255 matches
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > ARPEGIU NEDEFINIT Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 588 din 10 august 2012 Toate Articolele Autorului 652 ARPEGIU NEDEFINIT Eu te-am întrebat destul de clar, Dacă vrei amică să-mi rămâi? Trag concluzii, n-am habar, E foarte bine că nu-mi scrii. Raza ce-ai fost pentru mine, În clipele cele mai grele, Eu n-o voi
ARPEGIU NEDEFINIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358097_a_359426]
-
în minte, Chipul tău nu mă va părăsi, Multă vreme de acum înainte. Adu-ți aminte fără frică, De chipul meu, nu-l șterge, Din inima atât de mică, Ce prin Univers va merge. Turda 29 august 1966 Referință Bibliografică: ARPEGIU NEDEFINIT / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 588, Anul II, 10 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ARPEGIU NEDEFINIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358097_a_359426]
-
că este piesa ei favorită încă de la vârsta de paisprezece ani, apreciind partea a treia, „Clair de lune”, întâiul ei titlu fiind „Promenadă sentimentală”, parte în care a atins cu delicatețe clapele pianului, revărsându-se apoi asupra lui în dulci arpegii ... Luna glisează pe cer printre nori ... Angela este pătrunsă de fiorul liric, străbătută de gânduri, de întrebări care așteaptă răspunsuri ... Degetele alunecă delicat pe clape ... În sală se aud sunetele magice create de atingerea nuanțată a clapelor pianului, sub dicteul
BACH ŞI DEBUSSY ÎN INTERPRETAREA PIANISTEI ANGELA HEWITT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359328_a_360657]
-
dantele albe dintr-un cer deschis Noaptea asta este caldă violină Iarna ne coboară-n iad sau paradis. Și în dansu-n care inima se prinde Ca un fulg ce tinde înspre albe zări Zămislim din doruri undele luminii Și-aruncăm arpegiul unei noi visări. De dorm licuricii verilor albastre Când în suflet ducem iarna cea târzie, Drumul ni-i o urmă sinuos de albă, Troică prea nebună dusă-n vijelie. Și troiene grele iute se-nfiripă Și ni-i drumul nostru
SINGURI ÎN IARNĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360656_a_361985]
-
natură, nu o privesc din afara ei,iar cum este Cornel Vana o și modelează apropiindo de firea lui și-a lumii.Pictorii aceștia integrează natura și culorile ei în propria lor natură de pe pânză,finalizând o vibrație ce reverberează prin arpegiul culorilor în sufletul privitorilor.Căpița de fân (Vezi lucrările lui Maria Cristea )nu poate fi decât o turlă de catedrală a naturii cu vârful înfipt în albastrul cerului, precum turla bisericii lui Octavian Popescu.Floarea Bulduș simte nuanțele, dar le
LUMINA MUNTELUI ÎN PROCESIUNEA ARMONIEI CULORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360677_a_362006]
-
verde(vezi tablourile lui Nicolae Bogdan, ai cărui cai în mișcare dinamizează peisajul.Sau tablourile lui Vasile Pop,Szabo Francisc al cărui galben pal ne îndeamnă la nostalgie,Valeria Iacob,Istok Nicolae, Jacob Margit, cu policromia florilor ce stârnește un arpegiu al nuanțelor. La fel ca Florile în vază ale Afinei Lupaș,sau geometria haturilor câmpului din tabloul lui Gavril Nechifor, sau dealul ce prăvale culoarea peste căpițele de fân din tablul Mariei Moldovan,sau frunzele aprinse din copacii Dorinei Scutareanu
LUMINA MUNTELUI ÎN PROCESIUNEA ARMONIEI CULORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360677_a_362006]
-
fii copil-stejar! Te-am rătăcit (R.T.) Te-am auzit și n-am știut în taină să te-ascult Ca pe o frunză tristă dintr-o duioasă rapsodie, Ci m-am închis într-o cascadă de tumult Și te-am crezut arpegiu lipsit de armonie ... Te-am observat și n-am știut cum să te văd Ca pe o lebădă sublimă alunecând suavă, Ci m-am închis în gheața sinistrului prăpăd Al unei note reci din gama cea mai gravă ... Te-am
DIALOGURI LIRICE RALUCA NICOLETA BOCU ŞI ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340454_a_341783]
-
priveliști mai fascinante și emoții mai bogate în nuanțe. Vei înțelege poezia vieții ascunsă în ficusul tău din bucătărie și vei remarca în sunetul orelor picurate pe caldarâmul tocit de pașii rutinei muzicalitatea metaforelor născute din dezamăgire și bucurie, nu arpegiile manelizate pe care ți le servește societatea actuală. Vei percepe lumea cu alți ochi și, cine știe, poate te vei și trezi. Hai, îndrăznește! Pune mâna pe o carte și citește! Și pozează-te cu ea după ce o citești, nu
Sunt scriitor, deci un bizar: „Cum, n-ai primit nici un ban pentru ultima carte? Tu scrii 500 de pagini și nu iei nimic?” () [Corola-blog/BlogPost/338344_a_339673]
-
nbabàba nfoùnda tătân babàba Tristan Tzara - Rândunica legumă două zâmbete se întâlnesc spre roata-copil a sârguinței mele bagajul sângeros al creaturilor făcut carne în legende-vieti fizice suplețea intermediază furtuni nor deasupra ploaie cade sub foarfecile întunecatului coafor - înotând furios sub arpegiile ce se contrazic în seva mașinii iarbă crește împrejur cu ochi ascuțiți aici cota-parte a mângâierilor noastre moarte și plecate cu valurile se predă singur judecatei timpului despărțit de meridianul perilor non-lovituri în mâinile noastre spicele placerilor umane Partajează asta
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339616_a_340945]
-
sărutul Agonizând într-un potir de ceară.... NĂLUCA Ce ger cumplit! Și încă viscolește, Pustiul urlă peste cetini ninse Când la ferești, mușcatele aprinse Se-ntrec cu vatra-n care dogorește Dorul, bătrânul cavaler al sorții. Din ceruri se-mpletesc arpegii fine Și-un vis uitat prin urnele divine Te-aduce iar, nălucă rece-a nopții. Presari cu șoapte tâmpla-mi argintată Când înfloresc pe ciuturi crini de gheață Strivești în pumni cortinele de ceață Privirea-ți cu safire mă săgeată
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
Criticilor mei”. Poezia este și va fi pentru mine un joc nesfârșit, joc fără reguli. Poate vă conving prin următoarele versuri: „joc Ața cu rima încrucișată/ sar coarda la mijloc de vers alexandrin/ dansez în ritm de strofe albe/ cântând arpegiu din elegii/ dorm cu sufletul pe haiku/ visez poezii dintr-un vers.” Eu nu cred că m-am născut sub o anume stea norocoasă, așa cum ați putea bănui. Ci cred că am primit de la Dumnezeu darul de a scrie și
ELEVA ANA MARIA GÎBU DESPRE POETA ANA MARIA GÎBU... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342274_a_343603]
-
a tinerei autoare. Iată și cum se vede autoarea în câmpia literelor contemporane: „desenează pe cer / semne verzi / de exclamare / joacă Ața / cu rima / încrucișată / sari coarda / la mijloc de vers alexandrin / eu dansez în ritm / de strofe albe / cânt arpegiu / din elegii / dorm cu sufletul / pe haiku / visez / poezii într-un vers” (Alegerea îți aparține). Spiritul ludic nu i-a dispărut cu desăvârșire Anei Maria, ea încă se joacă de-a cuvintele, construiește, brodează rime, e inventivă, e inspirată, e
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
unei mâncări: “semnele de punctuație ale nopții”/ “Vreau să ajung”, “litera mugurilor”/ “Însemnări”, “hieroglifelor naturii”/ “Dans” sau cum în poezia “Alegerea îți aparține”: “semne verzi/ de exclamare”, “la mijloc de vers alexandrin/ eu dansez în ritm/ de strofe albe/ cânt arpegiu/ din elegii/ dorm cu sufletul/ pe haiku/ visez/ poezii dintr-un vers”. Întrebările Anei sunt gurmande, așa că trebuie să le hrănească. Mai trebuie să le plimbe în toate formele spre a stârni răspunsurile dorite, potrivit cu ambițiile și visele ei care
CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ DE ANA MARIA GÎBU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341162_a_342491]
-
Brandenburgic”. Iată o mostră de versuri care vin să ne sensibilizeze starea de spirit, prin muzică clasică, să ne scoată din cotidianul banal și malefic: „Concertul lui Bach s-ascultăm împreună, Ascunși sub un cer luminat și liturgic Suspendate-n arpegii rămână În genunchi s-ascultăm Concert Brandenburgic”. Aș întregi argumentația mea adăugând, spre exemplificare, și poezia: „Eine kleine nachtmuzik”, cu mesajele sale elevate. Ceea ce impresionează chiar de la prima lecturare a volumului este cultura generală impresionantă a autorului, așa cum am semnalat
MEDITAȚIE LA LANSAREA VOLUMULUI DE VERSURI „CONCERT BRANDENBURGIC” AUTOR PROF. UNIV. DR. VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343426_a_344755]
-
Impact > Istorisire > COBZARUL TOAMNEI Autor: Elena Negulescu Publicat în: Ediția nr. 1709 din 05 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cobzarul toamnei,cu ochi iscoditori, În freamătul pădurii liniștea o curmă, Când soarele îsi lasă zboru-i,și-n urmă Se țes arpegii ruginii,sub nori. Se-odihnește-o clipă,doar,și-ar vrea, Din raze-aurii,sub domuri de stejar, În dimineța lină,să-și facă sanctuar Dar soarele-n cețuri se-nchidea. S-a îmbrăcat în ploaie si îl doare, Colindă-n tacere gradina
COBZARUL TOAMNEI de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377458_a_378787]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > COLINDĂ FULGII ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului a început întâi ca un arpegiu cu vântul care tremură prin crengi dezvăluind cum frunze cad elogiu alcătuind de iarnă grele cergi pământului ce-ngroapă rodnicia sub patul ruginiu care-o-nnădi poclăzi de fulgi ce-acopăr trăinicia oceanului de grâu spre a rodi apoi s-
COLINDĂ FULGII ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378603_a_379932]
-
-Minune-a existenței pe Pamant!... XI. COBZARUL TOAMNEI, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 1709 din 05 septembrie 2015. Cobzarul toamnei,cu ochi iscoditori, În freamătul pădurii liniștea o curma, Când soarele își lasă zboru-i,și-n urma Se țes arpegii ruginii,sub nori. Se-odihnește-o clipă,doar,și-ar vrea, Din raze-aurii,sub domuri de stejar, În dimineța lină,să-și facă sanctuar Dar soarele-n cețuri se-nchidea. S-a îmbrăcat în ploaie și îl doare, Colindă-n tăcere grădină
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
citat la judecata, O adiere de-arome vag crizantemale, Înmărmuresc în cercuri de petale, Iar toamnă este ... Citește mai mult Cobzarul toamnei,cu ochi iscoditori,În freamătul pădurii liniștea o curma,Când soarele își lasă zboru-i,și-n urmaSe țes arpegii ruginii,sub nori. Se-odihnește-o clipă,doar,și-ar vrea,Din raze-aurii,sub domuri de stejar,În dimineța lină,să-și facă sanctuarDar soarele-n cețuri se-nchidea.S-a îmbrăcat în ploaie și îl doare,Colindă-n tăcere grădină cu
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
cunoaștere oferindu-i chemarea Frumosului. Prin urmare, între Frumos și Iubire se țese o legătură de admirație, dialectică de întreținere și stârnire admirabilă. Numai unde este Frumosul sălășluiește Iubirea. Frumosul și Iubirea înveșmântează Cuvântul în aura Luminii, înnobileză Cântarea în arpegii de psalm, întronizând Armonia cosmică în sferele serafice ale Liturghiei dumnezeiești-Jertfa sublimă, care îi adună pe cei Frumoși, pe cei Aleși în jurul lui Hristos-Frumosul și Iubirea absolută. Iubirea dragostei dumnezeiești generează astfel transfigurarea spiritualului sub chipul autentic al Frumosului. În
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
Toamnei coboară în pridvor./ Mă năpustesc prin vetrele străbune/ sub zări albastre, verde călător.// Pădurea freamătă mereu acelaș dor,/ sus cântece suave și legănări de vânt,/ în ochii-albaștri-ai fetei susură izvor/ iar vremea te vrăjește cu tainicul descânt.// Țîșnesc pe arpegii de bătrân cobzar,/ piscurile-n frac spre cer sunt încântare.../ Îmi întețesc fiorul și respir mai rar,/ verde, albastrul, roșul, toate-s sărbătoare.// Cade caldă sfânta lumină pe frunze,/ de aur, de argint, de aramă, de purpură,/ pare-un serafic
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
Toamnei coboară în pridvor./ Mă năpustesc prin vetrele străbune/ sub zări albastre, verde călător.// Pădurea freamătă mereu acelaș dor,/ sus cântece suave și legănări de vânt,/ în ochii-albaștri-ai fetei susură izvor/ iar vremea te vrăjește cu tainicul descânt.// Țîșnesc pe arpegii de bătrân cobzar,/ piscurile-n frac spre cer sunt încântare.../ Îmi întețesc fiorul și respir mai rar,/ verde, albastrul, roșul, toate-s sărbătoare.// Cade caldă sfânta lumină pe frunze,/ de aur, de argint, de aramă, de purpură,/ pare-un serafic
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > MI-EȘTI DRAG Autor: Adriana Tomoni Publicat în: Ediția nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-ești drag Mi-ești drag, ca o romanță veche, Arpegiul viului izvor nestins, A vremii aleasă pereche, În palmele iubirii cuprins. Îmi ești ca o icoană sfântă, În luminoșii sipeți viețuiești, Flăcări împletite ce cuvântă, Iubirea, cu migală o zidești. Zorii, vreau să-i văd mereu cu tine, Apusul să
MI-EȘTI DRAG de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381541_a_382870]
-
Autor: Dania Badea Publicat în: Ediția nr. 1947 din 30 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Coroană Ta de orhidee... Mi- e sufletul ramul întins spre zare Îmbrățișând, în adieri de măr în floare, Ca o agrafa -n borangicul de petale, Arpegii, rupte din zumzet de cuibare De hulubași planând în zborul lin, curat Aducători de zvon din cer, înaripat Mesaj divin, după atâția ani, nedescifrat, Purtându- ne dintru- nceput, adevărat În lumea frusta, la origini, ideală În care, la răsărit de
COROANA TA DE ORHIDEE de DANIA BADEA în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380872_a_382201]
-
TA DE ORHIDEE, de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 1947 din 30 aprilie 2016. Coroană Ta de orhidee... Mi- e sufletul ramul întins spre zare Îmbrățișând, în adieri de măr în floare, Ca o agrafa -n borangicul de petale, Arpegii, rupte din zumzet de cuibare De hulubași planând în zborul lin, curat Aducători de zvon din cer, înaripat Mesaj divin, după atâția ani, nedescifrat, Purtându- ne dintru- nceput, adevărat În lumea frusta, la origini, ideală În care, la răsărit de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
Până și-o ispăși, în veac, păcatul greu. Dar prin Fecioara Sfântă Născătoare, ... Citește mai mult Coroană Ta de orhidee...Mi- e sufletul ramul întins spre zareîmbrățișând, în adieri de măr în floare,Ca o agrafa -n borangicul de petale,Arpegii, rupte din zumzet de cuibareDe hulubași planând în zborul lin, curatAducători de zvon din cer, înaripatMesaj divin, după atâția ani, nedescifrat, Purtându- ne dintru- nceput, adevăratîn lumea frusta, la origini, idealăîn care, la răsărit de Eden, triumfala Iubirea străjuia sub
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]