158 matches
-
Sprache zu Leipzig”, „Peninsula Balcanică”, „Revue historique du sud-est européen”, „Vieața nouă”, „Viața românească”, „Byzantion” ș.a. A mai semnat P.N. Papahagi-Varduna, P.P. Varduna. Personalitate a filologiei române, cu o „operă vastă, care ocupă o poziție de neschimbat în istoria culturii aromânești” (Matilda Caragiu Marioțeanu), autor al unor impunătoare tomuri, precum Românii din Meglenia (1900) și Meglenoromânii (I-II, 1902), P. este, totodată, autor al unor contribuții fundamentale la cunoașterea folclorului aromân: Din literatura poporană a aromânilor (1900) și Basme aromâne (1905
PAPAHAGI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288672_a_290001]
-
și legende, datini, superstiții, basme, în fine, muzica unor texte. P. este, totodată, un cercetător de seamă al graiului (Dicționarul dialectului aromân general și etimologic, cu două ediții, 1963, 1974) și al creațiilor populare ale aromânilor, în lucrări precum Antologie aromânească (1922), Folclor român comparat (1929), Aromânii. Grai, folclor, etnografie (1932), Poezia lirică populară (1948). Constată „deosebirea folclorică, atât cantitativă cât și calitativă, dintre dacoromâni și aromâni, în sensul că, spre deosebire de cel aromân, folclorul dacoromân e pe cât de fecund și strălucit
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
général et étymologique, București, 1963; ed. București, 1974; Poezia lirică populară, București, 1967; Mic dicționar folcloric. Spicuiri folclorice și etnografice comparate, îngr. și pref. Valeriu Rusu, București, 1979; Grai, folclor, etnografie, îngr. și pref. Valeriu Rusu, București, 1981. Antologii: Antologie aromânească, București, 1922; Flori din lirica populară. Doine și strigături, București, 1936. Ediții: Nuși Tulliu, Poezii, București, 1926; Poeții Z. A. Araia și T. Caciona, pref. edit., București, 1932; N. Batzaria, Anecdote, pref. edit., București, 1935. Repere bibliografice: V. Bogrea, „Din
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
că nu le stă în putere să stăvilească ruinarea obștii hărțuite, între etnii vrăjmașe, acolo, în Balcani. Nu pot fi uitate nici poemele de „jale” ale lui C., cele în care deplânge sfâșietor ruina consângenilor lui din Pind, spectacolul satelor aromânești, părăsite mai cu seamă din cauza prigoanei la care a fost supusă populația de către turci în vremuri mai vechi, dar și de națiunile creștine, după ce acestea s-au înstăpânit aici, în urma războaielor balcanice. Expresiv în mod deosebit este din această perspectivă
CACIONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285983_a_287312]
-
sate... / și sunt de-acuma veri la rând,/ de când doar plâns și dor se-aud...”. Se percep aici ecouri din poezia lui Octavian Goga, nu numai inflexiunile versului, ci chiar câteva vocabule-cheie fiind similare. SCRIERI: [Versuri], în Tache Papahagi, Antologia aromânească, București, 1922, 235-244, UVPA, 236-243. Repere bibliografice: Tache Papahagi, Poeții Z.A. Araia și T. Caciona, București, 1932, V-XXI, 98-129; Hristu Cândroveanu, Tache Caciona, UVPA, 235. Hr.C.
CACIONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285983_a_287312]
-
sivdaie, / Ma vrei s-nu-l afl’i astes, cinușă laie.” B. reușește să salveze nu numai versurile proprii, ci și unele compuse de alți deținuți, ce vor alcătui antologia Ofrandă. Poezii din închisori (1963). De reținut și excelentele transpuneri în grai aromânesc după Eminescu, Arghezi, Ion Barbu, Dan Botta și Emil Botta, ca și din poeți occidentali, între care Charles Baudelaire, Paul Verlaine, Rimbaud, Paul Claudel, Apollinaire, precum și din autori chinezi. SCRIERI: Aiud, Madrid, 1961; Pitești - Centru de reeducare studențească, Madrid, 1963
BACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285531_a_286860]
-
, Ioan D. (11.II.1841, Avdela, Grecia - 13.I.1921, Iași), folclorist și traducător. Fiu al unor țărani aromâni, C. urmează cursurile școlilor primare și secundare aromânești din Avdela, Gureanță și Vlaho-Clisura. Din 1856, studiază filologia la Atena, și după absolvire, vine în România. Obține un post de profesor la Gimnaziul Central din Iași, devenind, din 1866, și profesor suplinitor la catedra de limba și literatura elină
CARAGIANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286093_a_287422]
-
pretutindeni (catalog cu conferințele și studiile manifestării) · Corneliu Zelea Codreanu, Pentru Legionari · Părintele Nicolae Grebenea, Amintiri din întuneric · Dumitru Bordeianu, Mărturisiri din mlaștina disperării · Părintele Liviu Brînzaș, Raza din catacombă · Radu Gyr, Poezii/Pesme, ediție bilingvă · Constantin Papanace, Mica antologie aromânească · Fritjof Tito Colliander, Calea Asceților · Ivan Ostrumov, Istoria Sinodului Ferara - Florența · Firmilian Gherasim, Ion Vlăducă, Ortodoxia și eroarea evoluționistă · Părintele Cleopa, Predici la Duminicile de peste an · Fritjof Tito Colliander, Credința și trăirea Ortodoxiei ÎN PREGĂTIRE LA EDITURA SCARA · Nae Ionescu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
în mod arbitrar peste literatura română modernă pălăria unui singur scriitor, dintr-o admirație care dovedește neînțelegerea chiar a operei acestuia. Fiindcă iată ce citim în articolul care deschide numărul omagial al Vieții romînești: "Mihail Eminescu a râvnit o epopee aromânească, dar, fulgerat înainte de vreme, n-a reușit să înalțe construcția; visul său l-a realizat Sadoveanu: în cărțile acestuia sânt fragmente ale acestui tot, epopee mitică și arhetipală". Așadar, și Eminescu este estompat! Terminologia aceasta cu preluarea sarcinilor, ce a
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
divorțată și mamă a doi fii, MARIUS și SORIN (ambii, ingineri și căsătoriți; primul este tată al unui fiu, Valentin), din căsătoria ei cu dacoromânul ION MAICAN. Toate cele trei neamuri CASAPU, DERDENA și MUHA fac parte din prolifica ramură aromânească a grămostenilor, care, după distrugerea vestitului oraș GRAMOSTEA de turci (conduși de Ali Pașa din Ianina), În anul 1775, s-au răspândit prin toată Macedonia și dincolo de aceasta. Bunicii mei, atât cei paterni cât și cei materni, s-au născut
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
zare“, în CL, XXXVIII, 1993, nr. 1-2, pp. 255-259; Citat de șase ori în lucrarea de referință Lexicon der Romanistischen Linguistik, vol. III, Niemayer, Tübingen, 1989. Dedic această carte nepoților mei, Ștefan Matei, Teodora-Maria și Tudor. Abrevieri alb. albanez arom. aromînesc av., avest. avestic bg. bulgăresc ceh. cehoslovac cr. croat cum. cuman dac. dacic gr. grecesc GALR Gramatica limbii romîne, EA, 2005/2008 GBLR Gramatica de bază a limbii romîne, Univers Enciclopedic Gold, 2010. got. gotic i.e. indoeuropean ir., iran. iranian
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din ambele țări se aflau în colaborare pe plan religios și de sprijin material. În 1933 a apărut prima publicație "Frăția" și s-au tipărit manuale pentru elevi. În perioada dictaturii în Albania au fost închise toate școlile și bisericile aromânești. După 1990 biserica trece sub jurisdicția celei grecești care a reintrodus conceptul medieval - toți vlahii sunt greci. În 1992 s-a înființat „Asociația Aromânilor din Albania” apoi s-a reconstruit biserica din Corca, s-au acordat burse de studii în
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
să ajutăm toți pe Aromânii din Albania care se găsesc în mare pericol de grecizare prin biserici și școli grecești, Mica noastră Societate Aromână din Atena face și ea orice poate în multe direcții. Aprilie 1998... înainte de 1943 funcționau școli aromânești la Ianina, Grebena, Salonic cu profesori aromâni și români cu strălucitul promotor al școlilor noastre Tachi Primichiri. Vizitând recent liceul la care am învățat am întâlnit doar câțiva elevi aromâni; unul dintre ei Costa Avdi originar din comuna Siracu vorbea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
se grăbește să adune argumentele pentru recunoaștere și reînvierea cauzei urgisitului neam al Aromânilor. În zbaterea sa febrilă se agață de speranța că Societatea "Ginta Latină" va valorifica documentele și demersurile adresate forumurilor europene. Materialul este însoțit de Marșul Limbii Aromânești muzică și text compuse de I. Dodu la Perevole, două scrisori adresate Dlui Miguel Strubell membru al Comunității Europene și Președinte, memoriu către Consiliul Cooperației Politice din Lisabona și Rezoluția cu privire la drepturile Aromânilor. În 10-02-1994 Ianachi Dodu trimite din Velestino
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
grupările armate care erau 100% românești cât și pe căpitanii revoluției - Nicu Ceară, Bucovală, Stati, Vlahavu, Caceaoni, Caraistachi, Andruțu, Caciandoni și alți căpitani și armatoli din Grecia... Dorim celor de Gintă Latină să intervină vârtos în menținerea acestei limbi latine(aromânești). Spre sfârșitul anului 1994 trimite un protest către guvernul de la Atena în care descrie aportul aromânilor în luptele pentru eliberarea Greciei și siluirile la care au fost supuși vlahii de-a lungul secolelor. La încheierea scrisorii mă roagă să nu
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
este datată 5 - 01 - 1995 prefațând o nouă intervenție către Uniunea Europeană și care se termină cu cuvintele: ...făcându-vă în același timp cunoscut și modul cum ne gândim noi cei de aici din Grecia ca să salvăm de la pieire limba noastră aromânească. Scrisoarea se încheie astfel: ... simțind că sfârșitul îmi este aproape puteți publica articolul sub semnătura mea, să afle lumea că Ianachi Dodu prețuiește mai mult cauza aromânilor decât propria viață. În 29 aprilie 1995 primim din partea D-lui George Padioti
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
evul mediu în Bulgaria și că au creat statul româno-bulgar al Asăneșilor. Este posibil să fi coabitat cu fârșeroții care sunt aromânii cei mai de nord. Astfel se explică graiul meglenoromânesc cu influențe atât daco romane nord dunărene cât și aromânești - sud dunărene. Zona Meglen din Grecia a fost mereu răvășită fie de turci spre a obliga populația locală să treacă la mahomedanism fie de greci care îi sileau să părăsească limba. După războaiele balcanice regiunea intră sub stăpânire grecească și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
ordinii“, teroarea dezlănțuită căzînd în vina aromânilor: „dacă nu ar fi existat o mișcare națională, aromânii ar fi fost scutiți de teroare și de emigrare; ei ar fi fost absorbiți, pe nesimțite, de lumea greacă“ <footnote Max Demeter Pfeyfuss, Chestiunea aromânească. Evoluția ei de la origini pînă la pacea de la București (1913) și poziția Austro-Ungariei, București, 1994, p.120. footnote> . Orice comentariu e de prisos. Dispariția lor avea deci alternanțe: într-o vreme mai îndelungă și „pe cale pașnică“ pentru autorități, dar nu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
București, 1895-1903, reeditat selectiv, București, 1959 (l voi.) ; Tudor Pamfile, Cîntece de țară, București, 1913, reeditat București, 1960 ; Ov. Densusianu, Flori alese din cîntecele populare, București, 1920 (reeditat recent împreună cu alte studii, într-o ediție cuprinzătoare, 1966) ; Tache Papahagi, Antologie aromânească, București, 1922 ; C. Brăi-loiu, Bocete din Oaș, București, 1953-1956 ; de asemeni multe alte culegeri semnate L Pop Reteganul, D. Stăncescu, I. C. Fundescu, G. Cătană, A. Gorovei etc. Recent au apărut cîteva ediții monumentale, pe genuri : C. Chițimia și Dan Simionescu
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
compact-discuri, broșuri, pliante, hărți, dicționare, manuale școlare, albume de artă, atlase istorice și geografice, precum și de cărți traduse în limba română din literatura universală, pentru a fi donate comunităților românești din afara granițelor. 2. Sprijinirea activității unor asociații culturale românești și aromânești din afara granițelor, care nu-și pot asigura integral finanțarea din surse proprii, inclusiv prin donarea unor bunuri de natură materialelor, obiectelor de inventar și a mijloacelor fixe. 3. Sprijinirea finanțarea și/sau materială a publicațiilor comunităților românești din afara țării (hârtie
HOTĂRÂRE nr. 374 din 21 iulie 1997 privind modul de repartizare şi de utilizare a sumei aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 1997 nr. 72/1997 , pentru sprijinirea activităţii românilor din afară graniţelor de către Consiliul pentru Problemele Românilor de Pretutindeni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118622_a_119951]
-
Românilor de Pretutindeni la acțiunile organizate de asociațiile, societățile și fundațiile românești din afara granițelor, precum și la simpozioanele interne sau externe privind problemele românilor din afara țării. 13. Sprijinirea financiară a unor studii de teren în țările în care trăiesc comunități românești/aromânești, în vederea alcătuirii unor monografii cu privire la realitățile contemporane ale acestor comunități. 14. Suportarea cheltuielilor de transport, de cazare, de masă și a cheltuielilor de protocol pentru delegațiile sau invitații din comunitățile românești care sosesc în țară, conform reglementărilor în vigoare. 15
HOTĂRÂRE nr. 374 din 21 iulie 1997 privind modul de repartizare şi de utilizare a sumei aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 1997 nr. 72/1997 , pentru sprijinirea activităţii românilor din afară graniţelor de către Consiliul pentru Problemele Românilor de Pretutindeni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118622_a_119951]
-
2006/2007), pe www.chass.utoronto.ca/~wulfric/fre272/notes 11.htm. Semne grafice ~ = urmează o variantă < = provine din... > = a devenit, a evoluat la... Abrevieri de cuvinte adj. = adjectiv; adjectival adv. = adverb alb. = albanez(ă) ar. = arabă, arăbesc arom. = aromână, aromânesc art. = articulat bg. = bulgar(ă), bulgăresc bol. = bolognez brus. = belarus(ă) cal. = calabrez cap. = capitol cat. = catalan(ă) ceh. = ceh(ă) cf. = confer (= compară cu...) dan. = danez(ă) der. = derivat dial. = dialect(al) drom. = dacoromân engl. = englez(ă) esp. = esperanto
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Roumanie: des citoyens à part entière?, Paris, 1995. 10. E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne, vol. I, București, 1924, p. 118. 11. Un dosar bine informat cu privire la aromâni, la Max Demeter Peyfuss, Die Aromunische Frage, Graz, 1994; ediție românească: Problema aromânească, București, 1994. </endnotelist> 7. Incursiune În Panteon <endnotelist> 1. Dosarul „Vlad țepeș-Dracula“ este prezentat În toate detaliile de Raymond T. McNally și Radu Florescu: In Search of Dracula. A True History of Dracula and Vampire Legends, Greenwich, Connecticut, 1972, și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
alta, invers formulată, În poloneză : „Care evreu a fost vreodată sărac ! ?” <endnote id="(70, p. 121)"/>. „Dacă scarpini un [evreu] sefard - spune un proverb -, găsești dedesubt monede de aur” <endnote id="(361, p. 183)"/>. În tradiția populară românească și cea aromânească <endnote id="(511)"/>, legende de tipul celor de mai sus coexistă cu povești care subliniază cupiditatea evreilor (Într-o legendă muntenească, de pildă, „un Jidan bătea mormântul unui rumân” care murise fiindu-i dator mulți bani ; <endnote id="cf. 149
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din ambele țări se aflau În colaborare pe plan religios și de sprijin material. În 1933 a apărut prima publicație "Frăția" și s-au tipărit manuale pentru elevi. În perioada dictaturii În Albania au fost Închise toate școlile și bisericile aromânești. După 1990 biserica trece sub jurisdicția celei grecești care a reintrodus conceptul medieval toți vlahii sunt greci. În 1992 s-a Înființat „Asociația Aromânilor din Albania” apoi s-a reconstruit biserica din Corca, s-au acordat burse de studii În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]