81 matches
-
30% din tronson) conduce la costul ecologic maxim, consfințind dispariția practică a ecosistemului originar. 2.2. Rangul fluvial este cuantificat printr-un coeficient R, cu valorile de cost ecologic rezultate din graficul din fig. 2. Fig. 2. Costul ecologic al artificializării unui tronson de râu în funcție de rangul său (valoarea patrimonială) ---------- NOTĂ(CTCE) Figura 2 - se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 15 (a se vedea imaginea asociată). Costurile ecologice cele mai mari
NORMATIV TEHNIC din 6 octombrie 2008 pentru lucrări hidrotehnice NTLH-001 "Criterii şi principii pentru evaluarea şi selectarea soluţiilor tehnice de proiectare şi realizare a lucrărilor hidrotehnice de amenajare/reamenajare a cursurilor de apă, pentru atingerea obiectivelor de mediu din domeniul apelor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204325_a_205654]
-
9. Costul ecologic al obstacolelor artificiale în calea circulației peștilor Figura 9 - se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 20 (a se vedea imaginea asociată). 2.3.9. Intensitatea totală a artificializării pe unitatea de tronson I este suma coeficienților I1... I8. 2.4. Timpul Evaluarea duratei impactului cuprinde 3 elemente: a) remanența alterării fizice (în funcție și de reversibilitatea amenajării); ... b) repetarea intervențiilor cu efect de cumulare a impactului; ... c) agravarea
NORMATIV TEHNIC din 6 octombrie 2008 pentru lucrări hidrotehnice NTLH-001 "Criterii şi principii pentru evaluarea şi selectarea soluţiilor tehnice de proiectare şi realizare a lucrărilor hidrotehnice de amenajare/reamenajare a cursurilor de apă, pentru atingerea obiectivelor de mediu din domeniul apelor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204325_a_205654]
-
l - lungimea tronsonului amenajat; w - lățimea la ras a albiei minore; A - coeficient al caracteristicilor tronsonului (determinat conform graficului din fig. 1); R - coeficient al rangului fluvial (determinat conform graficului din fig. 2); T - durata de remanență (ani). 4. Impactul "artificializării" albiei prin soluții constructive cuantifică intensitatea impactului ținând seama de soluțiile constructive concrete ale lucrărilor de amenajare. Pe baza caracterizarii și clasificarii tipurilor de soluții constructive, prezentate detaliat la art. 6 din normativul tehnic și urmând modelul de evaluare a
NORMATIV TEHNIC din 6 octombrie 2008 pentru lucrări hidrotehnice NTLH-001 "Criterii şi principii pentru evaluarea şi selectarea soluţiilor tehnice de proiectare şi realizare a lucrărilor hidrotehnice de amenajare/reamenajare a cursurilor de apă, pentru atingerea obiectivelor de mediu din domeniul apelor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204325_a_205654]
-
de stepăcu o vegetație ierboasă reprezentata prin : asociații de plante xerofile dintre care amintim : Festuca valesiaca (păiuș), Andropogon ischaemum (bărboasă), Stipha joannis (colilie), Artemisia austriaca (pelin), Euphorbia cyparissias (laptele câinelui). În prezent pajiștile naturale sunt din ce în ce mai rare ca urmare a artificializării pajiștilor, cât și datorită pășunatului intensiv, nerașional, in sensul numărului mare de animale pe unitate de suprafață, precum și folosirea pășunatului în perioadele umede sau primăvara devreme. În zonele cu eroziuni avansate și cu expoziții însorite sunt întâlnite specii de tipul
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
distruse în numele principiilor ‘domesticirii’ pădurii și ‘modernizării’ silviculturii. Astfel, în urma aplicării de tăieri rase urmate de plantații au rezultat monoculturi sau arborete aproape pure de rășinoase... fără o eșalonare etajată, a coroanelor și a sistemului de înrădăcinare a arborilor. Prin artificializarea arboretelor... silvicultorul a subminat rezistența naturală a ecosistemelor forestiere... (Giurgiu V., 1995)"". Gestionarea durabilă înseamnă administrarea și utilizarea ecosistemelor, astfel încât să nu scadă diversitatea lor biologică, astfel încât capacitatea lor de regenerare să fie menținută, iar asigurarea de către ele a funcțiilor
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
artă. S-a păstrat, din acea perioadă, discursul lui Dorio Lazăr la ședința din 27 iunie 1952 a Uniunilor de Creație din România: În acea perioadă, critici de artă precum Dorio Lazăr au instaurat „limba de lemn”, o formă de artificializare a limbajului plastic până la reducerea sa la un simplu instrument decorativ al puterii. După plenara U.A.P. din 23 - 28 martie 1955, Dorio Lazăr publica în revista Arta Plastică nr. 2, 1956 un articol intitulat „ În preajma unei etape noi”, în
Dorio Lazăr () [Corola-website/Science/321719_a_323048]