1,035 matches
-
se poate să vorbești despre Balcani și să-i ignori pe aromâni. Dar neșansa, poate, face ca aceștia să fie adesea uitați; se știu despre ei, în afara unui cerc restrîns de specialiști, doar puține lucruri, și asta în ciuda faptului că aromânii au fost subiectul a numeroase studii extrem de reușite. Haide, bre! e tot o carte despre aromâni, dar ea nu seamănă cu nimic din ceea ce s-a scris pînă acum despre aceștia. Cititorul poate descoperi aici date și cifre, o înșiruire
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
ca aceștia să fie adesea uitați; se știu despre ei, în afara unui cerc restrîns de specialiști, doar puține lucruri, și asta în ciuda faptului că aromânii au fost subiectul a numeroase studii extrem de reușite. Haide, bre! e tot o carte despre aromâni, dar ea nu seamănă cu nimic din ceea ce s-a scris pînă acum despre aceștia. Cititorul poate descoperi aici date și cifre, o înșiruire a așezărilor locuite de vlahii sud-dunăreni, trimiteri - e drept, ceva cam neoficiale - la scrieri asupra aromânilor
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
aromâni, dar ea nu seamănă cu nimic din ceea ce s-a scris pînă acum despre aceștia. Cititorul poate descoperi aici date și cifre, o înșiruire a așezărilor locuite de vlahii sud-dunăreni, trimiteri - e drept, ceva cam neoficiale - la scrieri asupra aromânilor, dar Haide, bre! nu e o monografie. Irina Nicolau, autoarea, mărturisește că a visat o carte care să semene cu aromânii - "Gîndită după chipul și asemănarea lor, pînă la brîu era lînă și sare și de la brîu în jos cărări
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
și cifre, o înșiruire a așezărilor locuite de vlahii sud-dunăreni, trimiteri - e drept, ceva cam neoficiale - la scrieri asupra aromânilor, dar Haide, bre! nu e o monografie. Irina Nicolau, autoarea, mărturisește că a visat o carte care să semene cu aromânii - "Gîndită după chipul și asemănarea lor, pînă la brîu era lînă și sare și de la brîu în jos cărări de munte. Claie peste grămadă, tarabă de bazar, paginile își disputau supremația invocînd cuvinte cu sensuri arhetipale: drum, aur, caș, praf
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
jurnal; atît doar că amintirile însemnate aici nu sînt numai cele ale unei vieți de om, ci și cele ale unui mileniu de istorie aromână. Sînt povești. Ale Irinei Nicolau, care vede în ele "o lume de frînturi", și ale aromânilor. Ceea ce pare a fi totuna. E o carte scrisă cu sufletul; carte, în mai multe înțelesuri ale cuvîntului - coperta are înfățișarea unei cărți poștale, cu imagine, timbru, ștampila poștei și, firesc, cu mesaj: "Haide, bre!". Mesaj adresat poate tatălui, singurul
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
Ceea ce pare a fi totuna. E o carte scrisă cu sufletul; carte, în mai multe înțelesuri ale cuvîntului - coperta are înfățișarea unei cărți poștale, cu imagine, timbru, ștampila poștei și, firesc, cu mesaj: "Haide, bre!". Mesaj adresat poate tatălui, singurul aromân într-o "într-o casă cu trei grecoaice", a cărui singurătate o convertește, la vîrsta majoratului, pe autoare, care începe atunci să spună și să-și spună că e aromâncă. Mesaj adresat poate cititorului, căci la sud de Dunăre un
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
poate vedea în carte, jurnalul unei identificări cu destinul unui grup; se poate "certa" chiar cu autoarea însemnărilor, căci și aceasta e una din libertățile lăsate de carte... Haide, bre! e o carte deschisă. Și poate cea mai completă despre aromâni. Irina Nicolau - Haide, bre!, Incursiune subiectivă în lumea aromânilor, București 2000, Ars Docendi, București, 2000, 121 p. La vreo Dunăre turcească < Dintre multiplele subiecte de cercetare pe care le permite literatura despre Balcani, Marina Marinescu se oprește asupra drumeților și
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
unui grup; se poate "certa" chiar cu autoarea însemnărilor, căci și aceasta e una din libertățile lăsate de carte... Haide, bre! e o carte deschisă. Și poate cea mai completă despre aromâni. Irina Nicolau - Haide, bre!, Incursiune subiectivă în lumea aromânilor, București 2000, Ars Docendi, București, 2000, 121 p. La vreo Dunăre turcească < Dintre multiplele subiecte de cercetare pe care le permite literatura despre Balcani, Marina Marinescu se oprește asupra drumeților și traseelor ce străbat peninsula în secolul al XIX-lea
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
exact” al lumii românești; Elena Vianu este un model discret despre cum poți sintetiza limpede idei filosofice în plin deceniu stalinist; Jeni Acterian și frații săi sunt modele de suferință; de la apropiații lui Cioran învață câte ceva despre prieteniile pariziene (cazurile aromânului Constantin Tacou, care, spre sfârșitul vieții, înaintează, și el, „în amintirile românești tot mai copleșitoare” și traducătorului Alain Paruit), Matei Călinescu îi e „prețios și drag” prin lipsa oricărei umori, apreciază la Patapievici felul în care scoate din Ultimul Culianu
Insecurități lăuntrice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2673_a_3998]
-
a Zilei Internaționale a Muzeelor este Muzeele (memorie+creativitate)=progres social. Program: 10.00 - 20.00 Vizitarea expoziției permanente și a expoziției ORAVITZAN, deschisă în sălile Irina Nicolau, Oaspeți și Foaier. Intrarea liberă. 10.00 - 23.00 Expoziție de fotografie Aromânii. Trecutul prezent, la Sala Acvariu. Intrarea liberă. Cărvănari, crescători de animale sau luptători, aromânii sunt mai puțin cunoscuți ca întemeietorii primului Imperiu român (sic!), dar au rămas în schimb în istoria Europei ca evergheți, contribuind la edificarea unor importante monumente
Ziua Internațională a Muzeelor și Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul Țăranului Român [Corola-blog/BlogPost/98177_a_99469]
-
20.00 Vizitarea expoziției permanente și a expoziției ORAVITZAN, deschisă în sălile Irina Nicolau, Oaspeți și Foaier. Intrarea liberă. 10.00 - 23.00 Expoziție de fotografie Aromânii. Trecutul prezent, la Sala Acvariu. Intrarea liberă. Cărvănari, crescători de animale sau luptători, aromânii sunt mai puțin cunoscuți ca întemeietorii primului Imperiu român (sic!), dar au rămas în schimb în istoria Europei ca evergheți, contribuind la edificarea unor importante monumente de arhitectură europeană, sau la finanțarea unor ample proiecte culturale. Pentru fotografie, aromânii au
Ziua Internațională a Muzeelor și Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul Țăranului Român [Corola-blog/BlogPost/98177_a_99469]
-
luptători, aromânii sunt mai puțin cunoscuți ca întemeietorii primului Imperiu român (sic!), dar au rămas în schimb în istoria Europei ca evergheți, contribuind la edificarea unor importante monumente de arhitectură europeană, sau la finanțarea unor ample proiecte culturale. Pentru fotografie, aromânii au avut o veritabilă slăbiciune. Pozau în grupuri mari, așezați conform ierarhiei sociale, îmbrăcați în costumul marcat de obiecte simbolice, pe fundalul de piatră al caselor de munte sau se lăsau imortalizați în timpul ocupațiilor cotidiene. Arhiva de Imagine a Muzeului
Ziua Internațională a Muzeelor și Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul Țăranului Român [Corola-blog/BlogPost/98177_a_99469]
-
al caselor de munte sau se lăsau imortalizați în timpul ocupațiilor cotidiene. Arhiva de Imagine a Muzeului Național al Țăranului Român deține o colecție de 150 fotografii de la începutul secolului XX, care documentează vizual viața de fiecare zi, ca și obiceiurile aromânilor din Balcani. Realizate de frații Milton și Ianache Manakia, fotografiile vădesc o forță estetică neobișnuită pentru niște imagini documentare, dar care nu știrbește cu nimic doza de autentic a informației vizuale înregistrate. 10.00 - 24.00 Piața Țărănească, târg în
Ziua Internațională a Muzeelor și Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul Țăranului Român [Corola-blog/BlogPost/98177_a_99469]
-
tari, Încununați Cu creste de Carpați ! Spre Basarabia zburați Și duh de țară respirați Din duhul jertfei de martiri Pe-altarele Marii Uniri! Spre Vlahi din Tatra în Timoc, În pustă și în orice loc Aceeași limbă ei vorbind Până la aromâni, în Pind... Și să rămânem veșnic frați Bând apa vie din Carpați, Aici, la Sfinxul din Bucegi, Unde-am avut preoți și regi. Și o Credință am avut Din veac de mare început; Iar nimănui n-am făcut rău, Crezând
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
zilele noastre, preot dr. Nicolae Cojocaru, de la parohia „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Câmpulung Moldovenesc, autor al trilogiei „Istoria tradițiilor și obiceiurilor la români“, compusă din trei volume. Tot foarte aproape de zilele noastre, amintesc și pe Catia Maxim - „Trilogia aromânilor,” cu volumele ”Îngerii din Moscopole”, ”Îngerii din Moscopole. Exilul”, și ”Îngerii din Moscopole. Istorii îngemănate”. Ei bine, îndrăznesc să afirm că aici, la Slatina, destul de târziu am aflat că există și l-am cunoscut pe autorul unei foarte reușite trilogii
ROMANUL VIEȚII ÎN TRILOGIA ”DESTIN” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382110_a_383439]
-
acelor comunități în mișcare, care au traversat aproape invizibil istoria, având însă o mare contribuție în conturarea simbolică a hărții culturale a Balcanilor. Păstori nomazi, ciobani, bejenari fără adăpost, singuratici și rătăcitori, cum au fost numiți de-a lungul timpului, aromânii devin subiectul unui proiect cultural interdisciplinar, în care discursul antropologic se îmbină cu forme de expresie creativă - studii de teren, filme etnologice, concerte și înregistrări sonore, întâlniri interculturale și ateliere creative, cărți și alte publicații, piese de teatru, expoziții itinerante
„CU TENDA” pe urmele aromânilor cu Muzeul Național al Țăranului Român [Corola-blog/BlogPost/93142_a_94434]
-
poezie „La porțile ceriului”. Evenimentul, organizat de Institutul Cultural Român în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu” și TVR, îi are ca protagoniști pe Grigore Leșe împreună cu invitații săi: Zamfira Mureșan (Țara Lăpușului, Maramureș), Mihai Moldovan (Valea Idicelului, Mureș), grupul de aromâni din Cogealac, Constanța (Dumitru Zogu, Nicolae Zogu, Mihai Gherase, Giogi Vasile), lăutari din Sudul Olteniei (Toni Căldăraru din Băbiciu, Titi Burcea din Băduleasa, Emil Zamfir din Corabia) și un grup vocal-instrumental din Maramureșul Voievodal (Ioachim Făt, Ioan Pop, Grigore Chira
„La porțile ceriului”, un spectacol de muzică și poezie cu Grigore Leșe și invitații săi [Corola-blog/BlogPost/93223_a_94515]
-
poate că scrie "Perge!", - și care este Pirgu. În limba greacă, pirgos (ca și,-n latina grecizată, pyrgus) semnifică nu alta decât "turn". V Cuvântul pirg e atestat în românește (fie și dacă, precât știu, ca simplu hapax, - spre deosebire de graiul aromân 12), ca și, de altfel, derivatul pirgopie 13, care semnifică "zidire de turn" și, prin extensie, "plan" și "afacere, tranzacție, daraveră". Și cum, într-o viziune poporană, antipragmatică și pasivistă, un plan e, îndeobște, "necurat", iar o afacere, "murdară", se
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
fost unul dintre cei mai iubiți actori români, ale cărui roluri memorabile descrețesc și astăzi frunțile celor care urmăresc înregistrările păstrate în arhive nu ar fi fost curmat brusc de cutremurul din 4 martie 1977. Fiu al unei familii de aromâni, Nico Caragiu și Atena Papastere Caragiu, Toma s-a remarcat cu o activitate bogată în teatru, TV și film, interpretând cu precădere roluri de comedie, dar a excelat și în drame, precum Actorul și Sălbaticii. Născut la 21 august 1925
Toma Caragiu ar fi sărbătorit astăzi 87 de ani () [Corola-journal/Journalistic/81446_a_82771]
-
copilului la naștere, Dochia toarce firul primăvara, la nașterea anului agrar. Astfel, întrucât Mărțișorul este inseparabil de tradiția Dochiei carpatice, se poate spune cu certitudine că acesta este un obicei vechi românesc, atestat în toate zonele locuite de români și aromâni, preluat apoi de alte popoare din centrul și sud-estul Europei. sursa:
Mărţişorul - simbol şi tradiţie () [Corola-journal/Journalistic/70598_a_71923]
-
I. Bianu, în 1925, mai multe volume din N. Iorga, seria Scrisori și documente (de exemplu, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni, 1906), Dicționarul român-francez al lui Frédéric Damé (1893), mai multe volume ale lui Th. Capidan, despre aromâni și aromână etc. Edițiile de documente istorice n-au fost prea mult folosite de filologii români, în măsura în care aceștia erau interesați mai ales de forma cuvintelor, de evoluția sunetelor, iar transcrierea istoricilor nu era foarte riguroasă. Astăzi, sursele istorice pot fi
Prin bibliotecile internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9920_a_11245]
-
chiorul, spaima apelor, și flăcăul lui, Zotalis, apoi cu Leonidas, "renumitu-Ampotrofag" și soața lui Zoe (figuri caragialiene), în fine, cu cosmopolitul Languedoc Brillant. Ceata e una întreită: "palicarii fistichii", "hoții strâmbi ai lui Iaurta" și "faraonii lui Zotalis", greci, valahi, aromâni, țigani care trec dintr-un cânt în altul pe jos ori în balon, certându-se și împăcându-se, de dragul unui "republic democratic" în "Valafia cea înjosită". Pe parcurs, vedem de toate: uneltiri și trădări, preparative și răsturnări de situații, deghizări
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
daraveli spectaculare șocante : noutatea Nopții furtunoase adusă de la București ar consta, după de clarația unui cunoscut interpret al piesei, În faptul că „acțiunea se desfășoară Întro familie de machedoni, ținînd cont de faptul că Însuși Caragiale a fost, după mamă, aromân”. Și mai departe interpretul adaugă alte amănunte discutabile :” Practic, noi jucăm jumătate din Caragiale, ne jucăm și cu latura aromână” etc. Cu latura aromână a lui Caragiale nu e de jucat ( decît dacă Îl consideri, precum odiosul N. Davidescu, „ultim
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
efectuate la comunitățile de români din Germania, Olanda, Danemarca, Suedia, Austria, Italia, Spania, Ungaria, Republica Moldova, Albania, Israel, S.U.A. și Canada. A fost primul diplomat român care, după 1990, s-a deplasat în Albania și a luat legătura cu grupările de aromâni stabiliți în regiunea Korcea, facilitând ulterior alocarea de fonduri și întreprinderea de acțiuni pe linie de învățământ, cultură, biserică, în vederea reluării relațiilor și a susținerii drepturilor acestora. În 1998, ca director al Direcției Europa Occidentală, s-a implicat în acțiunile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
apărării, Baskim Kopliku, viceprim-ministru și ministru de interne, Agron Musaraj, ministru de interne etc. Au fost semnate acorduri de colaborare în domeniile de specialitate. Acționând împreună cu reprezentanți ai comunității aromâne, ambasadorul Gheorghe Micu a contribuit la crearea "Asociației Culturale a Aromânilor din Albania" și la recunoașterea acestei Asociații, în octombrie 1991, de către guvernul Albaniei. În scopul unei mai bune cunoașteri reciproce a istoriei și culturii celor două popoare, antrenând un număr important de personalități albaneze, academicieni, profesori universitari, oameni de cultură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]