100 matches
-
uneori inși versați, chiar tobă de carte, iar ăștia i-au depășit pentru că-s practici. De fapt, ei sunt o consecință a nihilismului, dar nu în mod direct, ci din auzite și indirect, și nu-și manifestă ideile în cine știe ce articolaș de ziar, ci o fac de-a dreptul în viață; de pildă, la ei nu-i vorba despre vreo absurditate a unui Pușkin, acolo, nici de necesitatea dezintegrării Rusiei; nu, rogu-vă, ei consideră că e chiar dreptul lor să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
adaug că după această „polemică” am rămas În raporturi excelente cu „Guszti”(și el ardelean de origine), câștigându-ne amândoi o nouă prietenie, așa cum le stă bine unor intelectuali din Europa - sau de oriunde, - după o dispută intelectuală. De atunci, articolașul pe care l-am dedicat „problemei transilvane” s-a bucurat de un răsunet cu totul deosebit, mai ales pe alte meleaguri: a fost republicat de trei ori, În română, engleză și maghiară, este citat În zeci de publicații de specialitate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
regulă, vina se pune pe seama cenzurii, care, fie odată și odată spus, era ultimul prag și nu marele, adevăratul responsabil. Răsare, din când în când, câte o carte plină de surprize consacrată răposatei Direcții a Presei și Tipăriturilor, câte un articolaș acuzator ici-colo... și toate se referă la Cenzură cu C mare, ca unică instituție de represare a ideilor. Ei bine, n-a fost deloc așa: în România, n-a funcționat o Cenzură, ci șaptezeci și șapte de cenzuri adiacente, subsecvente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
un om și vreau să plec cu mândrie din lume. Numai că, aici e aici, invidia e mare oriunde. Că mulți își zic : cum de are ea atâția bani, cum de are o asemenea pensie? Aflați dragii mei, că în urma articolașului publicat, mi-au scris zeci de cititori. Numai cei care ar fi trebuit să citească, o parte din conducere sau din salariații căminului, nu mi-au zis nimic, dar nu le zic nici eu și mă gândesc doar atât - nu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
atât - nu cere omului ceea ce nu are. Bunul simț, recunoștința, iubirea, nu se cumpără din piață la cântar, nu-s mere-pere, sunt simțuri, ele se nasc în educația omului și chiar din rușine. Toți cititorii mi-au admirat micul meu articolaș din revista Formula AS, dar ai mei au tăcut, nu s-au bucurat. Păcat ! Rămân însă încântată că dumneavoastră cititorii ați reușit să-mi întăriți încrederea în mine, să-mi prelungiți viața. La cei 93 de ani mai sunt admirată
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Păi, vezi că nu-i bine! Teama la modificarea constituției vine de acolo că s-ar putea, din nebăgare de seamă, să nu care cumva să i se pună ceva, cum se punea și se mai pune în pensie, un articolaș, acolo, cu o exprimare ambiguă, din care să te trezești cu un hăț pe după cap, într-un regim autoritar, într-o tiranie de tip grecesc. Nici Pisistrate, la Athena, n-a cerut, de la adunarea poporului, dintr-o dată, toată puterea; a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
text odios împotriva unei candidate la președinție, singura cu adevărat independentă, scris de un amploaiat al unei cunoscute gazete umoristice. Cum nu mă interesează, în general, opiniile partizane lipsite de argumente și înecate în retorică manipulatoare, trecusem, destul de scârbit, peste articolașul în cauză, parte a unei campanii mizerabile pe care respectivul autor o duce, din motive obscure pentru mine, și pe blogul personal, împotriva unor personaje politice mai credibile din menajeria contemporană. Reluat însă aprobator pe social media, de Liviu Antonesei
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ziarul Patria a reapărut la 7 februarie 1909 - 27 noiembrie 1910, el consemna vestea preluată din publicația Tribuna de la frații noștri de peste munți”: „Azi a apărut nr.8 al bunei noastre foi poporale - Foaea Poporului. Din cele 22 articole și articolașe, care se cuprind în acest număr, remarcăm articolul „Bucovina.” Foaea Poporului va da pe rând portretele mai multor fruntași români din Bucovina. În numărul de azi este portretul tânărului și zelosului luptător dr. George Popovici, deputat în Parlamentul din Viena
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
puțin plăcute despre Nichifor Crainic. În compartiment se afla și sora sa d-na Xenopol (născută Lefter) și un tânăr căpitan de loc din Fălticeni, numit Pleșoianu. În "Neamul Românesc", d. Iorga a scris despre comunicarea mea la Academie un articolaș prea elogios; spunea că poate niciodată nu s-a rostit la Academie o cuvântare mai mișcătoare. La Iași, ora 11 a.m. matineu pentru pomenirea a cincizeci de ani de la moartea lui Creangă și pentru pomenirea lui I. Mironescu. Au vorbit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în lacrimi, de cum am știut-o pe domnișoara Aneta Grigorescu și cum a ajuns ! Tare-și mai bate joc soarta de unii oameni ! Și în vremea când nu aveam clasă lucram la stupi într-un antreu al școalei, ori scriam articolașe pentru Vestitorul Satelor și numai degeaba nu stau. Și biata mămuca mea Pachița, avea grijă să-mi trimită în fiecare zi mâncare la școală prin cei 2 frați ai mei mai mici pe Mihai și Iosif până ce m-am căsătorit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
războiul din 1916-1918 am lucrat alături de înțeleptul și vrednicul învățător Neculai Stoleriu, luând parte la toate trebile de samă: înființarea Casei de sfat și cetire, cea dintâi din țara noastră; Obștea Tărnicuța, Societatea flăcăilor,etc. Eu eram însărcinat să scriu articolașe pe înțelesul țăranilor și să le duc la nașul N.Stoleriu. Și când dintr-o pricină oarecare nu puteam duce, apoi nu eram cruțat nici de feli de nașul N.Stoleriu. Alături cu Neculai Stoleriu era și preotul Ioan Cojan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și în alte împrejurări avea el însuși inițiative de cenzor sau mai rele. Atunci ieșea la iveală componenta cinică a personalității acestui om complicat, coexistentă cu generozitatea și afectuozitatea. A venit odată în tipografie și a cerut să vadă un articolaș omagial dedicat lui A. Toma, publicat la împlinirea unui număr rotund de ani de la moartea poetului, parcă cinci. Eram numai eu în acel moment la corectură, și după ce-a citit mi s-a adresat: — Articolul n-ar fi rău
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
data de 4 ianuarie, referitoare la contul comun pe care îl aveți împreună cu domnul Luke J. Brandon și pentru ciocolățele, pe care însă trebuie să vi le returnez. Sunt total de acord că e greu să ții cont de fiecare articolaș achiziționat, și mi-a părut rău să aflu că între dumneavoastră a apărut “o mică neînțelegere sâcâitoare“. Din păcate, este imposibil să împărțim extrasul în două, trimițându-vă jumătate dumneavoastră și jumătate domnului Brandon și să facem din asta “micul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Mihai Drăgan P.S. Mulțumesc mult pentru informațiile despre Eusebiu Camilar. Am primit banii fratelui meu. Mulțam. Ar fi pentru mine o bucurie dacă ai putea publica articolul studentului meu (de acum absolvent) Gh. Fărtăiș. Ce bucurie va fi pe el! Articolașul meu despre Eminescu, ce n-a intrat în ianuarie, îl consider retras (ți-am spus și altădată, mi se pare). O să apară în altă parte . Sănătate și pace. </citation> (16) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”24 august 1967
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
să facem ca Ateneul să fie cea mai bună și citită revistă din Moldova, și poate nu numai de aici. Ai aflat cred de la dl C. Costin că a primit ineditul pentru nr. 4, Ibrăileanu despre Rebreanu. La cronică, merge articolașul despre Ibrăileanu, Spre roman. Țin foarte mult, și cred că nu este nici o greutate (procedeul este folosit curent), ca să apar cu două semnături (adică și prezentarea la inedite să fie semnată cu numele întreg). Asta ar fi o lovitură indirectă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
doctorat!) și geniul cosmic V. Stoleru (Val. Panaitescu), Don Basilio din Țicău! S-a acceptat, în schimb, să se transforme postul de lector în conferință, pentru a fi scos la concurs, al cuiva care a publicat o recenzie și două articolașe ridicole! De fier să fii, și o asemenea nedreptate nu te poate lăsa rece... în asemenea condiții era greu să-l scriu... Tu nu aveai de unde să știi toate acestea, de aceea scrisoarea ta, primită ieri, este cam aspră (deși
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
te roagă să-i ajuți să fie cum voiești dumneata. Cu cele mai bune sentimente, I. D. Lăudat </citation> (25) <citation author=”I.D. Lăudat” loc="[Iași]" data =”2.X.1982”> Stimate și iubite domnule Călin, Te mai deranjez cu acest articolaș pentru o lucrare de metodică a lui Valeriu C. Neștian. E absolvent tot de la „Filologia” ieșeană, probabil cu mai mulți ani înaintea D-tale. E profesor la Liceul „Agricol” din Iași (!). Pentru „știința” lui ar fi fost foarte bun la
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
un debutant. Fără nici un fel de morgă oficială, ca un prieten mai mare, cu o totală încredere acordată „în alb”. Deși tânărul sfios din fața lui era, cum se spune, un „nimeni”. De abia dacă scrisesem până atunci vreo 15-20 de articolașe și recenzioare. Mai înainte însă de a-mi decide soarta - am devenit critic, în mare măsură datorită lui Tiberiu Utan -, ca și după aceea, redactorul-șef al Gazetei literare, din perioada 1962-1967, a luat hotărâri și mai importante. L-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
trebuit să lase apostolatul parohial pentru a conduce opera «Copiii Buni», vizitele în afara Casei de la San Zeno in Monte erau exclusiv pentru a aduce mângâiere celor suferinzi. Într-o zi din anul 1925 i s-a întâmplat să citească un articolaș în L'Osservatore Romano care i-a atras atenția. Se vorbea despre un Centru Internațional pentru Apostolatul Bolnavilor, apărut recent în Olanda, prin meritul parohului Bloemendaal, dieceza de Haarlem. I-a părut o inițiativă frumoasă și utilă. A intrat în legătură cu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
jumătate? E imposibil! Și-apoi, nu vezi, Eugen Simion a devenit și el colaborator al Cotidianului. — Și ce! Păi o să creadă lumea că ne firitisim între noi. — A! Probabil din cauza asta tânăra Elena Vlădăreanu n-a catadicsit să anunțe în articolașul ei despre premiile Uniunii Scriitorilor că ai luat și tu premiu la proză. La ziarul ăsta al vostru împingeți rigoarea până la a vă persecuta unii pe alții. O cunoști pe Elena Vlădăreanu? — Pe cine? — Pe poeta Elena Vlădăreanu. Nu prea
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
sale de glorie, când celebra STASI se dovedea cu mult mai eficientă decât Securitatea. „Băieții” noștri nu erau făcuți pentru comunism; mai degrabă pentru capitalismul sălbatic în care de altfel s-au simțit imediat ca peștii în apă. Citesc eu articolașul o dată, de două ori. Mai întâi mă indignez: cum se poate, domnule, doar guvernul american i-a cerut lui Năstase să curețe aparatul de stat de foștii securiști! Pe urmă, văd că ziaristul român indică și sursa: The Sydney Morning
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
E drept că am avut și insomnia aceea cumplită tot încercând să-mi fac autocritica! Noroc că Pastenague, mai tânăr și mai ager, ține ochii deschiși. Zice: — Ai văzut „dreptul la cuvânt” din Cotidianul de luni 6 ianuarie? — Ce cuvânt? — Articolașul Sandei Stolojan, care te pune la colț, așa cum meriți. Asta m-a trezit de a binelea. Am deschis ochii și am citit. Pe scurt, doamna Sanda Stolojan mă tratează de mincinos pentru că mă îndoiesc că ea a fondat revista Cahiers
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Kogălniceanu.88 Are pe Charlier, care a scris și scrie necurmat la foarte multe ziare d-aci politice și financiare. Francezul de la legațiunea noastră d-aci, nu numai că nu face nimic decât, din când în când, câte un slab articolaș în Mémorial Diplomatique (care nu are nici o valoare), dar ne este ostil și lucrează contra noastră trădând ce știe și ca lomniind. Toate ziarele financiare răspândesc cele mai infame neadevăruri care ne fac mare rău. Foarte multe ziare publică articole
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
găini: de curte sau de crescătorie) scrie în Magazinul, sub un titlu inofensiv, despre propriul său unchi! Că unchiul a luptat pe front și a fost rănit. O epopee scrie nepotul despre faptele unchiului, care probabil se va duce cu articolașul în dinți pe la cine știe ce autorități care nu i-au rezolvat, încă, vreo problemă personală. Știți voi, bă, cine sunt eu? Sunt Erou de pe front. Și, pe deasupra, și unchiul lui Păunescu, cel care e prieten cu ministrul poet Petre Gigea. Ei
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Marinela Țepuș a anunțat că va cere primăriei o nouă expertiză asupra clădirii în care funcționează Teatrul Nottara. 'Teatrul Nottara se află într-o situație extrem de gravă. Din păcate, în urma promulgării acelui articolaș cu bucluc, dintr-o lege care există din 2008, se presupune că peste câteva zile acest teatru se va închide. Și nu e singurul, sunt 11 clădiri pe bulevardul Magheru, toate au la parter centre comerciale sau instituții - sunt două
Managerul unui teatru: Suntem într-o situație extrem de gravă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101660_a_102952]