233 matches
-
Arbëria" și "Arbëresh". Deși cei doi termeni sunt interpretați popular ca însemnând „țara vulturilor” și respectiv „copiii vulturilor”, ei de fapt provin de la adverbul "shqip", care înseamnă „în înțelegere”. Sub Imperiul Otoman, Albania a fost oficial "Arnavutluk", iar locuitorii ei arnăuți (oficial, "Arnavutlar"). Acești termeni sunt încă utilizați în limba turcă și în documentele oficiale ale Turciei. Cuvântul este considerat a fi o metateză din cuvântul "arvanit", termenul grecesc folosit pentru a-i desemna pe albanezi. Istoria Albaniei a ieșit din
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
Ruginoasa pe soția sa, Marghiolița Ghika-Comănești, în care înflorise o pasiune pentru boierul Nicolae Roznovanu. Ea s-a aflat în paza fiului săi cel mare al lui Costache, Săndulache Sturdza, care purta numele bunicului. În fruntea unei mici trupe de arnăuți, boierului Roznovanu s-a îndreptat spre palat, i-a cumpărat pe paznicii lăsați acolo de boier, a pătruns în curte unde a fost întâmpinat de Săndulache Sturdza. Acesta a împușcat un arnăut, dar un altul l-a omorât, înjunghiindu-l
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
numele bunicului. În fruntea unei mici trupe de arnăuți, boierului Roznovanu s-a îndreptat spre palat, i-a cumpărat pe paznicii lăsați acolo de boier, a pătruns în curte unde a fost întâmpinat de Săndulache Sturdza. Acesta a împușcat un arnăut, dar un altul l-a omorât, înjunghiindu-l în inimă. Marghiolița a fost dusă la Palatul Roznovanu de la Stânca (azi demolat), apoi cei doi amorezi au fugit în Bucovina, unde s-au căsătorit. În aprilie 1857, vornicul Alexandru Sturdza, un
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
urmare a faptului că erau persecutați de turci, albanezii au fugit din țara lor, traversând Grecia, estul Bulgariei, Dobrogea și stabilindu-se în Basarabia (parte a Principatului Moldovei aflată sub ocupația militară rusească). În anul 1811 coloniștii albanezi (așa-numiții arnăuți) ce proveneau din Turcia (din sudul Albaniei de astăzi) au fondat satul Caracurt, aflat astăzi în raionul Bolgrad din regiunea Odesa. Ulterior s-au stabilit acolo și coloniști găgăuzi și bulgari, dar albanezii au continuat să fie majoritari. Între anii
Albanezii din Ucraina () [Corola-website/Science/318308_a_319637]
-
Panaite. Conform recensământului organizat de generalul rus Rumeanțev la 18 iunie 1774, când localitatea era un sat ca multe altele, cu 129 de gospodării, dintre care numai 42 plăteau bir. Scutire aveau 80 de postași, 2 preoți, un căpitan, 2 arnăuți, un chihac și o văduvă. Ca și la atestarea din 1766, moșia aparținea aceluiași boier Panaite Alexandru. Frații Constantin, Alexandru și Iordache se îndeletniceau cu comerțul. Familia Panaite a folosit poziția favorabilă a Bălților, situat la intersecția marilor căi comerciale
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
devastat cu strășnicie. La 18 iunie 1774 satul Alcedar era pe jumătate părăsit, rămăseseră numai 14 gospodării țărănești și două familii de bejenari din Țara Leșească. Scutire de la bir s-a făcut numai pentru trei familii de mazili, două ale arnăuților și gospodăria preotului din sat. La sfîrșitul anului 1774 satul se golise și mai rău avea numai 10 case. Scutire de la bir s-a făcut numai pentru mazilii Iordache Sava și Vasile Oprea. Recensămîntul din 1803 din porunca domnitorului Alexandru
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
asupra celei de piață, prin înzestrarea producătorului direct cu utilaje de producție, în timp ce pământul este în general proprietatea cu caracter personal a stăpânului domeniului (boier, nobil) care are diverse grade de autoritate asupra producătorului direct, asigurată prin constrângerea extraeconomică (oștile, arnăuții, ceaușii, pandurii), și prin nivelul scăzut al tehnicii dar ridicat al nesiguranței, care obligă producătorul să apeleze la stăpân. Mai general, feudalismul este un sistem de organizare a societății bazat pe patru caracteristici: Geneza acestei orânduiri a avut loc pe
Feudalism () [Corola-website/Science/299103_a_300432]
-
facă o revoluție. Ca urmare a faptului că Agia ucisese trei căuzași în temniță, membrii „Frăției” îl condamnă la moarte pe aga Villara. Căpitanul Baroncea (Ion Marinescu) și Sturzu (Remus Mărgineanu) organizează un atentat asupra agăi, îl împușcă superficial, dar arnăuții intervin și-l rănesc pe căpitan la umăr. Cei doi sunt salvați de Mărgelatu (Florin Piersic), un om misterios care ședea la un han și bea un rachiu de anason. El fusese chemat în ajutor de ruda sa Moroiu (Ernest
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
scrisă de Tudor Vladimirescu unui trimis pe nume Trandafirul galben. Boierul Pană, căpitanul Baroncea, Sturzu, Moroiu și Mărgelatu, cărora li se adaugă și actrița Agatha Slătineanu (Marga Barbu), amanta boierului Pană, reușesc să iasă din București prin barierele păzite de arnăuți. Ei se desprat pentru a fi mai greu urmăriți. Boierul Pană și Moroiu se duc la conacul de la Gârtofan, unde îl găsesc pe boierul Stroe pe patul de moarte. Acesta îi dezvăluie fiului său că tezaurul de odoare bisericești se
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
Drumul oaselor” din Țara Loviștei. Hărțuiți permanent de aga Villara și de finul său Sfranciog, deoarece domnitorul ceruse ca membrii „Frăției” să fie prinși vii, cei cinci fugari luptă cu căldura, cu foamea și setea, cu epuizarea și cu gloanțele arnăuților. În cele din urmă, ei reușesc să iasă din defileu și să ajungă în munți. Acolo are loc o luptă îndârjită, iar din tabăra revoluționarilor mor căpitanul Baroncea și Sturzu. Ceilalți trei își continuă drumul cu odoarele către gaterul lui
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
drumul spre gater împreună cu Agatha, care era de fapt iscoada agăi Villara. Ei înnoptează la gaterul aflat în vârful munților, iar dimineața Agatha fuge cu odoarele pe o plută cu care spera să ajungă în Transilvania. La gater ajung și arnăuții, dar cad într-o capcană plănuită de Mărgelatu. În final, Mărgelatu recuperează odoarele de la Agatha și se întâlnește pe graniță cu trimișii bancherului Burkhardt din Sibiu. El se recomandă a fi Trandafirul galben și le predă trimișilor odoarele și jumătatea
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
românesc”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Un grup al „Frăției” pașoptiste preia o comoară a lui Tudor din Vladimiri pentru a o schimba, pe arme, la Brașov, în luptă cu arnăuții și cu propriile lor tentații. Reconstituire a societății românești, de la mijlocul secolului XIX, cu puternic parfum de western-spaghetti. Cel mai dinamic episod din seria scrisă de Eugen Barbu, în colaborare cu N. Paul Mihail (continuată cu Trandafirul galben, Misterele Bucureștilor
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
austriecilor, titlul de pandur și-a schimbat, pentru un timp, întru-câtva, înțelesul, devenind un fel de cete menite să apere boierii de haiduci (un fel de poliții personale), denumirea era preluată de la austrieci și venea să semnifice un corp de arnăuți mai mare și bine înarmat. Când a izbucnit războiul ruso-turc, cuvântul pandur și-a schimbat iarăși înțelesul. Țarul a dorit, inițial, închirierea unor oameni ai boierilor care cunoșteau locurile și astfel, le-ar fi ușurat sarcina. Boierii au refuzat să
Haiduci și panduri din Oltenia () [Corola-website/Science/300002_a_301331]
-
și-a schimbat iarăși înțelesul. Țarul a dorit, inițial, închirierea unor oameni ai boierilor care cunoșteau locurile și astfel, le-ar fi ușurat sarcina. Boierii au refuzat să se despartă de gărzile lor, care revin acum la vechea denumire de arnăuți, pentru că, între timp, țarul dă sfoară în țară că înrolează volunari, panduri, contra unei solde foarte atrăgătoare. Imediat apar voluntari din toate colțurile țării, dornici să lupte cu turcii. Majoritatea celor înrolati sunt, de data aceasta, haiduci dar printre ei
Haiduci și panduri din Oltenia () [Corola-website/Science/300002_a_301331]
-
timp, țarul dă sfoară în țară că înrolează volunari, panduri, contra unei solde foarte atrăgătoare. Imediat apar voluntari din toate colțurile țării, dornici să lupte cu turcii. Majoritatea celor înrolati sunt, de data aceasta, haiduci dar printre ei apar și arnăuți și alte categorii de oameni. Într-o singură săptămână, numărul pandurilor înrolați atinge cifra de 50.000, care erau împărțiți în cete de 1000-1500 de oameni, sub conducerea unor căpetenii alese de ei, în general sînt căpetenii de haiduci. După
Haiduci și panduri din Oltenia () [Corola-website/Science/300002_a_301331]
-
a căpătat o mai mare importanță în epoca fanariotă, când un mare număr de emigranți albanezi și-au deschis afaceri în multe târguri și sate, sau erau angajați în garda domnilor și boierilor munteni, fiind cunoscuți ca arbănași, arvaniți sau arnăuți (din limba turcă: "arnavut"). Mișcarea naționalistă albaneză din Imperiul Otoman "Rilindja Kombëtare" s-a manifestat activ în Muntenia, care a devenit un centru al inițiativelor culturale ale unor intelectuali precum Dora d'Istria, Naim Frashëri, Jani Vreto și Naum Veqilharxhi
Albanezii din România () [Corola-website/Science/306072_a_307401]
-
Zamolxe a celui mai curat dintre tineri prin aruncarea în 3 sulițe , istoricii neștiind dacă această jertfă se mai aplica și în timpul lui Decebal. În filmul "Haiducii lui Șaptecai" (1971), căpetenia de haiduci Anghel Șaptecai este prinsă de căpitanul de arnăuți Mamulos și dus pe hotarul țării, pe lângă formațiunile muntoase Sfinxul din Bucegi și Babele. În loc să-l ucidă, Mamulos îl trimite însă în Transilvania, amenințându-l că-i va ucide pe toți haiducii dacă Anghel se va întoarce în țară. Din
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
orașul sufletului meu". Aflînd că armata pandurilor se îndreaptă ca un tăvălug spre Craiova, zdrobind la Strehaia armata domnitorului și ocupînd cu ușurință toate mănăstirile și conacele fortificate, divanul Craiovei pune la cale asasinarea lui Tudor. Omul trimis de ei, arnăutul Gore, va fi prins și judecat de panduri împreună cu oamenii săi. Noul caimacan al Craiovei, Nicholache Văcărescu, strînge trupe de panduri care nu intraseră în oastea lui Tudor, îi numește arnăuți domnești, promițîndu-le mare recompensă, lăudîndu-se prin toată Craiova că
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
la cale asasinarea lui Tudor. Omul trimis de ei, arnăutul Gore, va fi prins și judecat de panduri împreună cu oamenii săi. Noul caimacan al Craiovei, Nicholache Văcărescu, strînge trupe de panduri care nu intraseră în oastea lui Tudor, îi numește arnăuți domnești, promițîndu-le mare recompensă, lăudîndu-se prin toată Craiova că îl va umili și ucide cu mîinile lui pe Tudor. Însă, ajuns față în față cu Tudor, caimacanul Craiovei a fugit, iar soldații săi au trecut de partea lui Tudor Vladimirescu
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Vladimirescu și Ioan Solomon fuseseră cei mai apreciați căpitani de panduri pe timpul acelui războiului. La începutul revoluției, Ioan Solomon a fost atras de caimacanul Craiovei de partea sa. Caimacanul era convins că pandurii lui Solomon vor reuși unde eșuase armata arnăuților domnești trimiși de la București, pentru că pandurii lui Solomon cunoșteau foarte bine felul de a lupta a lui Tudor și al pandurilor lui. Cele două armate de panduri se întîlnesc la Țînțăreni și se așază în linie, una în fața celeilalte. Văcărescu
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
RSS Moldovenească. A avut printre elevi pe Tamara Ciobanu (artistă a poporului din URSS), Maria Cebotari (cântăreață de operă română, primadonă pe teatrele de operă din Drezda, Berlin și Viena), Elena Bocșan (solistă la Teatrul de operă din București), Nicolae Arnăut ș.a. Gavril Afanasiu a decedat în 1946 în urma unei boli incurabile.
Gavril Afanasiu () [Corola-website/Science/334811_a_336140]
-
de albanezi (bărbați cu familiile lor) să se stabilească în Țara Românească. Acesta este considerat primul document care atestă începutul existenței pe teritoriul românesc a unei comunități de sorginte etnică albaneză. În următoarele două secole, documentele au făcut referire la arnăuți și negustori albanezi, la domniile voievozilor din familia Ghica și la aceea a domnitorului Moldovei, Vasile Lupu, zis "Albanezul" (1634-1635). În 1602, domnitorul Simion Movilă a confirmat printr-un act privilegiile acordate de Mihai Viteazul albanezilor împământeniți în satul Călinești
Călinești, Prahova () [Corola-website/Science/301652_a_302981]
-
sculptor de renume. La începutul anului 1900 a plecat din nou la Odesa, unde lucrează la hederul experimental (școală primară în ebraică), împreună cu Bialik, Ravnițki (1859-1944), Levinski 1858-1910) și înființează editura „Moria", care s-a situat pe strada mare a arnăuților. Ben-Țion a început să scrie la Telenești, concomitent în ambele limbi evreiești, iar prozele sale din acești ani reflectă viața și moravurile Teleneștilor din cea de a doua jumătate a secolului XIX. În anul 1905 pleacă în Palestina și se
Simha Ben-Țion () [Corola-website/Science/320072_a_321401]
-
beneficiarii regimului fanariot. Cu toate acestea, încă de la începuturile revoluției, el a proclamat împărțirea „averilor rău agonisite”. Un alt capitol important al programului lui Vladimirescu era constituirea unei armate naționale permanente, alcătuită din panduri cu „căpeteniile lor” și 200 de arnăuți. Experiențele ultimilor decenii au impus acțiuni bine cumpănite pentru a nu stârni reacțiile marilor puteri europene, pentru a nu provoca represaliile otomane sau declanșarea unor lupte între armatele străine pe teritoriul Munteniei. Linia politică externă adoptată de Tudor Vladimirescu era
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
țării, pandurii au executat marșul spre București. La 28 februarie/12 martie, două coloane ale armatei revoluționare roești au plecat spre capitală. Ele s-au unit la Slatina o săptăă mai târziu. Ostașii stăpânirii din tabăra de la Coțofeni - 800 de arnăuți - s-au alăturat pandurilor, ceea ce ridica efectivele lui Tudor la aproximativ 8.000 de oameni, 2.000 călare și 6.000 pedeștri. S-a pornit din nou în marș către capitală, cu asigurarea flancurilor și a unor trupe de ariergardă
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]