353 matches
-
precum în epoca de constituire a imperiilor coloniale, pe când al doilea s-ar baza pe acțiunea rațională și pe mijloacele pașnice de exploatare a muncii. „Capitalismul rațional” ar fi rezultat din acțiunea valorilor corespunzătoare vocației asociate cu ascetismul protestant. Atunci când ascetismul a trecut din celulele monastice în viața cotidiană și a început să domine moralitatea mundană, el și-a afirmat contribuția la construcția uriașului cosmos al ordinii economice moderne. Capitalismul apare astfel odată cu și ca urmare a influenței exercitate de valorile
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
monastice în viața cotidiană și a început să domine moralitatea mundană, el și-a afirmat contribuția la construcția uriașului cosmos al ordinii economice moderne. Capitalismul apare astfel odată cu și ca urmare a influenței exercitate de valorile morale ale puritanismului și ascetismului creștin. Acestea au fost convertite, adică secularizate, în forma valorilor materialiste ale maximizării profitului, ale acumulării și investirii. Valorile secularizate fac burghezul să fie preocupat mai mult de lumea materială decât de cea spirituală, pentru a dobândi bogăție în această
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ajută să supraviețuiesc și chiar să trăiesc o înaltă jubilație." Fabulatoriu e chiar felul în care Gabriela Melinescu își privește propria viață, felul în care construiește neîncetat un model de comportament zguduitor în efortul pe care îl presupune. Feminitate și ascetism. Și un jurnal special, care cere o lectură aproape hermeneutică. Gabriela Melinescu, Jurnal suedez I (1976-1983), Editura Univers, București, 2000, 256 p., f.p.
Un jurnal fabulatoriu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16483_a_17808]
-
de personalitate: Persoanele cu anorexie nervoasă au fost găsite ca având anumite trăsături de personalitate considerate ca predispozante pentru tulburări de alimentare: un nivel înalt de obsesivitate (având gânduri intrusive despre alimente, sau despre chestiuni legate de greutatea corporală ), de ascetism, restricție (capacitate de rezistență la tentații), și nivele clinice de perfecționism (căutarea patologică de standarduri personale înalte și nevoia de control) - aceștia factorii cel mai des identificați de către cercetători. 3. co-morbiditate psihiatrică: Frecvent există co-morbiditate: la persoanele cu anorexie nervoasa
Anorexie nervoasă () [Corola-website/Science/310469_a_311798]
-
de exprimare a unui conflict psihologic (vezi M Stone). Profesorul Lambo din Nigeria susținea la Congresul Mondial Psihiatric din Danemarca din 1986 ca în țara lui nu ar exista cazuri de anorexie nervoasă. 3. Tradiții religioase - culturale de post și ascetism la femei în societăți creștine: Exemple cunoscute din evul mediu sunt cele ale prințesei călugărițe Margit (Margareta) a Ungariei (1242 - 1271) și a călugăriței Venerabila Lukardis din Oberweimar (sec. XIII). 4. Alți factori psihosociali: abuzuri sexuale. Pacientele diagnosticate cu tulburări
Anorexie nervoasă () [Corola-website/Science/310469_a_311798]
-
înțelegere și cu o anumită tristețe. Avea un păr bogat, ușor buclat deasupra frunții. Și era cu vreo cinci ani mai în vârstă decât Ea. Era însă un tip atletic, cumpătat, fără nici un pic de burtă, semn al unui anumit ascetism bine chibzuit, deși în funcția pe care o deținea și la câte protocoale avea nu se putea zice că nu i se potriveau versurile lui Arghezi: "toate bunătățile / i-au mânjit mustățile!". Însă mustăți n-avea, părul îi era negru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
tarele sale morale, actuale. Invidia! Ura! Lăcomia! Egoismul! Venalitatea! Necinstea! Lenea! Îmbuibarea! Desfrâul! Pornirile primitive, instinctuale... Și multe, multe altele... Trebuie să se ajungă în final la acea salbă de virtuți ale omului ideal. Dragostea! Cinstea! Altruismul! Empatia! Dreptatea! Cumpătarea! Ascetismul! Iubirea aproapelui! Respectarea în toate a principiului "ce ție nu-ți place, altuia nu-i face!"... În cazul acesta interveni Elvira într-o izbucnire entuziastă, năvalnică este limpede ca lumina zilei: ca intenție, ca ideal uman, maoismul mi se pare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în 59 de caiete, numerotate, datate, așadar, prin pitagoreicele numere, iar nu pe momente și zile. Eu i-aș zice și altfel. I-aș zice: biografia numărată a ideilor. Ucenicia codreniană răzbate din viziunea generală a tomului, comportă similitudini cu ascetismul, cu mucenicia. Ideea predilectă ce traversează perioada între ianuarie-decembrie 1964 și ianuarie-decembrie 1969, se particularizează în considerațiile despre geniu, în antiteză cu mediocritatea, problemă filosofică de sorginte kantiană și, mai ales, schopenhaueriană. Adolescentul, în formare ca profesor și scriitor, își
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a spus și Artur (Lundkvist) când am aterizat la Stockholm, în seara acelei zile de neuitat, flatându-mă, pentru că „Celi” era steaua tinereții noastre, în afara literaturii, bineînțeles. Dar în fond nu știu ce a vrut să spună Artur. Se referea, oare, la ascetismul dirijorului? Când rescriu aceste rânduri am aflat despre caracterul dificil al lui „Celi”, de faptul că a fost tracasat în Suedia pentru că el era pentru muzica pură, opunându-se cu încăpățânare comercializării ei aproape făcându-și cu bună știință rău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
nașterii mele, când am împlinit cincizeci și patru de ani. Câte amintiri dragi mă leagă de numele iubit al marelui Maestro! Unele din România, când l-am văzut dirijând dumnezeiește, apoi vorbind tinerilor cu acea frumusețe inconfundabilă venind dintr-un ascetism profund, ținând în echilibru o pasiune fără precedent pentru muzică. Mai mult, pe linia mamei, familiile Celibidache și Anghelidi se pare că s-au aflat mereu într-o prietenie durabilă. Când am sosit în Suedia și am făcut cunoștință cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
sută de ani de acum înainte, oare timpul și-ar fi putut inversa sensul, conducându-l, domol, către o prețioasă claritate? Așa cum stăteau însă lucrurile, vedea prin fiecare noțiune pe care o avusese vreodată, iar „străluminările“ dobândite pe calea unui ascetism susținut îi apăreau acum ca tot atâtea lucruri găunoase și respingătoare, pe care ie confecționase din nimic. Artiștii au de partea lor frumosul și natura, dar un filozof trebuie să-și cuprindă întreaga lui lume în cap, până când... până ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
voluptatea ca obiect sau că jubilarea face imposibilă orice formă de gândire, și cu atât mai mult de înțelepciune. Filosof hedonist: iată, de mai mult de douăzeci de veacuri, un oximoron pentru ansamblul profesiei, care presupune că disciplina obligă la ascetism, constrânge la austeritate și că nimeni nu s-ar putea reclama în mod legitim de la universul ei aseptizat dacă râde, bea, mănâncă, iubește, dansează, cântă - adică, pur și simplu, dacă trăiește... A te reclama de la gândirea lui Aristip presupune acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
fără doar și poate calea anevoioasă, drumul abrupt și rapid care duce la virtute, cinismul se instalează de partea austerității și a filosofiilor care fac apel la asceză ca la o metodă pentru a ajunge la adevăr. Asceza nu înseamnă ascetism: ea presupune efort, tensiune, muncă, voință și exerciții aspre pentru a ajunge la stăpânirea de sine. Iar sufletele candide, grăbite să demaște hedonismul și să-l identifice cu calea lesnicioasă, cu abandonul, cu destinderea, cu delăsările de tot felul, conchid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
această extremă sinteză, putem reveni la analiza care permite imaginarea - personal, țin la ordinea care urmează - gândirii lui Epicur ca fiind construită în jurul unei fizici etice î1), al unui ateism liniștit î2), al unei algodicei păgâne î3) și al unui ascetism hedonist î4). Scopul mărturisit? Acela de a trăi ca un zeu printre oameni... -5- Izbăvirea prin tratamentul atomist. Ca într-un ecou până la urmă fidel tezelor lui Leucip și Democrit, Epicur enunță o fizică cu consecințe etice. întrucât orice realitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
de Platon, apoi cultul durerii propriu stoicilor, cât se poate de orgolioși în fața suferinței pe care pretind că o suportă, când de fapt o iubesc în secret, nu-l pot satisface pe un discipol al lui Epicur. De acord cu ascetismul, rigoarea și austeritatea împărtășite cu adversarii, dar în chestiunea suferinței se opun două lumi: unii îi acordă o anumită pozitivitate, pentru că ea face posibil triumful voinței înțeleptului, pe când ceilalți o situează clar de partea negativității, ba chiar fac din ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
profituri. Spiritul capitalismului este expansiunea și dezvoltarea. Consumul nu este decât un element marginal al acestei ecuații. Poate și din această cauză așa-zisa tentație pentru consum din contemporaneitate este percepută ca fiind în afara regulilor. Capitalistul nu este departe de ascetism, iar cel care cunoaște greutatea cu care se obțin banii, are rețineri în a cheltui cu ușurință bani. Spiritul capitalismului nu este deci consumul și luxul. Este o eroare des întâlnită, aceea de a pune semnul de egalitate între consum
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
acumulării și progresului social. Este, trebuie s-o spunem, o etichetă falsă care a fost lipită lumii libere, aceea că ar fi o lume a lăcomiei și a lipsei de reguli. Dimpotrivă, la originile sale capitalismul este un sistem al ascetismului și al reținerii în fața tentațiilor vieții. Acumularea a însemnat în primul efort de economisire și apoi de investire. Nu oamenii lacomi au stat la baza primelor forme de organizare capitalistă, ci oamenii care căutau, acumulau și cu prețul sudorii reinvesteau
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Simion Mehedinți arată că ,,cine a înălțat munca până la iubire, acela a adus raiul pe pământ"216. Deplinătatea omului prin acțiune și prin muncă este un plus considerabil al vieții noastre. Creștinismul ne-a oferit valori ca voința, ierarhia, disciplina, ascetismul 217,proprietatea privată, hotărârea în acțiune 218. Nouă, creștinilor, ne este străină și nu cunoaștem atitudinea umană dominată de fatalismul descurajant al omului care crede că nu poate face nimic și nu poate îndrepta nimic. Fatalismul poate fi paralizant în
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Hinduismul, este o ,,religie fără un întemeietor uman, se bazează pe mai multe ansambluri de texte, considerate toate, într-un fel sau altul, ca provenind de la absolutul divin aflat în legătură directă cu omul"295. Hinduismul este o religie a ascetismului și renunțării.,, Cele mai înalte valori recunoscute de hinduism sunt de fapt legate de comportamentul ascetic și de depășirea condiției umane urmată de acesta. Dar renunțarea (sannyăsa) atât în manifestarea sa individuală, cât și în forma instituționalizată nu este inteligibilă
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Evului Mediu în Europa și vor practica aproape ca unică meserie, împrumutul de bani. Ei sunt cei cărora lumea capitalistă de mai târziu, le va datora foarte mult. Evreii oferă Europei în devenire valorile lor care sunt chibzuința asupra banului, ascetismul și reținerea în fața cheltuirii. Cultul muncii va fi altoit pe trunchiul vechii Europe și cu ajutorul evreilor. Creștinismul va prelua de la Iudaism poziția ostilă în fața folosinței banului și a cametei, dar și împotriva îmbogățirii prin comerț și a îmbogățirii în general
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
același timp, poziția Bisericii față de oamenii bogați și față de bogăție se va schimba în mod clar și în favoarea acestora. Omul bogat 104 nu va mai fi privit ca un paria, condamnat și chiar hărțuit. Dimpotrivă, strângerea banilor, economisirea, munca și ascetismul devin valori de bază ale noii lumi. Munca, mai ales, devine prin calvinism valoarea supremă, modul în care omul răspunde întrebărilor din jurul său. Prin muncă este prea-mărit chiar și Dumnezeu, și prin muncă se creează și se împlinește destinul uman
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
care Weber conferă calvinismului 110 o valoare hotărâtoare în formarea spiritului capitalist"111. Odată cu calvinismul se produce ruptura definitivă, deoarece îmbogățirea nu mai este condamnată și privită ca un lucru rău. Omul era eliberat 112, iar eliberarea se produce prin ascetism care însemna muncă, disciplina profesiei, performanța, economisirea, toate reprezentând un mănunchi de valori transformate în etos comportamental. Este adevărat, și observația lui Bataille 113 este corectă în sensul că aceasta era religia oamenilor de afaceri și a burgheziei, numai că
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
veacurilor precedente 123. Principalele valori despre care vorbim și care au revoluționat practic viața economică sunt124: obținerea profitului în urma unor activități economice nu numai că nu era un păcat, dar era o datorie a oamenilor în fața lui Dumnezeu; a impus ascetismul sau autodisciplinarea severă a dorințelor, care exclude plăcerile personale; dezvoltarea conceptului de bogăție ca un scop în sine; acceptarea unei discipline stricte și recunoașterea preponderenței acțiunii în fața contemplației; asocierea lenei ca fiind ,,lucrarea diavolului", conform calviniștilor, acolo unde este lenea
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Evident că tendința omului permanentă va fi cea de scurtcircuitare a oricărei reguli și chiar a virtuții. În acest caz drumul ales este unul în disonanță și nefericire. Virtutea umană trebuie să ucidă lăcomia umană infinită 48. Capitalismul înseamnă și ascetism, adică un trai moderat, stăpânit, în afara exceselor. Libertatea economică și prosperitatea nu înseamnă de exemplu ca un om să mănânce până la obezitate și moarte. Despărțirea de lipsuri este marele pas pe care omul îl face și de care trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pune pe om în zona moderației și a așteptărilor modeste. În mod evident lăcomia este o sursă de mari deziluzii și mare nefericire. Nu întâmplător întemeietorii capitalismului, protestanții europeni ai secolului al XVI-lea aveau ca trăsătură distinctă de caracter ascetismul. Reținerea, moderația și evitarea lăcomiei fac parte și trebuie să fie impuse în viața unui om care se dorește a fi fericit. Caracter uman înseamnă și o cuantificare exactă a necesităților și a ceea ce fiecare dintre noi cere societății în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]