158 matches
-
2006/2007), pe www.chass.utoronto.ca/~wulfric/fre272/notes 11.htm. Semne grafice ~ = urmează o variantă < = provine din... > = a devenit, a evoluat la... Abrevieri de cuvinte adj. = adjectiv; adjectival adv. = adverb alb. = albanez(ă) ar. = arabă, arăbesc arom. = aromână, aromânesc art. = articulat bg. = bulgar(ă), bulgăresc bol. = bolognez brus. = belarus(ă) cal. = calabrez cap. = capitol cat. = catalan(ă) ceh. = ceh(ă) cf. = confer (= compară cu...) dan. = danez(ă) der. = derivat dial. = dialect(al) drom. = dacoromân engl. = englez(ă) esp. = esperanto
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ordinii“, teroarea dezlănțuită căzînd în vina aromânilor: „dacă nu ar fi existat o mișcare națională, aromânii ar fi fost scutiți de teroare și de emigrare; ei ar fi fost absorbiți, pe nesimțite, de lumea greacă“ <footnote Max Demeter Pfeyfuss, Chestiunea aromânească. Evoluția ei de la origini pînă la pacea de la București (1913) și poziția Austro-Ungariei, București, 1994, p.120. footnote> . Orice comentariu e de prisos. Dispariția lor avea deci alternanțe: într-o vreme mai îndelungă și „pe cale pașnică“ pentru autorități, dar nu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
un alt mare poem, La stani [La stână], închinat tot vieții pastorale din Macedonia. SCRIERI: Românii din Macedonia, Epir, Tesalia și Albania, Bulgaria și Serbia. Studiu etnografic și artistic, București, 1913; Nipoata avigl’itorului [Nepoata pândarului], în Tache Papahagi, Antologie aromânească, București, 1922, 333-340; La hane, București, f. a.; Bobotează domnească, București, f.a.; Cântițe, București, f.a.; Despre Iane, mare ban de Craiova. Și ceva despre Mihai Viteazul (în colaborare), Iași, 1934; [Versuri], în Antologie lirică aromână, îngr. Hristu Cândroveanu, București, 1975, 231-245
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285783_a_287112]
-
vânt, pe nor, / dragul meu păstor!/ Vino, nu întârzia,/ Că îmi trece vremea mea, / Dragule păstor!” C. nu și-a adunat poemele în volum, dar o parte dintre ele au apărut în diverse antologii. SCRIERI: [Versuri], în Tache Papahagi, Antologie aromânească, București, 1922, 245-256, în Hristu Cândroveanu, Antologie lirică aromână, București, 1975, 185-193, UVPA, 194-200. Repere bibliografice: Tache Papahagi, Antologie aromânească, București, 1922, 245; Hristu Cândroveanu, George Ceara, UVPA, 192-193. Hr.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
adunat poemele în volum, dar o parte dintre ele au apărut în diverse antologii. SCRIERI: [Versuri], în Tache Papahagi, Antologie aromânească, București, 1922, 245-256, în Hristu Cândroveanu, Antologie lirică aromână, București, 1975, 185-193, UVPA, 194-200. Repere bibliografice: Tache Papahagi, Antologie aromânească, București, 1922, 245; Hristu Cândroveanu, George Ceara, UVPA, 192-193. Hr.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
de acest fel, mai cu seamă în generațiile din ultimele două-trei decenii. Lumea acestei poezii este de fapt, în concretețea ei, cea pe care au cunoscut-o și au „transpus-o” în versurile lor toți înaintașii autoarei, și anume universul aromânesc arhetipal. C. M. aduce însă în prezentarea acestei lumi un plus de meditație, de sensibilitate și de subliniată reflecție existențială. Se conturează astfel o geografie de suflet inconfundabilă, o imagine complexă, de mare profunzime, a unui univers ce se estompează lent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
De dedans et de dehors), Charleroi (Belgia), 1999; Dodecalog al aromânilor sau 12 adevăruri incontestabile, istorice și actuale, asupra aromânilor și asupra limbii lor, București, 1996; Néuri-Zăpezi-Neiges. 13 poemi-poeme-poèmes, ed. plurilingvă, București, 2002; Toma Caragiu. Ipostaze, București, 2003. Ediții: Liturghier aromânesc, București, 1962. Repere bibliografice: Kira Mantsu, „Di nuntru și-di nafoară”. Ploaci cu poezii di Matilda Caragiu Marioțeanu, „Zborlu a nostru”, 1992, 2; Florica Dimitrescu, Poezie aromână cultă, RL, 1995, 7; Florica Dimitrescu, Frumoasă carte, cinste cui te-a scris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
din Constanța, unde îl are profesor pe Pericle Papahagi. La București studiază literele, filosofia și dreptul. În timpul vieții G. publică foarte puțin în reviste cultural-literare, fiind cuprins și în unele antologii (Un veac de poezie aromână, 1985, Ecou de cântec aromânesc, 1985). Postum, îi apare în SUA volumul intitulat Sonete (1990). Scrie o poezie hieratică, în forma fixă a sonetului, vădind o limpede aspirație spre clasicitate. Versul este strict din punct de vedere prozodic, nu apelează excesiv la metaforă, poetul cultivând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287383_a_288712]
-
probabil cel mai profund poet erotic în grai aromân. A îngrijit și expresive transpuneri în aromână din Mihai Eminescu, Ion Barbu și Lucian Blaga. SCRIERI: Sonete, Syracuse (SUA), 1990. Repere bibliografice: Costa Guli, UVPA, 412-413; Atanasie Nasta, Ecou de cântec aromânesc, București, 1985, 112; Cândroveanu, Aromânii, 131-133. Hr.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287383_a_288712]
-
și legende, datini, superstiții, basme, în fine, muzica unor texte. P. este, totodată, un cercetător de seamă al graiului (Dicționarul dialectului aromân general și etimologic, cu două ediții, 1963, 1974) și al creațiilor populare ale aromânilor, în lucrări precum Antologie aromânească (1922), Folclor român comparat (1929), Aromânii. Grai, folclor, etnografie (1932), Poezia lirică populară (1948). Constată „deosebirea folclorică, atât cantitativă cât și calitativă, dintre dacoromâni și aromâni, în sensul că, spre deosebire de cel aromân, folclorul dacoromân e pe cât de fecund și strălucit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
général et étymologique, București, 1963; ed. București, 1974; Poezia lirică populară, București, 1967; Mic dicționar folcloric. Spicuiri folclorice și etnografice comparate, îngr. și pref. Valeriu Rusu, București, 1979; Grai, folclor, etnografie, îngr. și pref. Valeriu Rusu, București, 1981. Antologii: Antologie aromânească, București, 1922; Flori din lirica populară. Doine și strigături, București, 1936. Ediții: Nuși Tulliu, Poezii, București, 1926; Poeții Z. A. Araia și T. Caciona, pref. edit., București, 1932; N. Batzaria, Anecdote, pref. edit., București, 1935. Repere bibliografice: V. Bogrea, „Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
a publicat o parte, precum și lucrările de politologie, unde expune ideologia legionară din perspectiva sa, diferită de a zelatorilor lui Horia Sima, și întemeiază periodicul „Orientări” (1950-1965) și Editura Armatolii. P. scrie poezie în dialect, inclusă parțial în Mică antologie aromânească, pe care o editează în 1952, la Freiburg im Breisgau, sub auspiciile Bibliotecii Române de aici. Antologia este alcătuită pe scheletul celei din 1922 a lui Tache Papahagi și reunește autori vechi și mai noi, precum Constantin Belimace, George Murnu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288675_a_290004]
-
1995; Evocări, Madrid, 1965; ed. București, 1997; Fermentul aromân (macedo-român) în sud-estul european, îngr. și pref. Justin Tambozi, Constanța, 1995; Mărturiile lui..., Constanța, 1996; Reflexii asupra destinului istoric și politic al aromânilor, pref. Ionel Zeană, București, 1996. Antologii: Mică antologie aromânească, introd. edit., Freiburg im Breisgau, 1952; București, 2001. Repere bibliografice: Constantin Papanace, „Cuvântul românesc” (Hamilton, Canada), 1985, 109; Manolescu, Enciclopedia, 554-555. Hr.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288675_a_290004]
-
creația populară, formulează și considerații generale ce cuprind, in nuce, concepția sa despre folclor. În 1916 publică în „Convorbiri literare” studiul Miorița în Moldova, asupra căruia va reveni în mai multe rânduri, studiind variantele regionale ale baladei, inclusiv pe acelea „aromânești” și din Timoc. La fel avea să procedeze cu motivul „Lenore”, urmărind, într-un studiu din 1929, circulația lui pe tot continentul. Ca profesor, a consacrat folclorului mai multe cursuri, din care a publicat capitole în „Revista Fundațiilor Regale”. Cursul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
Roumanie: des citoyens à part entière?, Paris, 1995. 10. E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne, vol. I, București, 1924, p. 118. 11. Un dosar bine informat cu privire la aromâni, la Max Demeter Peyfuss, Die Aromunische Frage, Graz, 1994; ediție românească: Problema aromânească, București, 1994. </endnotelist> 7. Incursiune În Panteon <endnotelist> 1. Dosarul „Vlad țepeș-Dracula“ este prezentat În toate detaliile de Raymond T. McNally și Radu Florescu: In Search of Dracula. A True History of Dracula and Vampire Legends, Greenwich, Connecticut, 1972, și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
alta, invers formulată, În poloneză : „Care evreu a fost vreodată sărac ! ?” <endnote id="(70, p. 121)"/>. „Dacă scarpini un [evreu] sefard - spune un proverb -, găsești dedesubt monede de aur” <endnote id="(361, p. 183)"/>. În tradiția populară românească și cea aromânească <endnote id="(511)"/>, legende de tipul celor de mai sus coexistă cu povești care subliniază cupiditatea evreilor (Într-o legendă muntenească, de pildă, „un Jidan bătea mormântul unui rumân” care murise fiindu-i dator mulți bani ; <endnote id="cf. 149
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și-a primit răsplata meritată. Alt demnitar fascist mediocru era secretarul general, de atunci, al partidului, pe care l-am vizitat însoțindu-l pe Papanace. Camaradul aromân dorea să-i convingă pe fasciști că e nevoie să colaboreze cu populația aromânească din Grecia, și eu, vorbind bine italienește, i-am slujit de interpret. Dar secretarul-general al partidului fascist (al cărui nume nu l-am reținut) nu mi-a făcut impresia unui om în stare să înțeleagă asemenea probleme politice, așa încât l-
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
, Ioan D. (11.II.1841, Avdela, Grecia - 13.I.1921, Iași), folclorist și traducător. Fiu al unor țărani aromâni, C. urmează cursurile școlilor primare și secundare aromânești din Avdela, Gureanță și Vlaho-Clisura. Din 1856, studiază filologia la Atena, și după absolvire, vine în România. Obține un post de profesor la Gimnaziul Central din Iași, devenind, din 1866, și profesor suplinitor la catedra de limba și literatura elină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286093_a_287422]
-
Sprache zu Leipzig”, „Peninsula Balcanică”, „Revue historique du sud-est européen”, „Vieața nouă”, „Viața românească”, „Byzantion” ș.a. A mai semnat P.N. Papahagi-Varduna, P.P. Varduna. Personalitate a filologiei române, cu o „operă vastă, care ocupă o poziție de neschimbat în istoria culturii aromânești” (Matilda Caragiu Marioțeanu), autor al unor impunătoare tomuri, precum Românii din Meglenia (1900) și Meglenoromânii (I-II, 1902), P. este, totodată, autor al unor contribuții fundamentale la cunoașterea folclorului aromân: Din literatura poporană a aromânilor (1900) și Basme aromâne (1905
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288672_a_290001]
-
din ambele țări se aflau în colaborare pe plan religios și de sprijin material. În 1933 a apărut prima publicație "Frăția" și s-au tipărit manuale pentru elevi. În perioada dictaturii în Albania au fost închise toate școlile și bisericile aromânești. După 1990 biserica trece sub jurisdicția celei grecești care a reintrodus conceptul medieval - toți vlahii sunt greci. În 1992 s-a înființat „Asociația Aromânilor din Albania” apoi s-a reconstruit biserica din Corca, s-au acordat burse de studii în
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
să ajutăm toți pe Aromânii din Albania care se găsesc în mare pericol de grecizare prin biserici și școli grecești, Mica noastră Societate Aromână din Atena face și ea orice poate în multe direcții. Aprilie 1998... înainte de 1943 funcționau școli aromânești la Ianina, Grebena, Salonic cu profesori aromâni și români cu strălucitul promotor al școlilor noastre Tachi Primichiri. Vizitând recent liceul la care am învățat am întâlnit doar câțiva elevi aromâni; unul dintre ei Costa Avdi originar din comuna Siracu vorbea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
se grăbește să adune argumentele pentru recunoaștere și reînvierea cauzei urgisitului neam al Aromânilor. În zbaterea sa febrilă se agață de speranța că Societatea "Ginta Latină" va valorifica documentele și demersurile adresate forumurilor europene. Materialul este însoțit de Marșul Limbii Aromânești muzică și text compuse de I. Dodu la Perevole, două scrisori adresate Dlui Miguel Strubell membru al Comunității Europene și Președinte, memoriu către Consiliul Cooperației Politice din Lisabona și Rezoluția cu privire la drepturile Aromânilor. În 10-02-1994 Ianachi Dodu trimite din Velestino
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
grupările armate care erau 100% românești cât și pe căpitanii revoluției - Nicu Ceară, Bucovală, Stati, Vlahavu, Caceaoni, Caraistachi, Andruțu, Caciandoni și alți căpitani și armatoli din Grecia... Dorim celor de Gintă Latină să intervină vârtos în menținerea acestei limbi latine(aromânești). Spre sfârșitul anului 1994 trimite un protest către guvernul de la Atena în care descrie aportul aromânilor în luptele pentru eliberarea Greciei și siluirile la care au fost supuși vlahii de-a lungul secolelor. La încheierea scrisorii mă roagă să nu
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
este datată 5 - 01 - 1995 prefațând o nouă intervenție către Uniunea Europeană și care se termină cu cuvintele: ...făcându-vă în același timp cunoscut și modul cum ne gândim noi cei de aici din Grecia ca să salvăm de la pieire limba noastră aromânească. Scrisoarea se încheie astfel: ... simțind că sfârșitul îmi este aproape puteți publica articolul sub semnătura mea, să afle lumea că Ianachi Dodu prețuiește mai mult cauza aromânilor decât propria viață. În 29 aprilie 1995 primim din partea D-lui George Padioti
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
evul mediu în Bulgaria și că au creat statul româno-bulgar al Asăneșilor. Este posibil să fi coabitat cu fârșeroții care sunt aromânii cei mai de nord. Astfel se explică graiul meglenoromânesc cu influențe atât daco romane nord dunărene cât și aromânești - sud dunărene. Zona Meglen din Grecia a fost mereu răvășită fie de turci spre a obliga populația locală să treacă la mahomedanism fie de greci care îi sileau să părăsească limba. După războaiele balcanice regiunea intră sub stăpânire grecească și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]