4,163 matches
-
a întrerupe comunicarea temporalităților. Viitorul osmozează, treptat, cu trecutul, pește capetele noastre - prin legea cosmică a Samsarei indice. Numai un ignorant și un om lipsit complet de spirit de observație, nu-și da seama că volumul „Amintiri din Samsara” se aseamănă, într-un anume sens, cu...” Amintiri despre viitor”, al lui Erik von Däneken. Acolo se vorbea despre civilizații terestre (cu obârșia în extraterestricitate, probabil...), aparent, dispărute dar cu elemente reiterate, parțial, în civilizația așa-zis „modern-contemporană”. Aici, în cartea lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
tată interzice copilului său, chiar și numai să atingă un cuțit, spre a-l feri de riscul de a se tăia cu el. Curiozitatea ochilor aprinde focul poftei păcătoase ca un incendiu. Cel ce își lasă privirile să rătăcească se aseamănă unui vizitiu care nu își are ochii ațintiți asupra cailor și din care cauză caii vor sfârși prin al târî în prăpastie. El se aseamănă cu o fortăreață cu porțile nepăzite și care din această cauză, poate cădea lesne în
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
aprinde focul poftei păcătoase ca un incendiu. Cel ce își lasă privirile să rătăcească se aseamănă unui vizitiu care nu își are ochii ațintiți asupra cailor și din care cauză caii vor sfârși prin al târî în prăpastie. El se aseamănă cu o fortăreață cu porțile nepăzite și care din această cauză, poate cădea lesne în mâinile inamicului <footnote Constantin Pavel, op. cit., p. 436. footnote>. Din cele cinci simțuri, ochii ocupă un loc important, fiind numiți atunci când se abat de la scopul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
footnote Columba Stewart, op. cit., p. 126. footnote> pentru a fi statornic în orice altă virtute, Sfântul Ioan Scărarul arătând că sunt trei trepte ale luptei împotriva desfrânării. Astfel, cel ce se războiește cu sudori și încordări cu acest potrivnic se aseamănă cu cel ce a legat cu o frânghie pe vrăjmașul său. Iar cel ce se războiește prin înfrânare și priveghere se aseamănă celui ce l-a încătușat pe acela cu lanț. În sfârșit, cel ce se războiește prin smerita cugetare
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
trepte ale luptei împotriva desfrânării. Astfel, cel ce se războiește cu sudori și încordări cu acest potrivnic se aseamănă cu cel ce a legat cu o frânghie pe vrăjmașul său. Iar cel ce se războiește prin înfrânare și priveghere se aseamănă celui ce l-a încătușat pe acela cu lanț. În sfârșit, cel ce se războiește prin smerita cugetare și nemâniere și sete se aseamănă celui ce a omorât pe vrăjmaș și l-a ascuns sub nisip<footnote Sf. Ioan Scărarul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cu o frânghie pe vrăjmașul său. Iar cel ce se războiește prin înfrânare și priveghere se aseamănă celui ce l-a încătușat pe acela cu lanț. În sfârșit, cel ce se războiește prin smerita cugetare și nemâniere și sete se aseamănă celui ce a omorât pe vrăjmaș și l-a ascuns sub nisip<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 224. footnote>. Ultima treaptă, cea în care smerenia este arma împotriva vrăjmașului patima este cea mai eficientă, pentru că are ca finalitate învingerea
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
pe Dumnezeu, și-a amestecat cu încăpățânare în toată simțirea toată puterea cugetătoare și așa a îmbrățișat cunoștința compusă și pierzătoare, producătoare de patimă, a celor sensibile. Și așa <<alăturatu-s-a cu dobitoacele cele fără de minte și s-a asemănat lor>> (Ps. 48, 12), lucrând, căutând și voind aceeași ca și ele în tot chipul, ba le-a și întrecut în iraționalitate, mutând rațiunea cea după fire în ceea ce e contrar firii<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, în
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
De aceea avortul este interzis, pentru că ar însemna să impunem voința omului împotriva voinței lui Dumnezeu. Odată cu avortul, moare și ceva din femeie, ceva ce nu mai poate nicicând fi trezit la viață. Oamenii care procedează la avortul copiilor se aseamănă lui Irod care a ucis 14000 de prunci, ca să nu fie deranjat în viața sa. Ar putea fi socotiți, desigur, și mai răi decât Irod, deoarece cei 14.000 de prunci, cel puțin nu erau sămânța și copiii lui Irod
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
și altarul; intrările sunt acoperite de văluri albastre, purpurii, galbene ca inul, stacojii, întrețesute împreună măiestrit, cu fir strălucitor de aur, care le fac să strălucească precum curcubeul (cf. Exod 26)<footnote Ibidem, II, 43.8-44.7. footnote>. Imediat, o aseamănă cu Cântarea Cântărilor, adevăratul Cort al Mărturiei, și care „ghidează în toate privitoare la filosofie și cunoașterea lui Dumnezeu”<footnote Ibidem, 44.9-10. footnote>. Exteriorul Cântării Cântărilor este reprezentat de cuvintele și expresiile erotice care suscită dorință prin descrieri de
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
adevărat existent<footnote Sorin-Emanuel Pană, „Desăvârșirea la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Anuarul Facultății de Teologie din București, 2003, p. 291. footnote>. Dorința infinită de a poseda mai deplin frumusețea În Omilia a 4-a la Cântarea Cântărilor, Sfântul Grigorie aseamănă condiția originară a naturii umane aurului strălucitor care se aseamănă binelui imaculat<footnote In Canticum canticorum, IV, GNO, 6:100.16-18; Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Nyssa”, în Anuarul Facultății de Teologie din București, 2003, p. 291. footnote>. Dorința infinită de a poseda mai deplin frumusețea În Omilia a 4-a la Cântarea Cântărilor, Sfântul Grigorie aseamănă condiția originară a naturii umane aurului strălucitor care se aseamănă binelui imaculat<footnote In Canticum canticorum, IV, GNO, 6:100.16-18; Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866; în afară de aceasta, pentru referințele la textele Sfântului Grigorie
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Totuși, umanitatea nu a apărat-o; și, din contra, această natură strălucitoare a devenit lipsită de culoare și neagră prin amestecarea cu viciul<footnote Ibidem, II, GNO, 6:54.7-9. footnote>. Căderea ascunde această lumină. În Omilia a 15-a, asemănând sufletul cu o grădină, Sfântul Grigorie observă modul în care sufletul fusese cultivat în paradis; decolorarea naturii strălucitoare se echivalează devastării acestei grădini. El spune că, pentru a ajuta la recuperarea acestei grădini, Dumnezeu a coborât din nou cu plantele
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
M. Ludlow, Universal Salvation: Eschatology in the Fought of Gregory of Nyssa and Karl Rahner, Oxford University Press, 2000, p. 56. footnote>. Într-o astfel de stare purificată, „sufletul va fi atras în mod natural de Dumnezeu, așa cum ce se aseamănă se atrage”<footnote Ibidem, p. 64. footnote>. Dorința focalizată asupra lui Dumnezeu „reprezintă cea mai profundă și reală expresie a umanității”<footnote Ibidem, p. 63. footnote>. Deși rămâne adevărat că starea ideală a dorinței este ἀπάθεια, aceasta nu echivalează cu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
s Doctrine of Epektasis: Some Logical Implications”, în Studia Patristica, vol. 37, Peeters, Leuven, 2001, p. 292. footnote>. Acest aspect al doctrinei Sfântului Grigorie l-a făcut pe Hans Urs von Balthasar să se întrebe dacă această doctrină nu se aseamănă uneia a „eternei frustrări”. De aceea, chiar când a vorbit despre tristețea sufletului, care duce uneori până la pierderea nădejdii, Sfântul Grigorie a adăugat imediat: „Dar trebuie să încercăm, punându-ne nădejdea în Dumnezeu, Cel ce dă cuvânt celor ce «binevestesc
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
străinătate. 5. Pentru felul captivant în care pune în scenă documentul, astfel încât, dacă începi cartea, în ciuda dimensiunilor ei, n-o mai lași din mână. Prin felul în care recreează viața lui Eliade, dl }urcanu se poate socoti scriitor. L-aș asemăna cu Serenus Zeitblom scriind despre Adrain Leverkühn, căci și Eliade este un fel de Doctor Faustus. 6. Pentru capitolul Imposibila mărturisire, legat de o întrebare inevitabilă. 7. Pentru detalii: de pildă câți știau, înainte de a citi cartea, că data reală
Premiul Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/10006_a_11331]
-
gândi: iată un scriitor român briliant. Cum e el perceput în afara României? Așa gândeam foarte mulți dintre noi în generația mea: există un nivel de dialog cu publicul național, în România, și un nivel internațional - erau total distincte, nu se asemănau și nu se amestecau. De fapt, nivelul internațional părea cu totul inaccesibil. Când un scriitor român se expatria, prognoza era că se va irosi și pierde. Personal, nu m-am pierdut. Dar într-un fel m-am pierdut pentru cititorii
A fi scriitor român și în engleză by Petru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/10035_a_11360]
-
l Vă recomandăm l Ură și dragoste Romanul scriitoarei americane Carson McCullers (1917-1967) a apărut în 1941, aducând autoarei o reputație ambiguă, de prozatoare nevrotică. Doi ofițeri, soțiile lor și un servitor filipinez își trăiesc dramele. Cei șase nu se aseamănă decât prin faptul că fiecare este, în același timp, dar în cu totul alt fel, foarte puternic și foarte vulnerabil. Carson McCullers: Răsfrângeri într-un ochi de aur. Editura Humanitas, București, 2003. Preț: 120 000 lei. Leagănul credințelor Istoricul olandez
Agenda2004-4-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/281994_a_283323]
-
retină, și, după cca 1-2 ani, și-a pierdut vederea. Odată cu accidentul tatălui său a dat și “Banca Bercovici” faliment, dar și “Marmoros Blank”, care erau bănci evreiești. armeni, turci... Am prins după ureche; am învățat turcește, bulgărește... Bulgara se aseamănă cu rusa, așa că, am învățat rusa foarte ușor; armenește n-am învățat fiindcă e cam greu. În 1940 s-a cedat Silistra, bulgarilor, prin Acordul de la Craiova și, sub bulgari, ca evrei, am dus-o foarte bine. În 1942 am
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
a dascălului severinean. Fiecare carte are 12 file și este cuprinsă într-o copertă de paltin: esență foarte tare, greu de lucrat, ca-n piatră. O săptămână-ntreagă de trudă îi ia sculptarea unei singure coperte, însă nici una nu se aseamănă cu alta, fiecare are un model aparte, inspirat din motivele tradiționale românești. „Timp am avut, căci niciodată nu mi l-am irosit la cârciumă. Și-apoi, viața de profesor înseamnă și multe... ferestre între ore“. Sculptor și... bugetivor „Literatura și
Agenda2003-40-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281550_a_282879]
-
conform unei profeții străvechi - și a neîncrederii lui -, că succesorul Călugărului este un tip fascinant, dur și care nu poate fi controlat, pe nume Kar. Cum Călugărul îl îndrumă pe Kar în felul unui protector, cei doi, care nu se aseamănă, devin parteneri în a apăra manuscrisul de un negustor de putere, care-l vâna de 60 de ani. Fiecare erou - sau pereche de eroi - are nevoie de un antierou, un ticălos fără pereche împotriva căruia să lupte, cu speranța să
Agenda2003-47-03-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/281753_a_283082]
-
Ca să-i facă pe credincioși să imite îndurarea divină. „Pentru ca acei ce au crezut în Dumnezeu să caute să fie cei dintâi în fapte bune“ (Tit 3, 8). Ca unii care suntem născuți din Dumnezeu, noi, creștinii, trebuie să ne asemănăm Celui ce ne-a dat calitatea de copii ai Săi, adică să fim buni ca El. preot HORIA ȚÂRU vă reamintim l Conducătorii auto se pot informa în legătură cu starea rețelei rutiere din zonă apelând Dispeceratul D.R.D.P. Timișoara (program nonstop) la
Agenda2004-49-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283135_a_284464]
-
cei 1 500 de km de țărm sunt doar câteva dintre opțiunile de a petrece o vacanță de vis în aceste locuri de o extraordinară frumusețe. Cele 7 insule care formează arhipelagul diferă ca peisaj și mediu înconjurător, dar se aseamănă prin plajele de calitate, majoritatea obținând calificativul „Blue Flag“ al Uniunii Europene. În Fuerteventura se găsesc cele mai întinse plaje, apa mării spălând kilometri de nisip alb, dar o mare parte din aceste plaje sunt încă neatinse. Cel ce ajunge
Agenda2004-30-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282698_a_284027]
-
problemelor de sănătate și fundamentarea unor decizii corecte privind funcționarea sistemului sanitar; elimină raportările neriguroase ale medicilor de familie către solicitanții de date; asigură confidențialitatea datelor; permite informarea permanentă a medicilor din rețea asupra modului în care activitatea proprie se aseamănă sau se deosebește de cea a celorlalți medici de familie. Rezultatele activității rețelei de dispensare santinelă au fost prezentate în cadrul Conferinței MEDINET 2004 desfășurată la București în ultima decadă al lunii aprilie. Amănunte privind rețeaua dispensarelor santinelă pot fi obținute
Agenda2004-19-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282395_a_283724]
-
mai prejos și, la rândul său, a apărut, în postură de portar, la o altă emisiune TV, unde a făcut deliciul publicului. Dar când e vorba de lucruri serioase, câinii timișoreanului devin și ei serioși. Antrenamentul câinelui de patrulă se aseamănă cu antrenamentul celui de protecție. Dinu Oprescu a participat la numeroase sesiuni de training cu câini-polițiști din Timișoara, oferind asistență polițiștilor care lucrează în domeniu. Câinele de patrulă este în primul rând antrenat să respecte semnele verbale și pe cele
Agenda2005-06-05-d () [Corola-journal/Journalistic/283356_a_284685]
-
tendințe, prin sinteză spiritului difuz al unui anumit timp, prin capacitatea nemijlocita de a transforma observația în intuiție și intuiția în fapt istoric, evident într-un alt spațiu expresiv și într-o convenție a reprezentării total diferită, Lucia Ioan se aseamănă, psihologic și comportamental, cu Alexandru Tipoia. Între ei este, însă, atît o deosebire de manifestare temperamentala cît și una de acoperire geografică: în timp ce Tipoia privește artă europeană și sintetizează totul într-un spirit cartezian, Lucia Ioan contemplă peisajul artistic românesc
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]