Frații Tănăsescu, Calea Victoriei, 55 (p. 356). Pictori: Aman, Th., director al școlii de Arte Frumoase, str. Clemenții, 4; Eliescu, N.D., str. Smârdan, 22; Foltzer, Calea Victoriei, 91; Grant, Ed., Calea Victoriei, 87; Stăncescu, C., str. Armenească, 13; Szatmary, C., str. Bis. Enei, 10; Tatarescu, C.M., Calea Plevna, 19 (pp. 356- 357). Pictori decoratori: Brissac, Calea Victoriei, 39; Eliescu, str. Smârdan, 22; Labo, pictorul Teatrului Național, str. Diaconeselor, 1; Mezzardi, str. Teatrului, 7 bis (p. 357). Pictori de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
să nu reproduc un fragment care amintește, exact atât cât se cuvine, de Moșii lui Caragiale. Și nu numai. Și nu întâmplător: "De la Calea Moșilor, până la Rosetti, un autobuz 311 pe lângă care am mers agale, melc prost, încetinel, și, pe la Armenească, o spun fără falsă modestie, l-am depășit un pic; cum trec de Piața Rosetti, de departe văd albind reclama care mă enervează cel mai tare, la Dero, sluțind un zid întreg al Facultății de Chimie (alături, pe zidul dinspre
De fapt, un debut by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7906_a_9231]
-
Pasagiul Vilacrosse și-a pierdut litera O fata care servește azi la Blues Café a uitat să aducă laptele pentru cafeaua Mihaelei astfel lanțul catastrofelor se precizează ca să nu mai vorbim despre accidentele acordurilor gramaticale din ce în ce mai frecvente pe drumul din Armenească spre Universitate doar peste două mii de ani la radio va fi amintită din nou ora cinci și cinci într-o zi de mai din al cincilea an al unui mileniu oarecare cei cinci heruvimi plini de praf fără instrumente muzicale
Poezie by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/11452_a_12777]
-
pasagiul Vilacrosse și-a pierdut litera O fata care servește azi la Blues Café a uitat să aducă laptele pentru cafeaua Mihaelei astfel lanțul catastrofelor se precizează ca să nu mai vorbim despre accidentele acordurilor gramaticale din ce în ce mai frecvente pe drumul din Armenească spre Universitate doar peste două mii de ani la radio va fi amintită din nou ora cinci și cinci într-o zi de mai din al cincilea an al unui mileniu oarecare cei cinci heruvimi plini de praf fără instrumente muzicale
Mocheta lui Klimt by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/9937_a_11262]
-
Eu cred că avea totuși o prea mare popularitate. - Bine, bine, Ceaușescu nu-l suferea; dar cum v-ați strecurat în perioada Dej? - Noi n-am avut niciodată de suferit. Gândește-te că în casa noastră, sus la etaj, în Armenească nr. 14, locuia Dulgheru, care era anchetatorul sorei mele, Lena Constante! {i noi habar n-aveam! - Fantastic! - Grigri vroia neapărat să fie el administratorul micului bloc în care locuiam, pentru că știa că este foarte iubit și asta oferea avantaje - de
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
pasagiul Vilacrosse/ și-a pierdut litera O/ fata care servește azi la Blues Cafe/ a uitat să aducă laptele pentru cafeaua Mihaelei/ astfel lanțul catastrofelor se precizează/ ca să nu mai vorbim despre accidentele/ acordurilor gramaticale/ din ce în ce mai frecvente/ pe drumul din Armenească spre Universitate// doar peste două mii de ani la radio va fi amintită din nou/ ora cinci și cinci/ într-o zi de mai din al cincilea an/ al unui mileniu oarecare/ cei cinci heruvimi plini de praf/ fără instrumente muzicale
Covorul lui Sierpinski by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8160_a_9485]
-
mirosea a cafea: Nu, om mare... la cap!. Garabet vorbea o limbă imposibilă, numai la imperfect, dar eu nu-l corectam niciodată, simțeam că asta era vâna lui și chiar mi-aș fi dorit să învăț și eu araba sau armeneasca. Nădușea îngrozitor, era foarte solid și avea un șervet pătat cu cafea. Din când în când, atunci când pleca de la prăvălie, îi țineam eu locul. Țin minte că, o dată, chiar am șterpelit o halviță și apoi am avut remușcări. Când a
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
lucruri negative, acum, când Alexandru Paleologu nu mai este, pentru că ele trebuie spuse mai ales în cazul unui exemplar uman cu adevărat excepțional. S-a întâmplat să-i fiu în preajmă, la Timișoara și la București, inclusiv în casa din Armenească 43, am stat multe ore de vorbă și pot să depun mărturie că, da, Alexandru Paleologu a fost unul dintre cei mai seducători oameni pe care i-am cunoscut. Rareori am văzut o inteligență atât de vie gata să îmbrățișeze
Eleganța sfidării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11338_a_12663]
-
Anca Murgoci Reprezentanții Asociației „Salvați Bucureștiul” atrag atenția că sâmbătă, 5 iulie, clădirea din strada Semilunei nr. 1 (situată în zona construită protejată nr. 39 Armenească) a fost demolată în totalitate, deși există doar autorizație pentru consolidare și supraînălțare. „Teoretic, există cinci instituții care pot opri lucrările în astfel de situații: Poliția Locală a Municipiului București, Inspectoratul de Stat în Construcții, Ministerul Culturii, Direcția pentru Cultură
Casa din Semilunei, demolată fără autorizație. Nicușor Dan, declarație de presă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/44986_a_46311]
-
Iancului, înainte de sistematizarea lui Pache care a tăiat bulevardul. Ea face colț cu Plantelor spre eliadesca Stradă Mîntuleasa. Pe-acolo locuia și Pantazi al lui Mateiu înainte de a se duce-n lume. De acolo, mergi zece minute pînă în ulița armeneasca și cinci pînă-n cartierul evreiesc. Spre Crucea de Piatră ajungi la fel de repede. Spre apus, atingi iute Popa Nan, unde petrec personajele ieșene din La Medeleni, naturalizate în vulgarul tîrg. La colțul cel mai apropiat de Moșilor al bulevardului primarului Pache
Locuri de taină și desfrîu by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7804_a_9129]
-
Nedelcea, Ioan Flora - din nou acasă de Brândușa Juică și Opinii și reflecții asupra poeziei românești din Voivodina de Virginia Popovic. Noica la Monaco „Care a fost prima ușă la care a bătut Noica atunci când - adus cu mașina milițienilor până în Armenească - i s-a dat drumul din pușcărie? Vă întreb eu: care a fost prima ușă la care a bătut? La ușa mea!” Așa începe o evocare intitulată Atitudinea Noica, pe care C.G. Săndulescu o semnează în revista LETTRE INTERNATIONALE (nr
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2929_a_4254]
-
Muntean, vizavi de Liceul „Iulia Hasdeu“, coniacul franțuzesc sirotat la Emil Manu, într-un bloc vechi situat undeva între străzile Roma și Căderea Bastiliei, rafinamentul amețitor cu care ne-a primit întotdeauna Alexandru Paleologu în atemporalul, seducătorul său apartament de pe Armenească, divinele cafele drese de „Țumpi“, soțul doamnei Zoe Bușulenga, în tihnita casă de pe Semicercului, platourile cu joffre devastate în coticitul apartament al lui Arșavir Acterian din Piața Dorobanți, înfriguratele aprovizionări cu John Le Carră (și nu numai) cu care se
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
fiind înlocuite de jalnice cimenturi cu trei și patru etaje, ori de huidume de sticlă, aluminiu, beton, gazon la metru și iederă artificială. Centrul istoric e-o sumă de pubele plină de cafenele improvizate, cu pavaj nesigur. Oazele conservatoare, din Armenească-n Cotroceni, stau ca oscioarele de pasăre-ntre colți de crocodil. Perimetrele de veac 19 sunt livrate în sadică tăcere PUZ-urilor demolatoare, presa, scriitorimea, societatea civilă (de)plâng nostalgic sau urlă la lună. Asta în vreme ce arhitecții și afacerismul sferei
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]