754 matches
-
invenția, nu putea fi ignorată de către securitatea bolșevică. Dar ce-i cu acest personaj cu preocupări futuristice? Individul care îi contraria pe cei din Erevan, prin ciudățenia comportamentului său de diletant năstrușnic, nu prea era luat în seamă de oficialitățile armenești, ci privit ca un individ atins de paranoia. Acesta e un profesor de geografie zelos care într-o zi, in timp ce își procura, direct din natură, materialul didactic pentru o lecție legată de structura geomorfologică a Pământului, trăi o
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
fost fiul nelegitim al lui Ștefan-vodă cel Tânăr și strănepot al lui Ștefan cel Mare. Există și o variantă, total nerealistă însă, care-l prezintă ca fiu, tot nelegitim, al lui Ștefan Tomșa. Denumirea de „Armeanul” îi vine de la originea armenească a mamei. În același timp, un alt izvor istoric îi cufundă în ceață originea: „Nu știu cine era și de unde se trăgea...”, spune călugărul Azarie în letopisețul său. Iar cronicarul leșesc Martin Paskovski, trage spuza pe turta nației sale, încercând să acrediteze
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
Mănăstire. Pelerinajul va începe joi, 14 august 2014, de la ora 14.00. Credincioșii ortodocși, avându-l în mijlocul lor pe Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, vor porni într-o procesiune religioasă spre Mănăstirea Nicula pe următorul itinerar: străzile Avram Iancu, Armenească, Liviu Rebreanu, apoi se intră pe șoseaua ce duce la mănăstire. Pe tot parcursul itinerarului se vor rosti ectenii speciale, iar preoții și credincioșii vor cânta imnuri și pricesne închinate Sfintei Fecioare Maria. La mănăstire, Mitropolitul Andrei, preoții și pelerinii
DOR DE MAICA DOMNULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360131_a_361460]
-
poartă de la informații bancare, hoteluri, locuri de interes și tot ceea ce-ți trece prin minte! Se dovedeste încă o dată - dacă mai era cazul - că suntem în mileniul următor, cel al superinformatizarii! Cele mai importante puncte ar fi: 1. Biserică Armeneasca pe Hill Street construită la 1835(Sf. Gheorghe). Cea mai veche, fiind monument național. Construită prin donația a 12 familii de armeni de arhitectul George Coleman. 2. Curtea Supremă de Justiție și Primăria, construită cu coloane corintiene, pereții fiind făcuți
SINGAPORE de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343987_a_345316]
-
la tradiție, simbolizând totodată și dinamismul. Cele 16 pale fac referire la secolul în care a fost înființată localitatea. Roata de moară face referire la tradițiile de tot felul, în care intră tradițiile populare, meșteșugurile, monumentele, moștenirea culturală, inclusiv cea armenească, simbolizând totodată și dinamismul, dezvoltarea contemporană a localității. În localitate existau multe mori de apă, dintre care unele mai funcționează și astăzi. Soarele și semiluna sunt simboluri preluate din sigiliul din secolul al XIX-lea al localității. Talpa verde cu
HOTĂRÂRE nr. 950 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275700]
-
omonime); ... – Modalități de îmbogățire a lexicului limbii rromani comune: 1. mijloacele interne de îmbogățire (derivarea - cu sufixe și prefixe - și compunerea); 2. mijloacele externe de îmbogățire: împrumuturile). ... – Structura lexicală a limbii rromani comune. Lexicul rrom: indian, prebalcanic (elemente afgane, persane, armenești, osete, gruzine, kurde etc.), balcanic (elemente turcești, grecești, sud-slave/ bulgărești și sârbești/ românești), neologic. Elemente rrome cu origine necunoscută în limba rromani comună. ... ... c) Morfologie – Părțile de vorbire flexibile: articolul (hotărât și nehotărât), substantivul: tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
bulgarilor și a germanilor, se întinde înspre Oceanul nordic până la țara necunoscută, căreia îi zic BALAK și până la muntele RIVBIA, de unde iese râul DONAVIS”. AUREL DECEI în „Românii din veacul al IX-lea până în al XIII-lea în lumina izvoarelor armenești” (vol. VII 1939) ne demonstreaza că „BLAK de esență slavonă indică un teritoriu după munți, adică zona de nord de BALKANI, până la DUNĂRE, mai jos RIVBIA (CARPAȚII), DONAVIS (DONUL)” . Menționăm după proveniența blachilor, adică a românilor din daci face și
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
bulgarilor și a germanilor, se întinde înspre Oceanul nordic până la țara necunoscută, căreia îi zic BALAK și până la muntele RIVBIA, de unde iese râul DONAVIS”. AUREL DECEI în „Românii din veacul al IX-lea până în al XIII-lea în lumina izvoarelor armenești” (vol. VII 1939) ne demonstreaza că „BLAK de esență slavonă indică un teritoriu după munți, adică zona de nord de BALKANI, până la DUNĂRE, mai jos RIVBIA (CARPAȚII), DONAVIS (DONUL)” . Menționăm după proveniența blachilor, adică a românilor din daci face și
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
bulgarilor și a germanilor, se întinde înspre Oceanul nordic până la țara necunoscută, căreia îi zic BALAK și până la muntele RIVBIA, de unde iese râul DONAVIS”. AUREL DECEI în „Românii din veacul al IX-lea până în al XIII-lea în lumina izvoarelor armenești” (vol. VII 1939) ne demonstreaza că „BLAK de esență slavonă indică un teritoriu după munți, adică zona de nord de BALKANI, până la DUNĂRE, mai jos RIVBIA (CARPAȚII), DONAVIS (DONUL)” . Menționăm după proveniența blachilor, adică a românilor din daci face și
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
celtic din secolele III-II î.c. și două tezaure în 1889, și cel de-al doilea în 1968. Cu razele soarelui ce mângâiau parbrizul, trecând prin Gherla pe care latinii au botezat-o Novum Castrum, numit și orașul baroc, sau armenesc, ne-am adus aminte că aici locuiește scriitorul Iulian Dămăcuș. Nu după mult timp ajungând în Dej, aflat la confluența dintre Someșul Mare și Someșul Mic, și care se numea între anii 1061-1214, Dees. Am discutat despre lucrările literare ale
SCRIITORI CLUJENI PE MELEAGURI BISTRIŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347960_a_349289]
-
atrăgându-și după sine publicul ei pe care și-l sporește an cu an, în ritm cu sporiorea roadelor talentului, seriozității și trudei sale. De origine aromână fiind, artista Diana Bișinicu interpretează azi cântece de excepție din repertoriu grecesc, sârbesc, armenesc (makidonean). În ianuarie 2010 și-a alcătuit propriul band compus din șapte instrumentiști la instrumente tradiționale pentru interpretarea muzicii originale armenești (clarinet, cimpoi, armonică, fluier, tâmpană, tobe, chitări, saxofon ). În martie 2011, această trupă se mărește cu încă opt instrumentiști
DIANA BIŞINICU ANDRIEŞ VIAŢA CA O CÂMPIE ÎNTRE SUPERBITATEA FAMILIEI ŞI MIRACOLUL MUZICII… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373095_a_374424]
-
și trudei sale. De origine aromână fiind, artista Diana Bișinicu interpretează azi cântece de excepție din repertoriu grecesc, sârbesc, armenesc (makidonean). În ianuarie 2010 și-a alcătuit propriul band compus din șapte instrumentiști la instrumente tradiționale pentru interpretarea muzicii originale armenești (clarinet, cimpoi, armonică, fluier, tâmpană, tobe, chitări, saxofon ). În martie 2011, această trupă se mărește cu încă opt instrumentiști, iar în componența amplă de șaisprezece, după această extindere se poate spune justificat că nu mai poate fi vorba despre o
DIANA BIŞINICU ANDRIEŞ VIAŢA CA O CÂMPIE ÎNTRE SUPERBITATEA FAMILIEI ŞI MIRACOLUL MUZICII… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373095_a_374424]
-
Pentru a contracara influența Reformei, s-au impus două metode: represiunea și competiția. Prima este aplicată de Ștefan Rareș și Alexandru Lăpușneanul. Ofensiva împotriva armenilor din 1551, condusă de Ștefan Rareș, este cunoscută și consemnată într-un poem consacrat Bisericii armenești: "Dacă armenii nu mai locuiesc în țara lor, ei vor fi toți supuși legii grecești". Această represiune este mărturia unei politici unitare împotriva tuturor ereticilor. În aprilie 1552, la Sibiu, un ungur care locuia în Moldova face cunoscut că prințul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
include Transilvania, și principatele Moldova și Țara Românească. El traduce, fără îndoială, și o voință rațională și estetică de a uniformiza modurile de gîndire și de a impune o disciplină și referințe comune unui mozaic de comunități luterane, calviniste, catolice, armenești, evreiești și ortodoxe. Voința de unire este în aceeași măsură și a Bisericii catolice, a cărei ierarhie vrea să cîștige populația românească din Transilvania, realizînd o contrapondere în fața calviniștilor maghiari. Procesul de unire este lent, inspirîndu-se din unirea Bisericilor catolică
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
elimini pe evrei din viața națională românească este, în starea actuală de lucruri, o curată iluzie. România nu se poate lipsi de evrei cum nu se poate lipsi de Dunăre. În această țară, tot ce nu este evreiesc, grecesc sau armenesc este complet lipsit de sens comercial". În conjunctura din 1907, guvernul se mulțumește să ia unele măsuri de deblocare a situației de la sate. Se începe o anchetă asupra legalității contractelor agricole de închiriere și, în 1908, este fondată o "Casă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tălmăcește în cel dintâi anuar, din poetul Daniel Varujian (1915-1940), pe care îl prezintă același neobosit H. Dj. Siruni. De altfel, aria de preocupări privind poezia îmbrățișează permanent spații culturale largi. Se publică scrisori redactate de Byron într-o mănăstire armenească de la Veneția, este evidențiată admirația lui Victor Hugo pentru armeni, se comentează traducerile din Eminescu în limba armeană, sunt publicate studii care stabilesc sorgintea armenească a unor teme poetice celebre, precum Tristan și Isolda. Sunt de reținut permanenta revalorizare a
ANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285375_a_286704]
-
poezia îmbrățișează permanent spații culturale largi. Se publică scrisori redactate de Byron într-o mănăstire armenească de la Veneția, este evidențiată admirația lui Victor Hugo pentru armeni, se comentează traducerile din Eminescu în limba armeană, sunt publicate studii care stabilesc sorgintea armenească a unor teme poetice celebre, precum Tristan și Isolda. Sunt de reținut permanenta revalorizare a marelui act cultural reprezentat de traducerea Bibliei, dar și publicitatea făcută unor prozatori moderni, cum ar fi Ruben Zartarian, reprezentant de frunte al generației decimate
ANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285375_a_286704]
-
spre sud și est, iar celălalt din valea Timocului (în sud) spre nordul Dunării, care s-au întâlnit (contopit), în secolul al X-lea, pe teritoriul românesc. Aurel Decei, în lucrarea "Românii în secolul al IX-lea", vorbește despre textul armenesc al Geografiei lui Moise de Choren, care menționează "o țară necunoscută, numită Balak", datat în secolul al IX-lea. Dacă admitem existența a două ramuri ale populației romanice răsăritene, daco-romanii, la nord de Dunăre, și vlahii, în sudul ei (Balcani
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Gh., Circulația monedelor bizantine în Dobrogea (sec. IX-XI), Constanța, 2000. Daicoviciu C., Există monumente creștine în Dacia Traiană din secolele II-III ? , în ASC, Cluj, II, 1933-1935, p. 192-205. Decei A., Românii din secolul IX până în secolul XIII în lumina izvoarelor armenești, București, 1939. Diaconu Petre, Din nou despre martirii de la Niculițel, în vol. Spiritualitate și istorie la întorsura Carpaților, I, Buzău, 1983, p. 278-283. Diaconu P., Realități politice la Dunărea de Jos, în RdI 34, 1981, p. 1111-1132. Idem, Câteva considerații
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și sovietică, Editura Albatros, București, 1974. *** Munca reflectată În moravurile lumii, Editura Albatros, București, 1972. *** Panciatantra, Editura pentru literatură, București, 1968. *** Povestea vorbii, vol. I-II, Editura pentru literatură, București, 1967. *** Proverbe românești, Editura Albatros, București, 1972. *** Proverbe și cugetări armenești, Editura Albatros, București, 1979. *** Proverbe și cugetări despre dragoste, Editura Albatros, București, 1974. *** Proverbe și cugetări despre omenie, Editura Albatros, București, 1975. *** Proverbe și cugetări latine, Editura Albatros, București, 1976. *** Proverbe, cugetări, definiții despre educație, Editura Albatros, București, 1978. *** Proverbele
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de leagănul civilizației lor. Nici din cronica armenilor pribegiți de timpuriu în spațiul locuit de români nu lipsesc astfel de momente. Între acestea anul 1672 a devenit unul de referință statornicindu-se ca o piatră de hotar pentru începuturile comunităților armenești din Transilvania. Precizia datei și suprapunerea ei cu un episod memorabil din istoria Țării Moldovei a făcut ca analiza contextului în care s-a petrecut emigrarea unora dintre armenii de la răsărit de Carpați să fie însoțită de interpretări eronate și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Moldova armeni din Țara Turcească sau din Țara Leșească, asigurându-le tuturor celor care se vor așeza sub oblăduirea episcopului unele scutiri 13. Conținutul actului citat nu cuprinde vreo urmă de intoleranță, dimpotrivă, vădește interesul domnului pentru încurajarea unei colonizări armenești prin garantarea practicării cultului și prin acordarea unor scutiri de dări noilor veniți. Dacă tema unei persecuții religioase nu a mai fost reluată, fiind imposibil de dovedit, se va perpetua cea a participării armenilor la revolta îndreptată, așa cum amintea Hasdeu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Tot Hasdeu va emite ipoteza apartenenței armene a lui Hâncu 15, idee preluată de Dimitrie Dan în studiul dedicat armenilor din Bucovina, fapt ce ar fi legitimat adeziunea lor la răscoală 16. Cu toate că cercetările ulterioare nu au confirmat prezumtiva origine armenească a conducătorului revoltei 17, ideea a fost reluată în special de către istoricii armeni care au continuat să-l plaseze pe Mihalcea Hâncu în șirul înaintașilor care au influențat istoria Moldovei, alături de Ion vodă și legendarii fii ai Serpegăi 18. Cronicile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Arhiva“, Iași, an 43, nr. 1-2, 1936, p. 58-62, și N. Grigoraș, Marea răscoală populară din Moldova dintre 1671 și 1672, în „Studii și cercetări științifice“, istorie, an. XIII, fasc. 2, 1962, p. 222-223 nu se pomenește nimic despre originea armenească a lui Mihalcea Hâncu. • Nicolae Gazdovits, Istoria armenilor din Transilvania, p. 78. • N. Grigoraș, Marea răscoală populară din Moldova, p. 217-221. privința cauzelor care au condus la descătușarea nemulțumirilor, izvoarele timpului sunt explicite, amintind de îndepărtarea din slujbele mărunte ce
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
II-a, București, 1959, p. 43. Negustorii implicați în acest gen de comerț nu reprezentau însă decât o mică parte a locuitorilor armeni trăitori în Moldova; de aceea ne întrebăm ce i-ar mai fi îndemnat pe târgoveții din breslele armenești să simpatizeze cu cauza răsculaților. Pentru persecuția din vremea lui Ștefan Rareș, Grigore M. Buicliu, traducătorul Cântului de jălire asupra armenilor din Țara Vlahilor, găsea câteva explicații valabile pentru gesturile de intoleranță îndreptate împotriva unei comunități greu de asimilat. Între
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]