10,749 matches
-
un Eliade bifrons: unul ce se exprimă cu uneltele științei religiilor și un altul, hombre segreto, ezoteric, abstrus, cochetînd cu tradiționalismul, în orice caz mai apropiat de o paradigmă antimodernă, suprarațională, cu un abia reprimat caracter soteriologic.“ Așadar un Eliade ascuns și un text cu măști, ezitînd între două paradigme opuse. Argumentele lui Marcel Tolcea sînt culese din cîteva mărturisiri și atitudini contradictorii ale lui Eliade, din corespondența acestuia cu Guénon și cu Evola, cunoscuți pentru atitudinea lor antimodernistă, și nu
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
capăt, poate literatura să-și asume menirea de a-l săvîrși în plan moral? IK: Desigur, toate societățile umane au nevoie de ceea ce se numește examen de conștiință. Comunismul nu și l-a făcut încă. Există un soi de rezistență ascunsă, pe toate fronturile. Din diverse motive, persistă refuzul de a spune întregul adevăr. Din nefericire, fără acest examen de conștiință, fără acest exorcism, nu putem merge înainte. E nevoie de curaj. Am propus de mai multe ori, în țara mea
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
afla solul unei noi patrii: „Toamna israeliană seamănă cu o primăvară, bate un vânticel ușor, călduț și înmiresmat, până la căderea bruscă a tenebrelor lumina blândă se îngemănează cu umbra de pe trotuoare, gâzele pământului mișună grăbite, frunzele colcăie încă de seve ascunse, păsările cerului, cu apelurile lor intermitente, aripi pestrițe și nume necunoscute fug speriate la orice apropiere, fâlfâind din aripi.” Cum se vede, instrumentul expresiei este limba maternă, cea română, scriitoarea cunoaște prețul cuvântului „cred că păstrând proporțiile, ca și nouă
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
reglarea de conturi cu lumea universitară. De mare succes internațional (inclusiv la noi, unde a fost editată la Polirom) s-a bucurat trilogia satirică alcătuită din romanele Schimb de dame, Ce mică-i lumea! și Meserie!, dar șiTerapie, și Gînduri ascunse, care au drept personaje tot universitari prinși în aventuri extraconjugale. Cea mai nouă carte a lui David Lodge e o culegere de eseuri cu titlul Consciousness and the Novel (Conștiința și romanul, Ed. Secker & Warburg), în care scriitorul afirmă în
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
David Lodge. La un capăt al mesei stă Kierkegaard, unul din eroii textuali ai romanului Terapie, iar într-un colț, Lodge însuși află de la ziaristul care-l intervievează ce a vrut cu adevărat să spună în ultimul său roman, Gînduri ascunse...” Vasil Bikov Presa bielorusă, rusă și poloneză au adus un omagiu unanim scriitorului Vasil Bikov, dispărut recent la vîrsta de 79 de ani. Considerat „nu doar un mare scriitor, ci și o autoritate morală, un simbol al Bielorusiei”, el e
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
de la unii redactori de edituri ce purtau epoleți nevăzuți, dar știuți, pînă la forurile «de sus», un «sus» al josniciei), amăgirea că niște texte scăldate într-un «optimism» convențional pot înlesni strecurarea și «trecerea» versurilor celorlalte, izvorîte din lumina libertății ascunse”. E un răstimp al ambiguităților determinate deopotrivă de presiunea exterioară și de cedarea lăuntrică, în diverse grade, la care concedea creatorul: „Scriam mult, angajat parcă într-o cursă contra cronometru, o încercare de a recupera golurile tăcerii, o căutare de
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
există ca să ducă spre locuri unde sunt oameni. Și au intrat în pădure. Ici și colo trosnea câte o creangă uscată. Uneori cădea câte un con de pin. Se auzea murmurul brizei prin frunzișul de sus. Se auzea ciripitul păsărilor ascunse. Se auzea tăcerea mușchiului și a țărânei. Îmbătați de frumusețea, de muzica și de miresmele pădurii, bărbatul și femeia urmau poteca ținându-se de mână. Până când au auzit în depărtare ca niște lovituri de topor. Au continuat să înainteze și
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
poetul evadează când și când în voluptăți muzicale: "La țărmuri încă de-un deceniu/ eu caut stării arhetip/ revolta mea să i-o dedic/ dar trec utopic și ingenuu./ Nu vastității o să-i cer/ și-adâncurilor de coral/ acel perfect ascuns mister/ în timpul viu și mineral,/ ci ochiului văzând din cer/ oceanul ca pe-un simplu val." Opțiunea formală pentru sonet și în general pentru procedurile clasice și neromantice, este premeditată, poetul mărturisindu-și memorabil predilecția muzicală: "Lipsa de muzică deprimă
Sonetele lui Gheorghe Pituț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13766_a_15091]
-
acest moment Max Dumitraș a traversat toate experiențele artistice și a experimentat toate limbajele, de la cele tradiționale și pînă la cele de ultimă oră. Această neliniște permanentă, această nevoie imperativă de a fi pretutindeni, nu sînt, însă, semnul vreunei vanități ascunse sau al cine știe cărei abilități de a face turism printre codurile artistice, ci expresia adîncă a unei nevoi irepresibile de a construi. Pentru că el este, prin natura sa profundă, o fire eminamente creatoare. Atît în pictură, cît și în scultură și
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
și al talentului. Să plămădești o orchestră din glasuri umane este ca și cum ai construi o corabie cu care vrei să înconjuri lumea. Mai întâi trebuie să-ț alegi materialul; apoi să-l asamblezi bucățcă cu bucățcă, polisându-l în cele mai ascunse unghere, și-ț vei da seama cât de bine seamănă corabia cu căpitanul ei. Lucrarea însă n-ar fi terminată fără acomodarea cu spațul și cu timpul. Un cor ( ca și o corabie) atunci când îl lansezi trebuie să fii convins
Fraternitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13802_a_15127]
-
I se poate spune și "psihologizantă". Focalizarea țintește personajul în serii de manifestări mai mult sau mai puțin analitice astfel dispuse încît spre final să se poată revela ceea ce ține de capacitățile lui invizibile de natură inefabilă: cu cît mai ascunse, cu atît mai puternice. "Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de rușine pe cele tari", proclama apostolul Pavel. Această literatură se vrea a fi o pneumatologie, o hagiografie, explicită sau implicită, a omului: o literatură profund umanistă
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
observă sau nu. Oricît de multe astfel de semne ar descoperi (referințe intertextuale, rime șocante, cuvinte dintr-un vocabular extrem de periferic sau chiar inventate, agramatisme șugubețe, parafraze după versurile altora etc.) tot are sentimentul că au mai rămas destule lucruri ascunse. Caragialeta* și Caragialeta bis** sînt, la prima vedere, niște traduceri din piesele, momentele și schițele lui Caragiale în limbajul poetic al lui Șerban Foarță. Implicit, un portret al României de la 1900 făcut din comentarea lirică a ilustrațiilor epice lăsate de
Vă place Foarță? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13840_a_15165]
-
pastoralo-erotic, Sub cămăși de borangic, pe care o publică în anul 1890 în revistă Generația viitoare, avem deja profilul unei sensibilități multiple și al unei capacități de exprimare foarte largi. Plecat la Munchen în 1889, de fapt poezia privind zestrea ascunsă a cămășilor de borangic este localizată chiar Munich, el se înscrie, în urma unui concurs, la Akademie der Bildenden Kunste, unde îl are ca profesor pe Johann Caspar Herterich, iar colegi pe Oscar Obedeanu și pe Ludovic Dolinski. Că legătura pictorului
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]
-
pe râu. Pe povârniș alte case veghează boii albi ai cascadei. O toamnă cu ceată de grauri care ține zorile în șah. Oamenii se mișcă rigid în teatrul de lumină al lămpilor. Lăsați-i să-și simtă în liniște aripile ascunse și energia lui Dumnezeu învăluită în întuneric. Allegro Cânt Haydn după o zi neagră și simt căldura simplă în mâini. Clapele vor. Ciocănele blânde bat. Rezonanța verde, vivace și calmă. Rezonanța spune că există libertate, că există cineva care nu
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
se ferea ușor, deși cu o anume precipitare. Și-a scos singură costumul de baie (...). Printre firele negre și lucioase îi vedeam buzele mari de culoare roz spre cenușiu, printre care se întrevedea rozul pur și simplu exploziv al celor ascunse. Mi-a scos slipul și s-a răsturnat pe spate, trăgîndu-mă peste ea. Nici nu mi-am dat seama cînd eram înăuntru mișcîndu-mă ușor și ritmic. Era umedă, caldă, și mușchii ei mă strîngeau ca o mînă pulsatorie" p.19
Bărbatul la cincizeci de ani by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13924_a_15249]
-
în sfârșit liberată, pune laba pe instituții și mai ales pe prestigiu, pe prestigii Ce energii, ce invenții sociale și financiare, ce insolență socială, ce junglă, în sfârșit o junglă, mustoasă, colorată, plină de culori și de țipete, cu reguli ascunse, teribile în tot haosul aparent..." În Clujul post-decembrist, personajele din Voința de putere navighează cu predilecție între mediile presei și Universitate, cu frecvente escale în baruri, în restaurante, în berării, în localurile de mare clasă sau de tot modeste, unde
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
cale aflasem toate acestea, încă de atunci de când se petrecuseră. Copiii sau cel puțin unii dintre ei află tot ce le ascund cei mari. Întrucât și eu devenisem unul dintre cei "mari", pierdusem cărarea pe care dibuisem mai demult adevărurile ascunse. Îmi amintesc însă, atât de limpede, ultima noastră seară, acolo pe terasa hotelului, la câțiva pași de bazinul cu apă sărată care licărea ispititor. După câteva zile ploioase, cerul se limpezise, se putea din nou mânca afară. Așteptam să se
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
mi-e sete, mi-e sete, mi-e sete... apoi vin cu toții, în răcoarea medievală a sălii, vine și Femeia, vine și Diavolul, vine și Autorul. Cine pe cine încalecă, Doru a scos din placenta cuvintelor voluptăți și molozuri, spaime ascunse și cochetării disperate, țîțe tremurînde și revărsări seminale, cine-i oare actorul, cine pe cine mai joacă, unde e textul, unde e lumea de carne, pîrîiașul de sînge, mormanul de oase, vii- tura de salivă și valul de spermă? Doru
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
--- Dragă revistă "România literară", Am 33 de ani; primul număr al revistei "România Literară" l-am citit în urmă cu 19 ani; inițial ferventă și absolut constantă, lectura s-a diminuat simțitor în timpul facultății (poate dintr-un ascuns sentiment de vinovăție - renunțasem la o potențială formare filologică în favoarea mult mai pragmaticei meserii de doctor). Nu am o explicație logică pentru acest fenomen, dar lipsa coerenței mi-a etichetat toate lecturile din acea perioadă. Citeam rar și cu o
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
să dovedești asta cu un document. Chiar și absurdul este plin de nuanțe. Curtea interioară a unui liceu. Un amfiteatru amenajat din gradene. Plin, plin. Toți stăm cu ochii pe cerul plumburiu, pe care norii s-au strîns din văi ascunse. Scena, aproape goală. Cîteva elemente, simple, de recuzită, cutii de carton, scaun, masă, un cuier cu o haină. Doi actori negri vorbesc, simplu, din nou acest cuvînt, despre absurd și viață, despre ce ne apropie și ce anume ne desparte
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
Istoria bisericească, cartea a III-a, 17, 6-8, în PSB, vol. 44, p. 146) „... Într-adevăr cei care asistau acolo au rămas uluiți văzând cât de tare li se deșirau (mucenicilor - n.n.) în urma loviturilor până și arterele, venele cele mai ascunse, încât se vedea chiar și alcătuirea trupului lor cu cele mai lăuntrice măruntaie și părțile cele mai ascunse ale organismului. Uneori erau întinși pe scoici de mare și pe Țăruși ascuțiȚi, în sfârșit, după ce au suferit tot felul de cazne
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
asistau acolo au rămas uluiți văzând cât de tare li se deșirau (mucenicilor - n.n.) în urma loviturilor până și arterele, venele cele mai ascunse, încât se vedea chiar și alcătuirea trupului lor cu cele mai lăuntrice măruntaie și părțile cele mai ascunse ale organismului. Uneori erau întinși pe scoici de mare și pe Țăruși ascuțiȚi, în sfârșit, după ce au suferit tot felul de cazne și suferințe, au fost aruncați la fiare ca să le hrănească”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a patra
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în casa lui, se prăbușește într-o galerie subterană, una din multele care macină pe dedesubt localitatea, galerii săpate nu numai pentru piatra obișnuită, ci și în căutarea prețioasei pietre galbene, interpretată în mitologia locală ca un fel de comoară ascunsă. Deși prin rememorări dureroase află ceva despre sine, Filimon plutește în incertitudini, până la sfârșit: "ultima oră ți-a mai rămas - ultima - să te descurci, acum ori niciodată! Adu-ți aminte cum te-ai târât în genunchi și în coate - dar
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
estompate într-o narațiune tulbure, cețoasă. O narațiune fluctuantă, cu numeroase discontinuități și incertitudini, cere cititorului să reconstruiască motivațiile faptelor, logica episoadelor, coerența conflictului și a evenimentelor. Înțelegi progresiv confruntarea fatală dintre Filimon și Nichifor Fătu, iscată dintr-o paternitate ascunsă, vinovată, și amplificată de o nefirească rivalitate în dragoste dintre fiu și tată. Vladimir Beșleagă redă foarte bine stările de vertij, de confuzie interioară, de dedublare, de frică, de semitrezie, de prag dintre viață și moarte - necesar a fi echivalate
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
Gelu Ionescu are în memoriile sale pagini antologice. Însemnările făcute la moartea lui Eugčne Ionesco au forța unei proze și precizia unui reportaj de televiziune. Caracterizarea foștilor redactori ai postului de radio "Europa liberă" permite cititorului o privire în universul ascuns al unei lumi de care, la un moment dat, se legau toate speranțele noastre. Întâlnirile cu Mircea Eliade și Emil Cioran și formidabila analiză a stilului de viață german demonstrează mult spirit de observație și forță de analiză. Capital rămâne
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]