1,796 matches
-
originar: „arta rima/ pe lângă judecarea celorlalți”. E un umor subiacent fiecărui poempuzzle din care putem reconstitui figura lui Henry-Berryman (deși poetul a respins echivalența apăsată, în acest sens: „I am not Henry”, a declarat el cândva), un fel de bătaie-de-sine-dejoc, aruncată ca plasa gladiatorului, iacum, asupra personajului care luptă în arena cu lei a existenței. Henry, eponimul looser-ului, este înseși figura noastră uimită atunci când ne privim în oglindă și recunoaștem ceea ce suntem: „...un chip sienez grav de pe care o mie de
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
al vreunei păsărele venite la geamul meu să-mi spună “bună primăvara, trezește-te” ca și al strigătului gâștelor canadiene ce trec pârleazul în America pentru pregătirea noii familii de bobocei răsfățați de noi cu bucățele de pâine și grăunțe aruncate ca să-i vedem mai de aproape. Avem și ceva sâsâieli cu atacuri furioase de la gânsacul-tată, dar eu tot îi iubesc și îi con sider adevărați vestitori ai primăverii pe acest continent. Încep prin a-mi deschide larg ferestrele invi tând
Primăverile noastre.... In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_113]
-
de utilizare a hranei care trebuie să se traducă în bilanțul masei corporale. Măcar să nu scadă în greutate...Sunt, e drept, și pierderi, o parte a concentratelor se împrăștie din vase și se amestecă, să zicem, cu materiile fecale, trebuind aruncată. Din păcate, nu există facilități de cântărire a animalelor în padocuri. E și greu să-i urci pe cântar. De Ce News: Greu, dar nu imposibil. Liviu Gaiță: Este o chestiune neacoperită de lege, slab reglementată. Există norme de hrănire și
De Ce a avut loc masacrul din Botoşani. Medicul veterinar Liviu Gaiţă arată că a fost un experiment pilot, pentru a testa opinia publică () [Corola-journal/Journalistic/26455_a_27780]
-
se termină cu '13? Trebuie să ne batem ușor pe umăr, ne încărcăm cu energie și ne aruncăm în valurile unui an care poate fi așa cum ni-l dorim. Nu prea cred în teoria potrivit căreia zarurile au fost deja aruncate, iar nouă nu ne rămâne decât să ne resemnăm cu ceea ce ni se întâmplă. Fiecare doarme așa cum își așterne, iar dacă atunci când tragi linie lucrurile nu stau tocmai așa cum ți-ai dorit, zâmbește și ia-o de la capăt. Până una
Să începem zâmbind! [Corola-blog/BlogPost/98380_a_99672]
-
Lucy Liu. Pe scurt, vom urmări o poveste magnifica a unor războinici și asasini, care se împletește cu destinul unui erou singuratic din Chină secolului al nouăsprezecelea. Intrigi, comploturi, războinici înarmați până'n dinți, scene de luptă desprinse din Matrix, aruncate apoi într-un film oldschool cu Bruce Lee, decoruri impresionante, secvențe de arte marțiale, aventuri cât încape și efecte vizuale de excepție: cam la aceste lucruri trebuie să vă așteptați în momentul în care vă veți cumpăra (și eu vă
Pumni, picioare, sânge, gloanțe. [Corola-blog/BlogPost/98386_a_99678]
-
alimente. Și acum să ne întoarcem la traiul sustenabil. Unilever, în parteneriat cu compania de cercetare 360Insights, tocmai a încheiat un experiment la care au participat, timp de 9 săptămâni, 7 familii de români. Participanții au monitorizat cantitatea de mâncare aruncată zilnic și consumul de apă din gospodărie, oferind astfel specialiștilor o imagine de ansamblu asupra felului în care își gestionau resursele. Apoi, în urma recomandărilor primite, au făcut mici schimbări în stilul de viață al familiei, pentru a reduce deșeurile alimentare
Voi risipiți apă și aruncați mâncare? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20219_a_21544]
-
nu, așa că, în următoarea săptămână, o să monitorizez atent consumul de resurse în mica noastră gospodărie. Iar, apoi, timp de 7 zile, la invitația Unilever, o să fac și eu experimentul și o să vă comunic rezultatele. Până atunci, spuneți-mi dacă voi aruncați mâncare și cum stați cu consumul de apă.
Voi risipiți apă și aruncați mâncare? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20219_a_21544]
-
dar a scăpat ca prin urechile acului, s-a măritat cu un prinț și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți, ÎN ROMÂNIA (probleme? S-au înțeles de minune. Nu tu certuri, nu tu scandaluri, armonie totală. O singură chestie (în afară de aruncatul aiurea al șosetelor prințului!) îi făcea să se ciondănească și să arunce pisica de la unul la altul: plata taxelor. Când venea momentul, niciunul dintre ei nu voia să se ducă la Administrația Financiară, să stea pe la cozi. Așa că mai întâi
De la Albă ca Zăpada la urmașii ei, fericiți plătitori de taxe online by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20734_a_22059]
-
bibliotecă, pentru toate cărțile familiei mele (multe, foarte multe, prea multe!), o saltea mare pusă direct pe jos (pentru membrii familiei, care nu sunt mulți), preșuri sau covoare frumoase și colorate, făcute MANUAL, proiector pentru filme, diverse perne și pernuțe aruncate tot pe jos, diverse veioze care să lumineze cald. Cea mai potrivită stare meteo pentru utilizarea acestei mansarde: ploaia, care să cadă cu zgomot peste ferestre. Cea mai potrivită temperatură în interior: cald. Cel mai potrivit miros care să urce
De la Făt-Frumos la mobile by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20847_a_22172]
-
podul unei case, plin de lăzi, pachete, valize, cufere. Are două personaje: Clopoțel și Mihăescu (Mirăescu). “Podul casei care e o arhivă a vieții de odinioară ascunsă între niște pereți de scândură”, - după cum constată Clopoțel, scotocind prin lăzi și acareturi aruncate aici. De la fosta proprietară, Clopoțel a moștenit “o lume vie, un tărâm de poveste”. Clopoțel vrea să descifreze tainele legate de lucrurile din pod, să reînvie acea lume de altădată și pe viețuitorii ei. Mirăescu, urcat și el în pod
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
a și întrebat: - Cât timp îți va trebui Până când bicicletă o vei stăpâni? Băiatul, mândru de fel , i-a răspuns: -Eu din prima zi voi reuși! Asta... ca s-o știi! Însă nu era adevărat... De pe bicicletă era tot timpul aruncat ! Într-un final , copilul recunoscu Că nu e atât de priceput pe cat crezu. Mulțumit , tatăl îl ajută ... Citește mai mult Text scris de Ghiță Radutiu:Copilul era foarte trist...Se credea un mare-nvins,De pe bicicletă când el căzu,Iar
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
a și întrebat:- Cât timp îți va trebuiPana când bicicletă o vei stăpâni? Băiatul, mândru de fel , i-a răspuns:-Eu din prima zi voi reuși!Asta... ca s-o știi!Însă nu era adevărat...De pe bicicletă era tot timpul aruncat ! Într-un final , copilul recunoscuCa nu e atât de priceput pe cat crezu.Multumit , tatăl îl ajută... XXVI. O STRĂLUCIRE ÎN ALASKA, de Corina Lucia Costea , publicat în Ediția nr. 1896 din 10 martie 2016. Text scris de Alexandra Trifa: Cerul
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
sudură trainică și coerentă a unor elemente aparent disparate. Despre gândirea populară și critica modernității la Ernest Bernea - filozof al culturii românești autentice Motto: „Lumea noastră este lumea cea adevărată, este lumea bună, cu oameni și pomi înfloriți...“ Dintre privirile aruncate nouă înșine ca popor, „Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român“ este probabil cea mai originală, complexă și documentată lucrare. Spre deosebire de viziunea istorică și caracterologică a lui Dumitru Drăghicescu sau de cea filosofică a unor Lucian Blaga, Mircea Vulcănescu sau
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
ce se aflau acolo. Viu colorate, apretate și călcate de mama sa, grijulie ca fiica ei să găsească pregătit tot ce-i trebuie pentru orice moft tineresc, acestea se găseau oricând la dispoziția sa, gata să fie etalate, probate sau aruncate ca fiind demodate sau inadecvate nu știu cărui moment. Scoase vreo câteva rochii lungi de seară, dintre care cel mai mult îi făcu cu ochiul una neagră, cu un decolteu destul de adânc, ornat cu danteluță verzuie, care se asorta splendid cu ochii
ROMAN , CAP. UNSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380192_a_381521]
-
a sosit un moment favorabil la care se tot gândește de când a ajuns în Reșița. Se ridică cu o singură mișcare în picioare, își freacă mâinile, fața...stă într-o clipă de suspans, după care se așează încet cu privirea aruncată departe. Oprița stă liniștită, tot timpul l-a supravegheat și când a ațipit. Ea, în trecerea anilor, tot timpul a fost o conformistă și a așteptat. Rămășițe, dar bine înfipte, ale unor influențe asupra comportamentului rămăse de la tatăl său care
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI, EP 1 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378122_a_379451]
-
dezbaterea inițiată de Clubul Militar Român de Reflecție Euroatlantică și de Platforma Unionistă Acțiunea 2012. Anterior, amiralul Eugen Laurian, unul dintre cei care își merită, pe muncă și onoare, gradele primite, m-a surprins cu versuri inedite, inspirate de mănușa aruncată, de organizatori, participanțilorla evenimentul menționat anterior. Inserez aici expresia sensibilității unuia dintre cei care și-au bazat autoritatea, în fața camarazilor, pe tact, căldură umană și o inegalabilă înțelegere a universului interior al fiecărui semen, încercat de firești taifunuri interioare. Pe
EUGEN LAURIAN: Ţara de lângă mine [Corola-blog/BlogPost/93628_a_94920]
-
toată casa? - Cum arată, mami? Mie mi se pare totul în regulă. Nu-mi dau seama ce te nemulțumește. Poate ești tu stresată și nu te mai satisface nimic. - Așa sunteți voi bărbații, superficiali întotdeauna. Praf peste tot, haine murdare aruncate unde vrei și unde nu vrei. Florile nu sunt udate, iată cum s-au ofilit. - Doamnă, dar eu nu am program decât patru ore și trei zile pe săptămână, iar vila este foarte mare, încerca să se scuze menajera. Ce
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
său pentru mântuirea neamului omenesc prin Cruce.“( Virgil Maxim, Imn pentru crucea purtată ). Deși condamnat politic, Valeriu Gafencu este un mărturisitor și mucenic al lui Hristos pentru poporul roman aflat în suferință și în ghiarele ateismului comunist. Asemenea primilor sfinți aruncați fiarelor în Arenă, Valeriu Gafencu este aruncat în închisoarea politică cum devenise România pentru a-i distruge spiritul creștin. De aceea, ca un adevărat nebun întru Hristos ,“precum singur se declara, el va lupta cu înverșunare pentru salvarea neamului prin
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
să mai trăiască, „măcar o dată-n viață”, o întâmplare de poveste... Mie îmi plac la nebunie călătoriile. ...De la spații exotice - pline de oameni, fapte și întâmplări inedite, încărcate de arome, ierburi, esențe și culori indescriptibile - până la locuri cu totul izolate, aruncate undeva... la capătul lumii: deșerturi aride, peșteri inaccesibile, munți cu nume de legendă, dar aproape neștiuți muritorilor de rând, dincolo de ghețari și crevase care se deschid amenințător, de seracuri care se rup cu zgomot nemilos și de cornișe ascuțite... O
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93216_a_94508]
-
coaptă, a struguri și-a vin rubiniu...” (Imagini în oglindă). Limita compasiunii sincere a celor din jur și povara neînțeleasă a singurătății sunt surprinse cu nuanțată discreție poetică: „Mi-e teamă/ de bezna din zâmbetul lumii,/ în care mă simt aruncată/ cu de-a sila./ Durerea mea/ oricum nu are leac,/ iar pustiul/ dintre zilele escaladate/ cu atâtea eforturi,/ se păstrează intact/... Cine mi-ar plânge fremătările?” (Cine?). Și adevărat este că, oricât ne-ar încuraja semenii, în asemenea drame rămânem
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
pionierul (în cazul nostru, Gall), a fost considerat un șarlatan, deși descoperirile sale nu erau decît o consecință a faptului că a privit la aceleași lucruri vechi, însă cu alți ochi. În ceea ce mă privește, cred că întotdeauna o privire aruncată trecutului (de multe ori disprețuit doar pentru că e vechi) ne ajută să înțelegem mai bine prezentul și să prefigurăm, eventual, viitorul.
Limbajul, între frenologie și neuroștiință by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8249_a_9574]
-
și simplu. Mă enerva totul în România fesenistă și minerească și aruncam la gunoi tot ce se găsea pe aici, ca atunci când moare bunica și-i arunci boarfele pe care le-ai detestat toată adolescența. Dar boarfele astea nu trebuie aruncate (nu că ar mai fi bune la ceva), ci trebuie sortate, clasate, înțelese. O fac istoricii deja (cu destule greutăți fiindcă bunica trăiește și se desparte greu de ele), dar în Polonia am avut impresia că nu o fac doar
Teatrul polonez by Vlad Massaci () [Corola-journal/Journalistic/8246_a_9571]
-
slabă încât ținea lampă aprinsă și în miezul zilei, un singur bec de 40 w. care nu făcea decât să altereze culorile tablourilor, să deruteze ochiul. La lumină asta pictă. Cu ochii înroșiți, căci nu purta ochelari. Pe cuvertura patului, aruncate una peste alta, vechi caiete cu desene, albume cu fotografii (de la ultima expoziție deschisă la București în urmă cu câțiva ani), cutii cu tuburi de vopsea. Rezemate de un perete, pânzele la care lucra, printre care un arhanghel Mihail pe
Magdalena by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/8388_a_9713]
-
fiecare pas afișele noastre, care anunțau “Arta Fugei” de Bach, însă care devenise, cu o ironie a soartei, “fuga noastră”dinaintea inamicului. Treceam prin drumuri necunoscute, ocolind șoseaua către Ploești, unde se zăreau vâlvătăi de flăcări uriașe, provenite din bombele aruncate. Călătoria a durat toată noaptea și abia a doua zi amiază am ajuns în orașul Sebeș, ținta călătoriei noastre. Orașul fierbea din cauza mulțimei de refugiați. Era acolo și Ministerul de Finanțe cu funcționarii săi, toți căutând adăpost temporar în acest
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
îl privi atent. De ce faci tu ce faci? Ești tânăr, chipeș, alb. N-ai fost cumva... nu știu de unde, dar mi se pare că te cunosc. - Apar des la televiziunile prin cablu. - Ei, de ce faci ce faci? - E o mănușă aruncată, spuse Nick. E cea mai grea slujbă dintre toate. Nu păru convinsă. Era de preferat să se pună bine cu ea înainte de emisiune. - Chiar vrei să știi? - Da. - Control demografic, îi șopti Nick. - Ești îngrozitor, spuse ea, strâmbându-se. Sper
Christopher Buckley - Fumatul strict permis () [Corola-journal/Journalistic/7744_a_9069]