1,274 matches
-
noul Institut Teologic din București organizat separat din anul 1948 Părintele profesor Dumitru Stăniloae va preda din nou dogmatica, dar numai la cursurile superioare cu doctoranzii). Părintele Dumitru Stăniloae era într-un fel cel mai abilitat să ocupe catedra de ascetică și mistică, nu numai în virtutea studiilor și traducerilor sale palamite din anii '30, ci și dintr-un alt motiv. În anii de marginalizare sibiană 1945-1946, la îndemnul Părintelui Arsenie Boca (1910-1989), faimosul duhovnic de la Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu” din localitatea Sâmbăta
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
În intervalul anilor 1946-1948 a reușit să publice în Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe din Sibiu sub titlul „Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii” primele patru volume, cuprinzând scrierile lui Antonie cel Mare, Evagrie, Ioan Cassian, Marcu Ascetul și Diadoh, Maxim Mărturisitorul: Cuvântul ascetic, Capitolele despre iubire și cele teologice și economie, și comentariul la „Tatăl nostru” și Răspunsurile către Talasie; și Talasie, Isihie, Filotei, Teodor, Teognost, Ilie Ecdicul, Teofan. Volumele publicate acopereau jumătate din conținutul Filocaliei din anul 1782, continuarea publicării celorlalte devenind însă
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
an de relativă libertate în România, înainte de transformarea ei pe 30 decembrie 1947 în „republică populară” de tip sovietic, o excepțională sinteză de spiritualitate ortodoxă filocalică. Prelegerile au fost dactilografiate și multiplicate de Asociația studenților teologi sub titlul Curs de Ascetică și Mistică creștină, București, 1947. În versiunea aceasta el a fost publicat abia în anul 1993, după ce în deceniile comuniste circulase în multe copii dactilografiate, confecționate și distribuite clandestin. Profitând de liberalizarea relativă din anii '70 — care i-au permis
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
ca și publicarea în anul 1978 a celor trei volume ale unui monumental tratat de dogmatică, Părintele Dumitru Stăniloae a reușit să înșele vigilența cenzurii și să publice în anul 1981 o versiune ușor revizuită și completată a cursului de ascetică și mistică din anul 1947 ca al treilea volum al unui manual colectiv de morală ortodoxă. Cele două versiuni coincid literal în proporție de 95%. Modificările introduse în anul 1981 de Părintele Profesor Dumitru Stăniloae se referă la omiterea din
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
Marc Constantinescu, Olga Greceanu, precum și cu muzicieni ca Paul Constantinescu sau Protosinghelul Veniamin Gavrilovici, dirijorul și conducătorul corului mănăstirii. În plus, Antimul devenise un loc unde se puteau susține conferințe pe subiecte variate și teme diverse, în special de apologetică, ascetică și mistică ortodoxă, în cadrul cărora se urmărea în principal evaluarea, dintr-un punct de vedere creștin a mai multor segmente ale vieții, căutându-se soluții de trăire în mijlocul lumii, însă la nivelul exigențelor unei ortodoxii autentice. Câteva dintre subiectele abordate
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
a ajuns la starea trupului căzut (p. 41-54). De altfel, trupul a fost un instrument prin care omul s-a întors de la Creator către realitățile sensibile: el a înlocuit plăcerile duhovincești prin plăcerile trupești - o „atitudine pătimașă” exprimată în scrierile ascetice patristice prin termenul „filautia”. După cădere trupul devine „un idol căruia omul i se închină” (p. 44); în fapt, omul devine prizonierul plăcerii și al durerii - un cerc vicios care atestă că, spre deosebire de starea paradisiacă, ființa umană cunoaște după cădere
JEAN CLAUDE LARCHET... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_jean_claude_larchet_.html [Corola-blog/BlogPost/355464_a_356793]
-
care permite conformarea cu Iisus Hristos și dobândirea în El a asemănării cu Dumnezeu” (p. 67). Asceza - adică postul, privegherile, munca - are drept scop o mai bună stăpânire a trupului, care să-i îngăduie să se supună duhului. Iar lucrarea ascetică presupune cumpătarea („stăpânirea de sine”), căci ea nu reprezintă un scop în sine, ci doar un mijloc. Foarte bine este expusă de Larchet exercitarea cumpătării în ceea ce privește hrana și sexualitatea (vezi p. 75 ș.u.). Urmează apoi un subcapitol ce vizează
JEAN CLAUDE LARCHET... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_jean_claude_larchet_.html [Corola-blog/BlogPost/355464_a_356793]
-
ÎN VIAȚA NOASTRĂ SPIRITUALĂ ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 796 din 06 martie 2013 Toate Articolele Autorului Despre discernământul creștin sau dreapta socoteală în viața noastră spirituală ... Motto: “ Virtutea cea mai mare este discernământul” (Sf. Isaac Sirul - “Cuvântări ascetic”) Discernământul creștin, dreapta socoteală sau dreapta socotință ori cumpănire, trebuie să dobândească un loc central și essential în viața și lucrarea noastră. Manifestarea sa ține de sesizarea unei realități teandrice tainice, care are un sens dublu: de la Dumnezeu spre noi
DESPRE DISCERNĂMÂNTUL CREŞTIN SAU DREAPTA SOCOTEALĂ ÎN VIAŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Despre_discernamantul_crest_stelian_gombos_1362574723.html [Corola-blog/BlogPost/345605_a_346934]
-
lavră, punând astfel bazele construirii de mănăstiri în Pământul Sfânt. În cele două secole care au urmat, întreaga zonă a acestui pârâu s-a umplut de lavre, de schituri și de lăcașuri pentru pustnici, în care își duceau viața cea ascetică și duhovnicească sute de călugări și schimnici. Mănăstirea Sf. Gheorghe Hozevitul a fost una dintre acele numeroase mănăstiri din această regiune. Cea dintâi a fost ridicată aici în sec. V de către cinci monahi sirieni: Pronos, Ilie, Lannai, Einan și Zenon
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
lea și începutul celui de-al șaptelea, sub stăreția Sf. Gheorghe mănăstirea a ajuns la cea mai mare dezvoltare și înflorire. Călugării trăiau într-o atmosferă duhovnicească deosebită. O parte dintre ei duceau un mod de viață idioritmic, pustnicesc și ascetic iar cealaltă parte trăiau după tipicul monahal al vieții de obște, ducând o viață cenobitică în lavră, în chinovion. În timpul cuceririi persane, clădirile mănăstirii au suferit foarte multe stricăciuni și pagube, o mulțime de monahi au fost uciși iar ceilalți
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
făcut pe dascălul Ortodoxiei, Sfântul Maxim Mărturisitorul să afirme că Iisus Hristos vrea cu „fiecare dintre noi să săvârșească taina întrupării sale” (Ambigua). Această stare de jertfă este foarte importantă pentru spiritualitatea ortodoxă, ce nu s-a numit niciodată numai ascetică sau mistică ci în primul rând este bisericească, comunitară, eclesială și evanghelică. Tradiția filocalică este văzută ca o viață în Iisus Hristos, iar treptele de despătimire, iluminare și desăvârșire sunt văzute ca o înnoire, ca o înviere în Iisus Hristos
DESPRE ASUMAREA PERSONALĂ A ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461826723.html [Corola-blog/BlogPost/378392_a_379721]
-
Vasile cel Mare(Sf.), Regulele mici, București, Editura Institutului Biblic, 2010, 252 pag., 15 lei; 147. Vasile cel Mare(Sf.), Regulele mari, București, Editura Institutului Biblic, 2009, 156 pag., 12 lei; (3); 148. Vasile cel Mare(Sf.), Cele trei cuvinte ascetice, București, Editura Institutului Biblic, 2009, 172 pag., 12 lei; 149. Viața, paraclisul și acatistul Sf. Ioan Gură de Aur, București, Editura Bizantină, 2007, 176 pag., 12 lei; * Așteptăm comenzile Dumneavoastră și înscrieri la viitoarele apariții. Sănătate, pace și bucurii sa
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1378083203.html [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
Acasa > Manuscris > Studii > DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ȘI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 10 din 10 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Teologia contemporană românească și chiar cea ortodoxă, în general, a fost în mod simțitor îmbogățită în ultimul timp
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
credință, doritor să descopere sensuri ascunse din mari lucrări duhovnicești și să facă mai limpede, prin concizie și sistematizare, cunoașterea greutăților urcușului spiritual, dar și măreția întâlnirii ultime cu Dumnezeu, nu era posibil ca din preocupările sale să lipsească studiul asceticii și misticii, adică cercetarea drumului pe care trebuie să-l urmeze omul până la unirea cu Hristos și vederea luminii dumnezeiești. Orice fapt mistic fascinează și încântă prin alura ezoterică, tainică, de necunoscut, pe care noțiunea și-o impropriază datorită unei
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
unei trăiri care trimite la nebănuite izvoare de autenticitate, la descoperirea resurselor personale, la urcuș și nevoință, luptă, autodepășire și încununare cu daruri supranaturale. Îndumnezeirea omului! Iată cununa, iată izbânda, iată valoarea datorată mai întâi Lui Iisus Hristos iar apoi asceticii și misticii, via media între teologia dogmatică și cea morală, care împrumută și din una și din cealaltă spre a împreuna și oferi, într-o lumină nouă, asumarea îndumnezeirii omului, câștigată de Mântuitorul nostru Iisus Hristos prin cruce și înviere
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
să mai fie fire umană. Iar în dorința aprinsă după îndumnezeire se simte dorul profund de depășire și înscriere a persoanei pe frontul luptei spirituale, care poate duce la asemănare cu Dumnezeu, prin experiență, cunoaștere și progres. Pentru Părintele Stăniloae, ascetica și mistica sau antropologia desăvârșirii creștine semnifică un urcuș și un pisc, echivalente experierii supremei apropieri a divinității de persoana umană cu ajutorul forțelor naturale ale acesteia, sprijinite de puterea divină ce se află, de la Botez, în fiecare suflet. Operele Sfinților
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
este piscul la care se ajunge prin efort susținut: contemplarea și unirea cu Dumnezeu. Avem, așadar, un îndelungat efort de purificare (asceza) și încununarea acestuia prin atingerea asemănării cu Dumnezeu (mistica): < > 1. Deși este aproape unanim recunoscut că delimitarea dintre ascetică și mistică este dată de natura specifică a fiecăreia (în asceză luptă împotriva păcatului și rodirea de fapte bune până la atingerea virtuților, în faptul mistic vederea luminii dumnezeiești), nu se poate impune o limită precisă ca și graniță care să
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
ale urcușului spiritual. Părintele Dumitru Stăniloae arăta că: < > 2. Și cum poate fi urmată jertfa dacă nu prin alte jertfe, în scopul atingerii asemănării cu divinitatea și ridicării eului personal până la trăirea vieții în Iisus Hristos. În al doilea rând, ascetica și mistica propun cea mai strânsă relație interpersonală. Ca chip al Chipului Fiului lui Dumnezeu, omul a fost creat persoana, pentru ca sa se poată raporta în mod viu, dinamic, la Persoana supremă. Relaționarea sa nu este moartă, pustie, lipsită de vivacitate
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
bune sunt opere care ne aparțin în întregime. Realitatea este că Dumnezeu ne călăuzește pașii, căci fără El nu putem face nimic. Urmând celor mai mulți Sfinți Părinți și în special lui Evagrie și Sfântului Maxim Mărturisitorul, Părintele Dumitru Stăniloae împarte teologia ascetică și mistică sau cercetarea asupra vieții spirituale în trei etape: faza activă, a contemplației naturale și a contemplației mistice a lui Dumnezeu; astfel cele trei se mai pot numi: a purificării, a iluminării și a vederii lui Dumnezeu. Prima aparține
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
a lui Dumnezeu; astfel cele trei se mai pot numi: a purificării, a iluminării și a vederii lui Dumnezeu. Prima aparține în mod categoric ascezei, iar ultima misticii. Treapta iluminării, în funcție de prisma prin care este privită, poate să aparțină și asceticii și misticii, deși foarte adesea este arătată ca făcând parte din urcușul propriu-zis, adică din ascetică. Motivul este ca ea pleacă de la contemplarea creației și, cu ajutorul apofatismului, îl duce pe om până la unirea tainică, fiind umplerea de harul divin prin
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
vederii lui Dumnezeu. Prima aparține în mod categoric ascezei, iar ultima misticii. Treapta iluminării, în funcție de prisma prin care este privită, poate să aparțină și asceticii și misticii, deși foarte adesea este arătată ca făcând parte din urcușul propriu-zis, adică din ascetică. Motivul este ca ea pleacă de la contemplarea creației și, cu ajutorul apofatismului, îl duce pe om până la unirea tainică, fiind umplerea de harul divin prin apropiere neîncetată, dar niciodată deplină, de lumină dumnezeiască. Purificarea, prima treaptă a vieții spirituale, este una
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
celelalte două trepte, iluminarea și unirea mistică. Fără a evita prezentarea amănunțită a vreunei metode practice care să ducă la purificare, asemenea modele putând fi întâlnite la tot pasul în teologia patristică, Părintele Stăniloae expune mai ales reflexii despre regulile ascetice și despre trăirea lor, urmărind în special < > Sfântului Ioan Scărarul, < > lui Calixt și Ignatie Xantopol, < > al lui Nicodim Aghitoriul. Reflexiile sunt presărate însă de remarci însemnate ale altor Sfinți Părinți, la loc de frunte situându-se într-o posibilă ierarhizare
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
astfel că sufletul își nutrește forțele pe de o parte în existența reală a lui Dumnezeu în sine care, în timp, devine tot mai simțită, pe de altă parte din unirea tainică a sa cu Creatorul (a treia treaptă a asceticii și misticii), tel care-i rămâne mereu în fața ochilor duhovnicești și care-l îndeamnă neîncetat la desăvârșire. Omul, ca ființă liberă, poate să refuze ajutorul harului, caz în care acesta rămâne latent, însă întotdeauna gata să răspundă afirmativ chemării, fără
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
decât să fie urmate prin trăire autentic creștinească. Este un drum greu, dar acesta este creștinismul! Note bibliografice 1. Revista Studii Teologice, seria a II-a, anul XLVI, nr. 4-6, iulie-decembrie 1994, pag. 71-82. 2. Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Ascetica și mistica creștină sau teologia vieții spirituale, Cluj, Casa Cărții de Știința, 1993, p. 11. 3.Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Legătura între Euharistie și iubirea creștină, în revista < >, an XVII (1965), nr. 1-2, p. 16. 4. Idem, Semnificația luminii
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
Stăniloae, Legătura între Euharistie și iubirea creștină, în revista < >, an XVII (1965), nr. 1-2, p. 16. 4. Idem, Semnificația luminii dumnezeiești în spiritualitatea și cultul Bisericii Ortodoxe, în revista < >, an XXVIII (1976), nr. 3-4, p. 441. 4. Ibidem. 5. Idem, Ascetica și mistica creștină sau teologia vieții spirituale, Cluj, Casa Cărții de Științaă, 1993, p. 65. 6. Idem, Studii de Teologie Dogmatică Ortodoxă, Craiova, Ed. Mitropoliei Olteniei, 1991, p. 312. 7. Ibidem, p. 241. 8. Ascetica și mistica..., op. cit., p. 110
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]