740 matches
-
București, Adriean Videanu, a declarat, luni, într-o conferință de presă, la scurt timp după ce premierul Victor Ponta l-a făcut ”hoțul-hoților”, că actualul guvern este vinovat de eșecul privatizării combinatului Oltchim, iar Ponta este un mitoman, care poate fi asemuit cu ”dl. Bulă”, esența incapacității. Eșecul privatizării Oltchim este rezultatul indiscutabil al incompetenței guvernului Ponta. Pentru acest lucru și în ideea de a salva economia românească cerem de urgență demisia guvernului Ponta", a declarat Adriean Videanu. Pe "acest personaj politic
Război pe Oltchim. Ponta: Videanu - hoțul-hoților. Videanu: Ponta - dl. Bulă, mitomanul () [Corola-journal/Journalistic/42171_a_43496]
-
Președintele suspendat Traian Băsescu a explicat într-un interviu publicat miercuri în Vocea Rusiei motivul pentru care nu poate fi asemuit cu Nicolae Ceaușescu, susținând, de asemenea, că nu poate fi acuzat că a lucrat cu serviciile secrete din acea perioadă, deoarece nimeni ”nu arată probe”. Întrebat cum comentează faptul că anumite publicații internaționale l-au asemuit cu Nicolae Ceaușescu, președintele
De ce nu poate fi asemuit Traian Băsescu cu Nicolae Ceaușescu () [Corola-journal/Journalistic/42876_a_44201]
-
care nu poate fi asemuit cu Nicolae Ceaușescu, susținând, de asemenea, că nu poate fi acuzat că a lucrat cu serviciile secrete din acea perioadă, deoarece nimeni ”nu arată probe”. Întrebat cum comentează faptul că anumite publicații internaționale l-au asemuit cu Nicolae Ceaușescu, președintele suspendat Traian Băsescu a confirmat că știe despre această comparație, dar cei care au afirmat acest lucru nu erau de cea mai bună credință, întrucât el a fost un acuzator al comunismului, în mod oficial. "Așa
De ce nu poate fi asemuit Traian Băsescu cu Nicolae Ceaușescu () [Corola-journal/Journalistic/42876_a_44201]
-
m-am arătat eu curios. Eh! se strîmbă Vlad și mai tare, zi-i lume și pace. Și porni de lîngă mine lăsîndu-mă total nedumerit. Urmărindu-i statura înaltă și slabă cum se depărta indiferentă, mi-a venit să-l asemui cu un cocostîrc. Și n-a intrat nici acasă la Bărzăun, așa cum m-a făcut să cred la început. Înainte de-a ajunge a capătul uliței, a trecut printr-o spărtură a gardului într-o grădină, de unde putea să ajungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
se dovedise că își făcuseră treaba cu vârf și îndesat, după cum se spunea, spre marea și plăcuta mirare a tuturor locuitorilor păstra încă demnitatea din anii începuturilor, chiar dacă, pe alocuri, crăpături adânci lăsau în carnea sa urme ce puteau fi asemuite cu acelea ale unor gheare înspăimântătoare. Privindu-le, îți puteai imagina cu destulă ușurință o inevitabilă noapte sumbră, amețită de vânturi turbate și pălmuită de nori negri, furioși, cu străjeri înfrigurați stând pe metereze, murmurându-și rugăciunile și ridicând priviri
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
pus problema vinderii casei noastre unui prinț, fiind estimată la cinci sute de mii de yeni noi, dar nu s-a ajuns la nici un rezultat. Am fost foarte surprinsă că vestea a ajuns și la artist. Faptul că l-am asemuit cu Lopahin din Livada de vișini i-a displăcut atât de mult, încât și-a pierdut buna dispoziție. S-a ridicat și a plecat după câteva minute. Ceea ce vă rog este să nu fiți un Lopahin. Nici chiar așa. Vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
să plece din țară în repetate rînduri. Reușește abia în 1978, în împrejurări dramatice: "am putut evada, plecînd pe căi diferite, eu și soția mea ( eu în călătorie de studii), lăsînd ca ostatec pe fiul meu". Această "luptă interioară" e asemuită "cu tentația lui Abraham de a-și ucide propriul fiu, din poruncă divină". Totul se termină însă cu bine. Pavel Chihaia ajunge a-și construi un "cuib nou", integrîndu-se unei "lumi necunoscute", mai întîi ca profesor la Liceul Francez din
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
dificilă atît a recepției textelor poetice ilustrînd diverse registre, cît și a scriiturii proprii. Parodistul își asumă modelele printr-un dublu proces, al asimilării și al "refuzului", al apropierii și al distanțării contopite în același act expresiv. L-am putea asemui cu un clovn care, în ciuda indisciplinei sale hazlii, trebuie să posede o dotare multiplă, de actor, mim, acrobat, muzician, om de spirit etc. Facilitatea parodiei e iluzorie, în condițiile în care i se cere să dispună de tehnicile pe care
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
uit să mai mănânc,/ mi-e geamătu-ntr-atât de-adânc/ că spintecă-mi în două sânul,/ iar carnea-mi doldora de rane/ mi se lipește de ciolane;/ aduc a pelican și-a buhă,-n/ pustietățile Arabiei;/ n-am somn și mă asemui vrabiei/ stinghere, țopăind în fugă/ pe-acoperișul cu olane/ fierbinți;o duc de azi pe mâine,/ hulit de inimici și șui/ necontenind să mă condamne;/ mănânc cenușă-n loc de pâine/ și-o-nmoi în lacrămi amărui,-/ din pricina mâniei Tale
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
purta chica eminesciană din portretul de la vârsta de douăzeci de ani. Părul era însă ondulat, iar portul său mândru, cu capul sus și privirea deasupra noastră, Ťpeste veacť, îi conferea acea prestanță pe care avea s-o păstreze până la sfârșit. Asemuindu-l la fi-zic și la moral cu autorul lui Făt-Frumos din tei, îi spuneam Făt-Frumos din Teiu (Teiu-Argeș, satul său na-tal!)". Cei doi prieteni aveau de multe ori controverse. Temperament oscilant, când cordial și sociabil, când rece și distant, Vladimir
Amintirile lui Șerban Cioculescu by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9547_a_10872]
-
au fost scânteia care i-a scos pe timișoreni pe străzi împotriva lui Mircea Geoană și PSD. Președintele Societății Timișoara, Florian Mihalcea, a declarat, citat de NewsIn, că i se pare „absolut exagerat, mi se pare și ridicol, pentru că a asemui situația de acum cu cea de atunci pune în derizoriu ceea ce au făcut timișorenii la Revoluția din Decembrie ’89. Adică, un astfel de afiș pus pe Operă, la 20 de ani de la Revoluție, e de-a dreptul jignitor“. În balconul
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
când te trezești vorbind cum să afli? Păi ție, căruia hojma i-o fugit ochii numai după catrințe, când ai văzut o femeie mai frumoasă, care - cine știe - o fi venit și ea să culeagă flori ca și tine, ai asemuit-o îndată cu o zână. Când vezi o femeie frumoasă, nu zici? „Uite la ea cât îi de frumoasă, parcă-i o zână!” Zici! Așa că nu mai spune că te ai întâlnit chiar cu o zână adevărată - i-a pus
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și nu pricep nimica. Oare să fie adevărat ce spui tu acolo? LIANA: Adevărat ca lumina, mamă. Cercetându-ne într-o zi tatăl nostru și întrebându-ne pe noi, cele trei surori, cât de mult îl iubim, una și-a asemuit dragostea cu mierea cea limpede de albine, alta cu șerbetul de zmeură, iară eu i-am spus că-l iubesc cum iubești sarea în bucate. PRICINĂ: Cu adevărat, așa a fost! LIANA: Tatăl meu, Pricină-Împărat, aici de față, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
vigilent al investitorului nu putea să ajungă. Pe scurt, deveniseră morali. Și, alt fapt important, nimeni nu a cutezat vreodată să meargă în acel turn să vadă dacă existența acelui investitor e fabulație sau nu. Și, mă gândeam că putem asemui această situație cu ce se întâmpla în Grecia antică, unde, analog situaței descrise, nimeni n-a cutezat să meargă în Olimp să verifice dacă zeii există sau nu. Putem identifica aici începutul unei forme de religie sau poate un rudiment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
dar nu mă complexez. O femeie, indiferent cum arată, are și ea sentimente, dorințe, dreptul de a iubi și de a fi iubită, nu crezi? Doctorul o privi câteva clipe și în ochii lui apăru o licărire care putea fi asemuită cu un sentiment de milă. Părul ei de catran răspândit pe perna albă iriza o lumină fluorescentă care o înnobila. Vă spuneam în una din serile trecute că vreau un copil. L-aș face singură, dar vă dați seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
nici ultima fată de pe pământ care se greșise! Nu trecu nici jumătate de ceas și Costache se întoarse și fără beschie și fără finul Petrache. Acesta îl rugase să înțeleagă că nu poate participa la o crimă ca aceasta, pentru că asemuia cu o adevărată crimă tăierea cireșului din care mâncaseră și el și pruncii lui, ani la rând, cireșe mari și deosebit de gustoase. Finul Petrache încercase să-l întoarcă pe Costache din hotărârea lui, dar acesta, fără să-i dea măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
nevastă-sa, că nu o fi ruptă din soare! Să vină o dată lângă băiatul lui care întreabă de o sută de ori pe zi de el. Simona uitase de adevăratele jurăminte făcute cândva. La unele ființe labile, promisiunile pot fi asemuite cu un lanț. Și cum se știe, lucru verificat în practica de zi cu zi, în fiecare lanț există o verigă mai slabă. Veriga aceea cedase acum. În disperarea sa, se afla și o doză de nebunie, de vreme ce profera unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
malul abrupt al albiei cum apa adusese o salcie dezrădăcinată din lungul luncii și o așezase jumătate în apă, jumătate pe malul lutos. Simona o privi un timp, apoi gândul o duse către ideea că și viața ei poate fi asemuită cu această salcie, care dezrădăcinată de toate ale ei va fi dusă în neștire, când vor porni puhoaiele de toamnă. Salcia îi răscoli întreaga ființă. Își dădu seama că viața ei este searbădă, că nimic nu merită a dori să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Străine într-un oraș străin, fetele au parcurs cei doi ani de școală mereu cu dorul de casă. Dacă n-ar fi fost programa încărcată a școlii sanitare, practica în clinici și spitale, cei doi ani ar fi putut fi asemuiți cu o plimbare nocturnă pe un bulevard plin de castani înfloriți. Timpul însă trecea, depănându-și zilele fără întrerupere, ignorând grijile mărunte ale muritorilor de rând. Ina și Olga știau un singur lucru: trebuia să dovedească părinților, dar în primul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
gândurile pentru că nu-și dădea seama dacă va avea tăria să suporte scenele de tandrețe ale mirilor care, cu siguranță, vor fi încărcați cu lumini solare. În cele din urmă, la îndemnul mamei sale, Olga acceptă să facă acest pas, asemuindu-l cu un pahar plin de amărăciuni, pe care era nevoită să-l bea; era sigură însă că asta-i va răscoli întreaga făptură. Apariția întârziată a Olgăi produse o oarecare rumoare. Mirii făcură abstracție de cele știute și îi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
de ar fi așa!? Era cavaler, n-avea cui să-i pese cum își măsura timpul pe ceasornicul nopților sau zilelor, erau numai ale lui, pe când acum! - Fata mea, nu s-a văzut niciodată ca un ginere să poată fi asemuit cu un fiu și nici o noră să devină fiică adevărată, așa să știi! În mod obișnuit, soacrele sunt numite poame acre. După o statistică neoficială, abia dacă există una la un milion care să nu fie suspectată că a mâncat
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
îi luai ca nimica, ca și cum ți s-ar fi dat bună ziua, atît era de simplu, pe cînd noi ne-am construit-o cu mîna noastră, slugarnici și obedienți, cu un zel prostesc, și cu o răutate care nu poate fi asemuită nici măcar cu nazismul. Ca să îmi dați dreptate e de ajuns să constatați că România e singura țară în afara Uniunii Sovietice în care populația a simțit din plin ce înseamnă stalinismul cu toate flagelurile sale. Gulaguri ca la mama lor, persecuții
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
aceea Încercată În copilărie cînd asista la vreo partidă de crichet prost jucată, cînd nu-l Întîmpina nimeni acasă În vacanța de primăvară sau cînd aștepta zadarnic, ore Întregi, o fată la poarta hanului „La Stema regală“. Digby nu putea asemui cu nimic această Încăpere. Sanatoriul Îi apărea ca ceva artificial, ascuns Într-o grădină. Era oare cu putință ca viața de toate zilele să fie așa? Își amintea vag de o pajiște pe care se servea ceaiul de după-amiază și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
erau niște ramuri de magnolie captivă În Grădina Botanică, aidoma unor Încrengături cu frunze de piele cu câte‑o ditamai eflorescență albă În vârf, ca un pampon de mătase din pletele „fetelor de familie bună“ pe care Kamerad Bandura le asemuia (exagerare deliberată) cu boarfele din port. Iar din respect față de mormânt, Bandura le va pretinde „marinarilor, docherilor și celor care au iubit‑o“ doar flori „naturale“, interzicându‑le categoric, evident, Într‑un acces de exaltare mistică, „profanarea mormântului cu butaforie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
totodată atât de diferită, Într‑o Împrejurare asemănătoare. Căci - și acesta cred eu că este mesajul celor care au Întocmit Enciclopedia - niciodată nu se repetă nimic În istoria ființelor umane, to ceea ce pare aidoma la prima vedere abia dacă se asemuiește; fiecare făptură Își are steaua sa, totul se petrece mereu și nicicând, totul se repetă la nesfârșit și este irepetabil. De aceea realizatorii Enciclopediei morților, măreț monument al diversității, insistă asupra detaliilor, căci fiecare creatură umană are ceva sfânt.) Oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]