82 matches
-
lobi) nucleare. Și de această dată nucleul rămâne nedivizat. Fusurile persistă până când procesul de formare a sporilor este suficient de avansat. Este de remarcat faptul că o bună parte din constituenții celulei inițiale nu vor fi incluși în cei patru ascospori, ci rămân în spațiul delimitat de pereții sporilor și peretele celulei ascale. Acest "reziduu" este constituit din matrice celulară, organite și chiar o parte din masa nucleului inițial. Seria integrală de evenimente, ce se succed de la încheierea diviziunii mitotice a
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
delimitat de pereții sporilor și peretele celulei ascale. Acest "reziduu" este constituit din matrice celulară, organite și chiar o parte din masa nucleului inițial. Seria integrală de evenimente, ce se succed de la încheierea diviziunii mitotice a celulei vegetative până la formarea ascosporilor maturi a fost secvențializată în zece etape distincte: - celula înfometată cu o mare vacuolă centrală; corpul polar al fusului este unic și asociat învelișului nuclear; - apariția în nucleu a "corpului policomplex", structură care conține numeroase complexe sinaptonemale; - duplicarea corpului polar
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
creștere vegetativă. 1.13.4. Ciclul de viață la Schizosaccharomyces pombe În ciclul de viață a speciei Schizosaccharomyces pombe predomină haplofaza, stadiul diploid fiind reprezentat de zigot. Imediat după formarea zigotului are loc diviziunea reducțională, în urma căreia se formează patru ascospori haploizi. La Schizosaccharomyces pombe, sporii sunt dispuși în asce reniforme, asemănătoare cu cele de la Neurospora crassa. La Schizosaccharomyces pombe ascele liniare apar numai la anumiți hibrizi și în condiții speciale de sporulare. La Schizosaccharomyces pombe sporii pereche de la extremitățile ascelor
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
următoarea poziție sistematică: Regnul Fungi Încrengătura Eumycota Subîncrengătura Ascomycotina Clasa Hemiascomycetes Ordinul Endomycetales Familia Saccharomycetaceae Subfamilia Schizosaccharomycetoideae Genul Schizosaccharomyces Specii pombe versatilis octosporus Caracterele genului: • celule care se divid prin fisiune (generarea de sept transversal); • existența miceliului adevărat și artrosporilor; • ascospori: 4-8/ ască; • ască : rotundă, ovală sau neuniformă; • fermentație (+), nitrat (-), urează (+), coenzimă Q9-Q10. CAPITOLUL 2 EFECTELE BIOLOGICE ALE CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC Câmpul este o formă de existență a materiei în univers. Prin noțiunea de câmp de forță în mecanica clasică și teoria
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
subdiviziunile Ascomycotina (Ascomycetes), Basidiomycotina (Basidiomycetes) și Deuteromycotina (Deuteromycetes). În interiorul acestora drojdiile sunt regrupate în ordine, familii, subfamilii, genuri și specii. În subdiviziunea Ascomycotina sunt incluse drojdii care se reproduc prin mitoză (înmugurire), dar care au proprietatea genetică de a forma ascospori prin meioză sau copulare. Cea mai importantă este familia Saccharomycetaceae cu 4 subfamilii și 23 de genuri. Familia Saccharomycetaceae cuprinde numeroase drojdii cu implicații deosebite în procesele fermentative sau de alterare, cu implicații în industria alimentară. Subdiviziunea Basidiomycotina cuprinde 4
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
2.1. Caracteristici morfologice Examinarea microscopică a levurilor are în vedere forma și mărimea celulelor, modul de reproducere vegetativă (prin înmugurire multilaterală, bipolară sau unipolară; prin diviziune sau formare de filamente), forma, structura și modul de formare al ascei și ascosporilor. Astfel, forma celulelor vegetative este un criteriu taxonomic în identificarea genului. Pentru a face observații reproductibile se utilizează condiții standardizate privind examinarea culturilor de levuri aflate în faza exponențială de creștere într-un mediu pentru studii morfologice. Aceste condiții ideale
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
sușelor de levuri izolate sunt prezentate în tabelul III. S-au constatat următoarele: Sușa 981-S prezintă celulele de diferite forme (eliptice, ovale spre alungite), de (4 6) x (5 12) m, înmugurire polară și formează asce cu 1 - 4 ascospori. În mediul lichid cultura formează depozit, lăsând mediul limpede. Coloniile sunt de tip S, bombate, de culoare crem - albicioasă, strălucitoare. Caracterizarea fiziologică și biochimică s-a făcut prin testarea surselor de carbon (mediul BYNB) și azot (mediul BYCB), a necesităților
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]