747 matches
-
al tineretului liberal era urmărit, amenințat de o iminentă arestare. Tânăr ideolog al partidului, realcătuit după actul din 23 august 1944, autor al celui mai valoros roman al perioadei de până la instituirea absolutei cenzuri comuniste, devenise ținta organelor de represiune, ascunzișul său putea fi deconspirat la toată clipa. Părăsirea imediată a țării se vădea ca o necesitate ce nu suferea întârziere, pe când mijloacele lipseau cu totul într-o lume a spaimei și suspiciunii, unde numai împrejurarea de a conta pe solidaritatea
Libertatea - preț și folosință by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9027_a_10352]
-
vreme cam pe la toate posturile de radio, prin taxiuri, magazine, autobuze și prin alte locuri prin care îl poartă viața. Și își dă seama omul nostru că, de fapt, ideea esențială, nepăsarea, rimează perfect cu atitudinea afișată, fără umbră de ascunziș, de copleșitoarea majoritate a politicienilor, a oamenilor cu funcții de stat, cu responsabilități precise. Ei refuză din start un joc simplu pe care imaginația, cît de nedezvoltată, i-ar ajuta să-l facă. Să se pună, cu alte cuvinte, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9485_a_10810]
-
sau Alecu Russo, nu e nici un la fel de mare memorialist ca Ion Ghica, nici un la fel de bun epistolier ca V. Alecsandri, dar, luate împreună, toate aceste dimensiuni secundare ale scriitorului reușesc să construiască un personaj Bolintineanu de epocă, relevându-i toate partizanatele, ascunzișurile, abilitățile, ezitările, limitele, aspirațiile, eșecurile, pe care celelalte pagini nu le relevă. Ca să mă exprim cu o sintagmă camilpetresciană, biografia istorică a lui Cuza, publicistica și corespondența lui Bolintineanu alcătuiesc un "dosar de existență", autentic și dramatic, mai interesant pentru
Farmecul vetusteții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9748_a_11073]
-
semne de mare agitație iar acesta s-a liniștit imediat pentru că asta Însemna: Taci dracului că te mănânc nebelit! Treptat-treptat, cei doi se liniștiră și după alte câteva minute de siguranță, așteptarea lor luă sfârșit. Ieșiră cu mare grijă din ascunziș, Victor privi cu mare atenție În toate părțile, comandă „liber” pentru Vizanti și ușor-ușor se Îndreptă către următoarea capcană. Victor Olaru privea lațurile fără a le vedea, nu și putea lua gândul de la Întâmplarea nemaiîntâlnită. Ce-a fost asta? Oare
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
bună, candidă, cu foame strânsă de multă vreme și sucuri acide, care topesc orice carne și orice os, amenințarea se transformă în hrană, lacul kanas luminează fiecare pas al vânătorii lor. nouă în al cincilea loc: cârtițele-oribil dansatoare ies din ascunzișuri, din mușuroaie înalte și putrede, și se bucură de ofranda șașiului singuratic, ghearele lor cumplite taie burți de limacși, colții lor, fără a avea nevoie de ochi, rod gurițe de limacși, baobabul-bătrân capricios al dragostei tale nu suferă, ci râde
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
fi să ajungem la un capăt numai în trei zile. GÂND: Atuncea cum vom face? LIANA: Măria Ta, dacă-mi îngădui, aș spune că eu am mai întâlnit istoria asta într-o carte veche și m-am veselit atunci de ascunzișurile ei. Cu voia Măriei Tale, pot dovedi că cele arătate nu-s chiar așa de încâlcite, ci mai mult o învăluire de vorbe. SFETNIC I: Cine-i această copilă, și cum cutează a înfrunta înțelepciunea și spusele unor bărbi bătrâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
repetate cu femeile. Maria, atunci, îl întrebă limpede și fără înconjur: - Ascultă-mă, aș putea să-ți adresez o întrebare ce s-ar putea să fie cam delicată? Pentru că între cei doi nu se dorea să existe, de nicio parte, ascunzișuri de vreun fel sau altul, bărbatul, fără să șovăie, scutură din cap degajat, în semn de aprobare totală. - Și vei ști să-mi răspunzi la ea fără niciun fel de tăinuire sau de ezitare din partea ta? - Ei bine, după pricepere
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
că sufletul tău se simte bine. Totuși, nu-i deloc așa, am fost de față. Te conjur, draga mea, să-mi zici ce ți s-a întâmplat! Haide, liniștește-te și mărturisește-mi tot ce te apasă, fără temeri sau ascunzișuri! Ai încredere acum în mine și vorbește. Calea cărei nenorociri te-a condus la o astfel de decizie extremă? Ești bolnavă? Te supără ceva? De pe obrajii livizi ai Adrianei începuseră, de câteva clipe, a se prelinge lacrimile, una câte una
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
el cu o privire albă, se ridică, se îmbracă și pleacă furios, ea se târăște în pat, nu mai are putere să ajungă la duș, adoarme aproape instantaneu, visează un câmp înflorit, câmpul pe care îl privea din depărtare din ascunzișul ei din pădure, câmpul acela interzis, acolo în lanurile de grâu vedea uneori oameni, femei și bărbați, cântând, albăstrelele și macii, apoi câmpul pleșuv ca după incendiu, atunci întorcea spatele acelor lanuri, era semnul că în curând va veni toamna
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
țiganii, asemenea păsărilor cerului, același drept de a se bucura de darurile pe care Mama Natură le lăsase tuturor, fiind și ei trăitori pe acest pământ. Frica de necunoscut însă îi făcu pe oamenii corturilor să caute, fie și vremelnic, ascunzișuri, locuri cât mai dosnice, pe lângă păduri și lunci, ocolind satele și drumurile umblate și ferindu-se de ochii și brațul legii. De când alergau ca nebunii, fără să știe de ce, nu mai aveau răgazul să se bucure de simfoniile văzduhului. Nu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
a ceva, a ceva ce nici el nu știa bine ce! Trecuseră aproape trei luni și șatra lui Iorgu Stănescu nu mai poposise în lunca din preajma orașului. Vișinel se întreba care o fi fost cauza, dar răspunsul căutat în toate ascunzișurile sale, nu venea. Se îmbrăcă și, bănuind că Mihăiță mai doarme, ieși în vârful picioarelor, păși cu grijă pe dalele de beton ce placau o cărăruie până la poartă și, deși trase cu grijă zăvorul, acesta zăngăni strident, dușmănos. Poate nu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
tărie aromată care se mai găsea În sticlă. O sorb cu Înghițituri largi, sonore, savurând până la ultima picătură. Mă inundă din nou, pentru câteva clipe, Plăcerea. Plăcerea aceea fără de margini, trimisă parcă de o putere nevăzută, care ne cunoaște toate ascunzișurile, Întru alinarea suferinței. Stau În genunchi și mă clatin legănat ca-n adierea unui vânticel călduț. Pătruns de o blânda moliciune, mă las pe spate, cu picioarele răsucite sub mine, și cu brațele desfăcute ca niște aripi mari, Întinse dureros
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ceva George, dacă ai ceva de spus, spune, chiar dacă mărturiile tale m-ar surprinde și poate chiar m-ar durea. - Ei bine, tu mi-ai cerut-o, așa că... - Dacă îmi ești prieten adevărat, nu văd de ce ai avea față de mine ascunzișuri, ce rost au enigmele? - Cum spuneai tu adineaori, s-ar putea să te afli într-o postură deosebită când am să-ți comunic unele lucruri care și pe mine m-au șocat, dar cred că e mai bine să știi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
motive serioase să se îndoiască de trăinicia acestei propuneri neașteptate. Știi, continuă ea, cam tot de atâta timp m-a curtat și pe mine, și ce curte! - De unde să știu? Bănuiesc că o să-mi spună... Alex nu cred că are ascunzișuri față de mine. Atunci era cavaler, nu avea nici o obligație, putea să aibă câte prietene și-ar fi dorit. Dar că te-a curtat și pe tine, sinceră să fiu, n-am știut! Poate că lucrurile ar fi ajuns la un
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
cu luna de miere cum rămâne!? - Alex e foarte ocupat acum. Am proiectat un voiaj de o lună, nu știm deocamdată unde vom merge, probabil vom colinda prin Europa... Și pentru a nu rămâne datoare, bănuind-o pe Olga de ascunzișuri adăugă: ne-am propus de fapt să ne petrecem nu o lună, spuse ea cu dezinvoltură, ci o viață întreagă ca pe o lună de miere. Vorbele Inei nu-i căzură bine Olgăi. Fața i se întunecă și buzele ei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
era că avea o prietenă devotată ca Olga. Alex, mai prudent, o sfătuia să nu fie atât de încrezătoare, să aibă totuși unele rezerve față de comportamentul Olgăi, care era întotdeauna ca o oală astupată și nu-i știa nimeni, niciodată, ascunzișurile, îi spunea el. - Taci, Alex, îi răspundea Ina, noi două am împărțit un covrig și tu spui... - Asta a fost demult, când covrigii pe care îi mâncați împreună aveau alt preț, acum însă... Câte nu s-au scris în calendarul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
din întâmplare o farfurie din serviciu care, culmea, căzuse pe piciorul ei și, amortizată, nu se sparse. Luă farfuria în mână, o roti pe toate părțile, era întreagă. Ce noroc! În cele din urmă, se așeză pe pat, scoase din ascunzișurile sale jurnalul ei intim și notă lapidar: Se pare că Alex a rătăcit drumul spre casă. Asta înseamnă că am început să mă ofilesc! Trebuie să am mai multă grijă de mine. Nu voi mai putea deveni un boboc de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Mă duc la părintele, acum, să-i spun să vină și să sfințească locuința. Că, de-acum, voi avea o viață de fericire. Ce? Nu vă vine a crede? Duceți-vă și vedeți. Că totul a fost fără pic de ascunziș. Da. Fără pic de ascunziș, cum auziți. Ultimul cocoș Momentele cele mai fastuoase, ale localității Scobinți, erau două: unul la miezul nopții, și altul, în zori. Atunci, sumedenie de cocoși, cu mulțime de cucurigări pe tonuri și nuanțe vocalice multiple
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
să-i spun să vină și să sfințească locuința. Că, de-acum, voi avea o viață de fericire. Ce? Nu vă vine a crede? Duceți-vă și vedeți. Că totul a fost fără pic de ascunziș. Da. Fără pic de ascunziș, cum auziți. Ultimul cocoș Momentele cele mai fastuoase, ale localității Scobinți, erau două: unul la miezul nopții, și altul, în zori. Atunci, sumedenie de cocoși, cu mulțime de cucurigări pe tonuri și nuanțe vocalice multiple, încingeau localitatea într-o minunată
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
de kilograme de bronz, dar aia era rezerva specială, de care portarul nu se atingea niciodată. "Bani albi pentru zile negre, că nu se știe niciodată, tată, cân' vine necazu' peste om", cum sublinia posesorul tainicului tezaur, nedezvăluind nimănui niciodată ascunzișul. "Cât să fie acia?", întrebă Virgil, căutând să cântărească din ochi marfa și voind să vadă dacă aproximase bine. "Cin' sute cinzej' dă kile!", veni răspunsul prompt și precis. "Sigur, nene?" "Sigur, dom'ne! Le-am cântărit, bucată cu bucată
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
i-o coc io cân' i-o fi lumea mai dragă", amenință el cu un aer ocult. Săgetat de un gând rău, Vasile lăsă conversația și porni iute spre subsol, traversând mai apoi holul întunecos. Deschise ușa celui mai important ascunziș al său și aprinse lumina-n odăița fără ferestre. Se duse glonț în colțul plin de cartoane și le dădu la o parte. Cele mai bine de 60 de kilograme de bronz erau la locul lor. Răsuflă ușurat, înjurându-l
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
a trecut la treabă. Pe buricul veșnic nemângâiat al Lindei Lovelace! Pe alunița nicicând dezvăluită public a lui Bambi Woods! Nu știu cum putea echipa de dezbateri a liceului să se concentreze asupra argumentelor după un asemenea dans! Ce trucuri și ce ascunzișuri! Ce alfabet al formelor fără cusur! Un păienjeniș complicat al nuanțelor și al provocărilor se isca sub ochii mei, punctat de mici gemete diafane și de răsuciri subtile. Era ca și cum o arteziană de rotunjimi grațioase ar fi izvorât Înainte-mi
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
un picior de dulap, se bagă Între paginile unei cărți culcate, care a rămas cu coperta și primele foi ușor Îndepărtate, cuvintele scrise acolo părând a avea forța de-a le ține răsfirate, iar Într-o bună zi iese din ascunziș și-mi trece ușor prin fața ochilor. Mă văd, deci, intrând Într-o cameră cu pereții acoperiți de un tapet verde-cenușiu cu niște modele aurii, ca niște tăieței. În dreapta mea, lângă bibliotecă, este o masă lungă din lemn masiv. Înaintez un
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
petrece chiar aici sub nasul nostru. — Vă înțeleg foarte bine, m-am săturat și eu de minciunile lor jurnalistice, îl întrerupe Petrică, prea au sărit calul în ultimul timp, habar n-am cui îi folosește intoxicarea asta, spune. — Al naibii ascunziș spune Monte Cristo, în timp ce domnul Președinte se ridică de la masă, se îndreaptă cu pași mărunți spre un anume corp al bibliotecii, dă la o parte cîteva cărți, le așază cu grijă pe o altă poliță și începe să se scotocească
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
fie clar, și n-au căzut decît dintre cei care s-au pierdut cu firea și n-au ascultat indicațiile date de Petrică. Acum să vă vedem, pe cine o să mai dea vina pentru morții ăștia, se gîndește Roja din ascunzișul său, privind la siluetele care aleargă bezmetice pe străzi fără nici o țintă și cad secerate de gloanțe venite de undeva de pe acoperișurile clădirilor. După ce Timișoara a fost înecată în sînge, Potaie și-a tras un glonț în piept, dîndu-și seama
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]