147 matches
-
nava spațială Surveyor 3 și urmele lăsate de astronauți toate sunt vizibile. În timp ce imaginile LRO au fost primite cu aclamații de către comunitatea științifică care le-a considerat reale, toate acestea nu au convins pe teoreticienii conspirației că au avut loc aselenizările. Principalul motiv pentru această îndoială este că din moment ce LRO este un proiect NAȘĂ, atunci totul este doar o continuare a falșificării. Programul Apollo a strâns un total de 382 kilograme de roci lunare în timpul misiunilor Apollo 11, 12, 14, 15
Teorii privind falsificarea aselenizării în programul Apollo () [Corola-website/Science/304222_a_305551]
-
orbită deasupra lor. Misiunea a îndeplinit visul președintelui american John F. Kennedy, acela de a trimite un om pe Lună până la sfârșitul decadei anilor `60, într-un discurs ținut înaintea unei întruniri a Congresului pe 25 mai 1961. Criticii filmului "aselenizării" din 16 iulie 1969 afirmă, pe baza dovezilor incluse în film , ca acesta este realizat într-un studio de pe pământ. Scopul falșificării ar fi, după unii, justificarea fondurilor deturnate din programul Apollo, care n-ar fi ajuns niciodată pe Lună
Apollo 11 () [Corola-website/Science/312742_a_314071]
-
rachetei Saturn V, având în componență să modulul lunar (ML). Pe 19 iulie, "Apollo 11" a trecut pentru prima dată prin spatele Lunii, intrând în orbită lunară. Au urmat 30 de orbitari, timp în care echipajul a văzut situl de aselenizare, în sudul Mării Liniștii (Mare Tranquillitatis), aproximativ 20 kilometri sud-vest față de craterul Sabine D (0.67408N, 23.47297E). Situl de aselenizare a fost caracterizat drept relativ plat și neted în urmă misiunilor "Ranger 8" și "Suerveyor 5" dar și Lunar
Apollo 11 () [Corola-website/Science/312742_a_314071]
-
spatele Lunii, intrând în orbită lunară. Au urmat 30 de orbitari, timp în care echipajul a văzut situl de aselenizare, în sudul Mării Liniștii (Mare Tranquillitatis), aproximativ 20 kilometri sud-vest față de craterul Sabine D (0.67408N, 23.47297E). Situl de aselenizare a fost caracterizat drept relativ plat și neted în urmă misiunilor "Ranger 8" și "Suerveyor 5" dar și Lunar Orbiter, un satelit menit să cartografieze suprafață lunară în vederea stabilirii viitoarele locuri de aselenizare din programul Apollo. Pe 20 iulie 1969
Apollo 11 () [Corola-website/Science/312742_a_314071]
-
D (0.67408N, 23.47297E). Situl de aselenizare a fost caracterizat drept relativ plat și neted în urmă misiunilor "Ranger 8" și "Suerveyor 5" dar și Lunar Orbiter, un satelit menit să cartografieze suprafață lunară în vederea stabilirii viitoarele locuri de aselenizare din programul Apollo. Pe 20 iulie 1969, modulul lunar (ML) "Eagle" (Vulturul) s-a separat de modulul de comandă "Columbia". Collins, aflat singur la bordul "Columbia" a inspectat "Vulturul", într-o pirueta a acestuia, ca să se asigure că aparatul nu
Apollo 11 () [Corola-website/Science/312742_a_314071]
-
sarcinile în timp real și trebuia să le amâne. Aceasta nu era nici o eroare de computer, dar nu era cauzată nici de către astronauți, ci se trăgea dintr-o eroare în modul de pregătire al astronauților. Deși nu era necesar pentru aselenizare, radarul de întâlnire cu solul a fost intenționat aprins și pregătit pentru un abandon timpuriu. Simulările de pe Pământ nu au prevăzut un șuvoi de întreruperi false din partea acestui radar, acestea depinzând de cum hardware-ul va suporta date de la două radare
Apollo 11 () [Corola-website/Science/312742_a_314071]
-
abandon timpuriu. Simulările de pe Pământ nu au prevăzut un șuvoi de întreruperi false din partea acestui radar, acestea depinzând de cum hardware-ul va suporta date de la două radare. Când Armstrong s-a uitat afară, a văzut că computerul greșise punctul de aselenizare, care era de fapt o zonă acoperită cu bolovăni, la nord - est de un crater cu diametrul de 400 de metri (mai tarziu s-a stabilit că era vorba de „Craterul de Vest”, numit așa deoarece era situat în partea
Apollo 11 () [Corola-website/Science/312742_a_314071]
-
zonă acoperită cu bolovăni, la nord - est de un crater cu diametrul de 400 de metri (mai tarziu s-a stabilit că era vorba de „Craterul de Vest”, numit așa deoarece era situat în partea vestică a sitului inițial de aselenizare). În acest moment, Armstrong a preluat controlul semi - automat și cu ajutorul lui Aldrin care îi dictă informații despre altitudine și viteza au aselenizat pe 20 iulie 1969, ora 20:17 TU (23:17 TLR) când mai aveau aproximativ 25 de
Apollo 11 () [Corola-website/Science/312742_a_314071]
-
acoperit un senzor pentru combustibil. În misiunile ce au urmat, au fost luate măsurile pentru a preveni acest fenomen. Pe tot parcursul coborârii, Aldrin i-a spus datele necesare navigării lui Armstrong, care conducea Modulul Lunar. Cu câteva momente înainte de aselenizare, un beculeț l-a informat pe Aldrin că cel puțin unul din cele patru vârfuri ale picioarelor "Vulturului", lungi de 170,2 cm. au atins suprafață lunară, strigând "Contact light!", semn că au atins solul selenar. Trei secunde mai tarziu
Apollo 11 () [Corola-website/Science/312742_a_314071]
-
doi au aselenizat spunând "„We copy you down, Eagle”" (en. Am înțeles, "Vulturule"). Au urmat primele cuvinte din seria faimoasa a lui Armstrong, "„The Eagle hâș landed”" (Vulturul a aselenizat). Au urmat câteva momente de tăcere. La două ore după aselenizare, înainte de a incepe pregătirile pentru activitățile de pe solul selenar (extravehiculare), Aldrin a transmis câteva cuvinte, îndemnând la contemplarea ultimelor ore, ce reprezintă ele și cum s-a ajuns să aibă loc, mulțumindu-le tuturor celor care au făcut posibil acest
Apollo 11 () [Corola-website/Science/312742_a_314071]
-
inginerii sovietici lansând "Luna 15" pe un plan diferit de cel al lui "Apollo 11", pentru a evita o posibilă coliziune. Astronauții au gândit plasarea echipamentului științific Apollo și înfigerea steagului S.U.A. în solul selenar, uitându-se la situl de aselenizare prin geamurile triunghiulare ale "Vulturului", prin care aveau o viziune de 60 grade asupra câmpului. Pregătirile au durat mai mult decât cele două ore preconizate, Armstrong având inițial probleme cu închiderea sistemului portabil de menținere a vietii (PLSS). Conform veteranului
Apollo 11 () [Corola-website/Science/312742_a_314071]
-
inel metalic pentru a desfășura echipamentul modular împachetat (MESA) și pentru a activa cameră TV pe cealaltă parte a" Vulturului", ca mai apoi, la ora 02:56 TU (05:56 TLR) să pună piciorul sau stâng pe suprafața lunară. Prima aselenizare a fost surprinsă de un sistem de televiziune slow - scan, incompatibil cu televiziunile comerciale, astfel imaginile au fost preluate de un monitor special, iar apoi au fost filmate de o cameră TV convențională, reducând semnificativ din calitatea imaginilor. Semnalul era
Apollo 11 () [Corola-website/Science/312742_a_314071]
-
cea de a trimite un om pe Lună la sfârșitul anilor `60, "Apollo 11" reprezenta și un test pentru Programul Apollo. Ca urmare, Armstrong a făcut poze cu ML, pentru că inginerii de la sol să observe ce se întâmplă în urmă aselenizării. Apoi a luat mostre de sol. A luat cameră TV amplasată pe MESA, făcând o panoramare, si a montat-o pe un trepied situat la 12 metri distanță de ML. Cablul TV a rămas parțial încolăcit, prezentând pericol în unele
Apollo 11 () [Corola-website/Science/312742_a_314071]
-
lung, pe care să îl citească în timpul convorbirii telefonice, dar Frank Borman, responsabilul NAȘĂ atașat la Casa Albă în timpul misiunii "Apollo 11", a reușit să îl convingă să fie scurt și concis, din respect pentru Kennedy, considerat autorul moral al aselenizării. A urmat montarea echipamentului științific Apollo, care includea un seismograf pasiv și un laser retroreflector de mare distanță. Apoi Armstrong a săltat aproximativ 120 metri depărtare de ML pentru a face poze de pe marginea Craterului de Est, în timp ce Aldrin a
Apollo 11 () [Corola-website/Science/312742_a_314071]
-
de la unul pasiv (reactiv) la unul activ (proactiv). Competiția a fost anulată la 22 August 2013. Premiul Google Lunar X Prize este o competiție internațională cu un premiu în valoare de 20 de milioane de dolari, care are ca obiectiv aselenizarea în siguranță a unui robot pe suprafața Lunii, deplasarea cel puțin 500 de metrii pe suprafața lunară, să capteze și să transmită imagini și date înapoi la Pământ. Echipele trebuie să fie cel puțin 90% privat sponsorizate, și trebuie să
Fundația Premiului X () [Corola-website/Science/312883_a_314212]
-
despre prezicerea viitorului. În aceste lucrări, Nostradamus prevestește despre viitorul lumii, 70% din ele fiind împlinite până în prezent. Prevestește despre domnia lui Napoleon, despre Al Doilea Război Mondial, despre ascesiunea lui Hitler, despre asasinarea Președintelui american John F. Kennedy, despre aselenizare. Într-un catren, Nostradamus ne vorbește despre “cerul în flăcări”, “noul oraș”, “trăznet uriaș” și “doi frați răpuși”. Mulți care au analizat acest catren au concluzionat că ar fi vorba chiar despre atentatele din 11 septembrie 2001. El mai relatează
Nostradamus () [Corola-website/Science/306068_a_307397]
-
funcții esențiale atingerii scopului propus. Componentele erau următoarele (de sus în jos): Modulul de comandă, Modulul de service, Modulul lunar și adaptorul pentru modulul lunar. Erau plasate în partea de sus a vehiculului de lansare, racheta Saturn V. Metoda de aselenizarea aleasă din mai multe propuse a fost "Întâlnire pe orbita Lunii" "(Lunar Orbit Rendezvous)". Fazele acestei metode erau: O rachetă lansa astronava spre Lună. Astronava zbura spre Lună și se plasa pe o orbită în jurul acesteia. O parte componentă a
Astronava Apollo () [Corola-website/Science/306245_a_307574]
-
care a dus la o explozie puternică și la întreruperea misiunii. Modulul de service rămânea atașat de modulul de comandă pe tot parcursul misiunii. Era abandonat înainte de reintrarea în atmosfera Pământului. Modulul lunar era componenta astronavei Apollo care folosea la aselenizarea propriuzisă și la revenirea pe orbita Lunii. Avea două părți: "Modulul de coborâre" și "Modulul de ascensiune". A fost proiectat și construit de Grumman Aircraft Company, special pentru zborurile spațiale. Astronauții puteau supraviețui la bordul modulului lunar între 4 și
Astronava Apollo () [Corola-website/Science/306245_a_307574]
-
niciun fel de experiență în conectarea vehiculelor spațiale, nici măcar pe orbită Pământului, a fost totuși până la urmă aleasă ca fiind cea mai ușoară și rapidă metodă pentru atingerea obiectivului propus de președintele Kennedy (a se vedea secțiunea Alegerea metodei de aselenizare din articolul Programul Apollo). Între anii 1960 și 1962 Marshall Space Flight Center (MSFC) a proiectat rachete care puteau fi folosite pentru diverse tipuri de misiuni. Versiunea inițială, C-1, a trecut prin toate fazele de proiectare, construcție și testare
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
din nou în iunie 2003. În anul 1968 a fost creat Apollo Applications Program (Programul Apollo pentru aplicații) care avea ca principal scop găsirea unor metode de utilizare în scopuri științifice a echipamentelor rămase nefolosite în urmă Programului Apollo de aselenizare. Majoritatea planurilor convergeau spre ideea unei stații spațiale, ceea ce a dus la construcția laboratorului spațial Skylab. Skylab a fost lansat cu ajutorul unei versiuni cu 2 trepte a rachetei Saturn V, Saturn INT-21. Această a fost singura lansare a rachetei Saturn
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
dus la construcția laboratorului spațial Skylab. Skylab a fost lansat cu ajutorul unei versiuni cu 2 trepte a rachetei Saturn V, Saturn INT-21. Această a fost singura lansare a rachetei Saturn V care nu a avut legătură cu Programul Apollo pentru aselenizare. Inițial s-a dorit folosirea metodei "wet workshop" care presupunea lansarea unei trepte de rachetă, modificarea și dotarea acesteia în spațiu. Această idee a fost abandonată în favoarea conceptului "dry workshop": o treaptă S-IVB rămasă de la rachetă Saturn IB a
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
înceată a elementelor mai ușoare în interiorul stelelor gigante roșii, pulsatoare. Mostre de pe Lună, având o greutate de 300 kg de praf și pietre, precum și probe din manta, conțin o cantitate relativ înaltă de ytriu, acestea fiind aduse în urma a 6 aselenizări ce au avut loc între iulie 1969-decembrie 1972. Ytriul se găsește în majoritatea mineralelor pământurilor rare, precum și în unele minereuri de uraniu, dar nu este găsit niciodată în natură ca element liber. Aproximativ 31 ppm (părți pe milion) din scoarța
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
Bosch. La 8 decembrie se căsătorește cu Almerina Antoniazzi 1967 - vernisaj al expoziției personale de pictură la Paris la galeria La Pochade 1970 - îi este decernat premiul pentru jurnalism Mario Massai, pentru activitatea sa din vara anului 1969 cu ocazia aselenizării. În septembrie are o expoziție de 39 de lucrări la Veneția, ex-voto pentru Sfântă Rita Dino Buzzati se stinge din viață la 28 ianuarie 1972 în urma unei tumori la pancreas (același tip de tumoare ce a cauzat și moartea tatălui
Dino Buzzati () [Corola-website/Science/314686_a_316015]
-
20 iulie 1969, astronautul american Neil Armstrong a fost primul om care a pășit pe Lună . Cu ocazia coborârii pe suprafața Lunii, Armstrong a rostit ""Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire"", citat devenit ulterior celebru. La aselenizare a participat și astronautul Buzz Aldrin. Evenimentul a fost urmărit de milioane de oameni din întreaga lume. În anii 70, SUA a lansat două misiuni spațiale Voyager, iar în 1990, a lansat telescopul Hubble. În 1998, s-a lansat Stația
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
cred că singularitatea, punctul în care inteligența artificială depășește inteligența umană, nu este departe. Explorarea spațială rămâne încă o prioritate. În anul 1998, a fost lansată realizarea unei stații spațiale multinaționale. Deși din 1972 n-a mai avut loc o aselenizare pe Luna și sunt trimise sonde, telescoape și stații fără echipaj uman pe orbită planetei sau în sistemul solar, agențiile spațiale au intrat din nou în concurență și plănuiesc să lanseze trimită primul echipaj uman pe Marte. Dacă acum 200
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]