250 matches
-
combinații genetice pentru formarea de noi indivizi, care se realizează prin rearanjarea materialului genetic din două unități genetice diferite. Atât recombinarea genetică, cât și repararea ADN-ului, au loc și la procariote (bacterii și arhebcaterii), acestea fiind reprezentate de reproducerea asexuată. La organismele eucariote, fenomenele de recombinări genetice sunt întâlnite în timpul meiozei, care are ca finalitate producerea gameților. Cele două procese de recombinare ale meiozei sunt: "recombinarea intracromozomală" (zis și "crossing-over") și "recombinarea intercromozomală" (zis și "dansul cromozomilor"). În afară de acestea, mai
Recombinare genetică () [Corola-website/Science/336122_a_337451]
-
shifgrethorul le lipsește. Folosit corect, shifgrethorul reprezintă un mod pacifist prin care gethenienii își pot rezolva divergențele. Folosit incorect, poate inocula frica și ura. La prima vedere, o mare parte a romanului pare a constitui o explorare a unei societăți asexuate - o societate în care diferențele sexuale nu joacă niciun rol, deși dragostea și gelozia sunt prezente. Gethen nu are o istorie războinică, dar Le Guin precizează prin intermediul lui Genly Ai că motivul exact al acestui lucru nu e clar. Se
Mâna stângă a întunericului () [Corola-website/Science/321603_a_322932]
-
din cauza metabolismului încet. Boa constrictor este ovovivipar, dând naștere la pui vii. Se înmulțesc în general în sezonul uscat (aprilie - august), un mascul împerechindu-se cu mai multe femele. În 2010 un boa constrictor a fost raportat ca reproducându-se asexuat, prin partenogeneză. În perioada de împerechere, femelele emană un miros din cloacă pentru a atrage masculii, care se pot lupta între ei pentru dreptul de a se reproduce. În timpul actului sexual, masculul își înfășoară coada în jurul femelei și își introduce
Șarpe boa () [Corola-website/Science/329998_a_331327]
-
formă de spini. Ciclul de dezvoltare constă din 6 etape distincte: ou, larvă, protonimfă, deutonimfă, tritonimfă și adult. Durata medie de viață este de 37 de zile, din care 60% constă viața matură. Această specie e capabilă să se înmulțească asexuat, fără fertilizarea femelei de către mascul. Acest tip de partogeneză, în cazul în care embrionii se dezvoltă din ovule nefecundate, este numit thelytoky. Raportul dintre sexe este foarte mult influențat de planta gazdă. Un studiu a constatat că pe citrice, 30
Lorryia formosa () [Corola-website/Science/319351_a_320680]
-
Există oameni care se numără printre efectele negative ale televiziunii și faptul că vârsta la căsătorie / coabitare a scăzut. Trebuie avute în vedere viziunile unor autori de Science-Fiction care descriu o omenire redusă la starea amorfă de legumă din cauza televiziunii, asexuată, pasivă și indiferentă. Televizunea Americană își depășește vecinele, Canadiană, Mexicană, Sud-Americană. Ea este cea mai veche, cea mai bogată, cea mai diversificată, cea mai privită. O glumă a specialiștilor în domeniu sună în felul următor: „"Oare televiziunea americană este un
Televiziune () [Corola-website/Science/297237_a_298566]
-
diferențierea legată de specializarea multicelulară a Thallului , trebue văzută ca primul pas spre evoluția în țesut ( histogeneză ) și organe ( organogeneza ). În funcție de locația de celule multicelulare, thallus algelor poate fi reprezentat de formele filamentoase sau lamelare. Înmulțirea algelor poate fi vegetativă, asexuată și sexuată. Înmulțirea vegetativă se realizează prin diviziunea celulelor solitare sau prin fragmentarea talului la algele pluricelulare. Înmulțirea asexuată se face prin spori, care pot fi: zoospori cu flageli, mobili și aplanospori, neflagelați, imobili. Foarte des se întâlnește înmulțirea prin
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
organogeneza ). În funcție de locația de celule multicelulare, thallus algelor poate fi reprezentat de formele filamentoase sau lamelare. Înmulțirea algelor poate fi vegetativă, asexuată și sexuată. Înmulțirea vegetativă se realizează prin diviziunea celulelor solitare sau prin fragmentarea talului la algele pluricelulare. Înmulțirea asexuată se face prin spori, care pot fi: zoospori cu flageli, mobili și aplanospori, neflagelați, imobili. Foarte des se întâlnește înmulțirea prin zoospori care se formează într-o celulă transformată în zoosporangs; nucleii acesteia se divid, se înconjoară cu citoplasmă, devin
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
pori (inhalanți) și oscul (orificiu exhalant), pe unde circulă hrană antrenată de apă circulanta care asigură mișcarea flagelilor coanocitelor. Spongierele sunt organisme hermafrodite; din oul spongiferelor se dezvoltă o larva ciliata liberă, care apoi se fixează pe substratul mineral. Înmulțirea asexuata se face prin înmugurire. Datorită naturii structurale ale acestora, spongiferele sunt organisme acvatice într-o proporție covârșitoare marine, dar există și specii de spongifere de apă dulce. Spongierul (buretele) este un organism pluricelular care se asociază și își duce viața
Spongieri () [Corola-website/Science/302991_a_304320]
-
vacuolelor digestive din apa aspirata prin pori și face digestia microorganismelor existente în apă, antrenate de aceasta. Schimbul respirator se realizează la nivel celular pe un principiu bazat pe circulația apei în cadrul spongierelor. Se poate realiza atât sexuat cât și asexuat prin înmugurire. Fiind organisme hermafrodite, fiecare individ produce un spermatozoid și un ovul care formează celulă ou. Din această celulă ou se dezvoltă o larva ciliata care dă naștere unui nou individ. Cand reproducerea sexuata nu poate avea loc din cauza
Spongieri () [Corola-website/Science/302991_a_304320]
-
munca sa de cercetare la Messina, Sicilia. În 1888 se duce la Institutul Pasteur unde rămâne până la sfârșitul vieții, în 1904 ajungând la funcția de vice-director al acestui institut. Pe când se afla în Germania, Mecinikov a studiat înmultirea sexuată și asexuată a parazitului broaștei, "Ascaris nigrovenosa". La Napoli, împreuna cu un alt coleg rus, a studiat bureții marini, iar la Spezia a studiat steaua de mare. Devine interesat apoi în studiul microbilor și mai ales al sistemului imunitar. În 1882 renunță
Ilia Ilici Mecinikov () [Corola-website/Science/313150_a_314479]
-
singură celulă axială înconjurată de un înveliș de 20 - 30 de celule cu cili. Regiunea anterioară a organismului se numește „calotă” și folosește la atașarea parazitului la suprafața rinichiului gazdei. Dicyemidele există atât în forme sexuate cât și în forme asexuate. Forma sexuată predomină în gazdele mature, iar cea asexuată în gazdele juvenile și imature. Forma asexuată se numește „nematogen”; ea produce larve vermiforme înăuntrul celulei axiale. Acestea se maturizează și formează și mai mulți nematogeni. Nematogenii abundă în cefalopodele tinere
Dicyemida () [Corola-website/Science/333737_a_335066]
-
30 de celule cu cili. Regiunea anterioară a organismului se numește „calotă” și folosește la atașarea parazitului la suprafața rinichiului gazdei. Dicyemidele există atât în forme sexuate cât și în forme asexuate. Forma sexuată predomină în gazdele mature, iar cea asexuată în gazdele juvenile și imature. Forma asexuată se numește „nematogen”; ea produce larve vermiforme înăuntrul celulei axiale. Acestea se maturizează și formează și mai mulți nematogeni. Nematogenii abundă în cefalopodele tinere, umplând rinichii. În timp ce infecția se dezvoltă, poate și când
Dicyemida () [Corola-website/Science/333737_a_335066]
-
a organismului se numește „calotă” și folosește la atașarea parazitului la suprafața rinichiului gazdei. Dicyemidele există atât în forme sexuate cât și în forme asexuate. Forma sexuată predomină în gazdele mature, iar cea asexuată în gazdele juvenile și imature. Forma asexuată se numește „nematogen”; ea produce larve vermiforme înăuntrul celulei axiale. Acestea se maturizează și formează și mai mulți nematogeni. Nematogenii abundă în cefalopodele tinere, umplând rinichii. În timp ce infecția se dezvoltă, poate și când nematogenii ajung la o anumită densitate, larvele
Dicyemida () [Corola-website/Science/333737_a_335066]
-
umplând rinichii. În timp ce infecția se dezvoltă, poate și când nematogenii ajung la o anumită densitate, larvele vermiforme se maturizează și nu mai formează nematogeni, ci „rombogeni”, forma sexuată. Felul acesta de ciclu reproductiv sensibil la densitate e similar cu reproducerea asexuată a sporocistelor și rediilor în infecțiile melcilor cu larve de trematode. La fel ca la stadiile asexuate ale trematodelor, câțiva nematogeni rămân și în gazdele mai bătrâne. Funcția lor este să crească populația de paraziți pentru a ține pasul cu
Dicyemida () [Corola-website/Science/333737_a_335066]
-
se maturizează și nu mai formează nematogeni, ci „rombogeni”, forma sexuată. Felul acesta de ciclu reproductiv sensibil la densitate e similar cu reproducerea asexuată a sporocistelor și rediilor în infecțiile melcilor cu larve de trematode. La fel ca la stadiile asexuate ale trematodelor, câțiva nematogeni rămân și în gazdele mai bătrâne. Funcția lor este să crească populația de paraziți pentru a ține pasul cu creșterea gazdei. Rombogenii au gonade hermafrodite înăuntrul celulei axiale. Aceste gonade, numite corect „infuzorigene”, se autofertilizează pentru
Dicyemida () [Corola-website/Science/333737_a_335066]
-
sau parazite, însă prezența ei la formele dulcicole este obligatorie. Vacuola contractilă este înconjurată de un sistem de canalicule colectoare, aceste canale la rândul lor sunt înconjurare de o citoplasmă excretoare numită spongiom . La parameci, reproducerea se realizează atât pe cale asexuată, cât și sexuată. Asexuat prin diviziune transversală și în condiții nefavorabile ale mediului se pot divide sub un chist. Sexuat prin conjugare . La Paramecium caudatum conjugarea are loc în felul următor: 2 indivizi se alipesc prin intermediul peristoamelor, creându-se între
Parameci () [Corola-website/Science/310613_a_311942]
-
ei la formele dulcicole este obligatorie. Vacuola contractilă este înconjurată de un sistem de canalicule colectoare, aceste canale la rândul lor sunt înconjurare de o citoplasmă excretoare numită spongiom . La parameci, reproducerea se realizează atât pe cale asexuată, cât și sexuată. Asexuat prin diviziune transversală și în condiții nefavorabile ale mediului se pot divide sub un chist. Sexuat prin conjugare . La Paramecium caudatum conjugarea are loc în felul următor: 2 indivizi se alipesc prin intermediul peristoamelor, creându-se între aceștia o punte citoplasmatică
Parameci () [Corola-website/Science/310613_a_311942]
-
fotosinteză folosind drept sursă de energie, lumina solară. Secundar unele plante s-au adapta la mediul de viață acvatic (plante hidrofite). Reproducerea reprezintă procesul de multiplicare al organismelor, și este deci caracteristică și plantelor. Plantele se pot multiplica prin reproducere asexuată, reproducere sexuată sau reproducere care cuprinde ambele tipuri enumerate anterior. Indiferent de tipul de reproducere, stadiul de la care se pornește poartă numele de germene. Reproducerea sexuată se face cu ajutorul germenilor sexuați, iar reproducerea asexuată se face cu ajutorul germenilor asexuați. Germenii
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
Plantele se pot multiplica prin reproducere asexuată, reproducere sexuată sau reproducere care cuprinde ambele tipuri enumerate anterior. Indiferent de tipul de reproducere, stadiul de la care se pornește poartă numele de germene. Reproducerea sexuată se face cu ajutorul germenilor sexuați, iar reproducerea asexuată se face cu ajutorul germenilor asexuați. Germenii sexuați poartă numele de zigoți. Germenii asexuați pot fi de două feluri specializați și nespecializați. Germenii specializați asexuați pot fi spori sau zoospori. Germenii asexuați nespecializați pot fi: bulbi, rizomi, tuberculi, sau fragmente de
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
reproducere asexuată, reproducere sexuată sau reproducere care cuprinde ambele tipuri enumerate anterior. Indiferent de tipul de reproducere, stadiul de la care se pornește poartă numele de germene. Reproducerea sexuată se face cu ajutorul germenilor sexuați, iar reproducerea asexuată se face cu ajutorul germenilor asexuați. Germenii sexuați poartă numele de zigoți. Germenii asexuați pot fi de două feluri specializați și nespecializați. Germenii specializați asexuați pot fi spori sau zoospori. Germenii asexuați nespecializați pot fi: bulbi, rizomi, tuberculi, sau fragmente de organe vegetative. Au fost descrise
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
ambele tipuri enumerate anterior. Indiferent de tipul de reproducere, stadiul de la care se pornește poartă numele de germene. Reproducerea sexuată se face cu ajutorul germenilor sexuați, iar reproducerea asexuată se face cu ajutorul germenilor asexuați. Germenii sexuați poartă numele de zigoți. Germenii asexuați pot fi de două feluri specializați și nespecializați. Germenii specializați asexuați pot fi spori sau zoospori. Germenii asexuați nespecializați pot fi: bulbi, rizomi, tuberculi, sau fragmente de organe vegetative. Au fost descrise la plante, folosindu-se drept criteriu circulația informației
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
care se pornește poartă numele de germene. Reproducerea sexuată se face cu ajutorul germenilor sexuați, iar reproducerea asexuată se face cu ajutorul germenilor asexuați. Germenii sexuați poartă numele de zigoți. Germenii asexuați pot fi de două feluri specializați și nespecializați. Germenii specializați asexuați pot fi spori sau zoospori. Germenii asexuați nespecializați pot fi: bulbi, rizomi, tuberculi, sau fragmente de organe vegetative. Au fost descrise la plante, folosindu-se drept criteriu circulația informației genetice de la ascendenți la descendenți trei sisteme de reproducere. 1. Sistemul
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
Reproducerea sexuată se face cu ajutorul germenilor sexuați, iar reproducerea asexuată se face cu ajutorul germenilor asexuați. Germenii sexuați poartă numele de zigoți. Germenii asexuați pot fi de două feluri specializați și nespecializați. Germenii specializați asexuați pot fi spori sau zoospori. Germenii asexuați nespecializați pot fi: bulbi, rizomi, tuberculi, sau fragmente de organe vegetative. Au fost descrise la plante, folosindu-se drept criteriu circulația informației genetice de la ascendenți la descendenți trei sisteme de reproducere. 1. Sistemul de reproducere biparentală prin fertilizare încrucișată 2
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
o singură plantă genitoare hermafrodită sau unisexuată monoică și autofecundarea. Descendenții primesc un singur flux informațional. Acest sistem oferă avantajul că planta se poate reproduce și se pot asigura menținerea și multiplicarea genotipurilor bine adaptate. Este un sistem de reproducere asexuată, în care nu are loc procesul de fecundare. Se implică în acest caz o singură plantă genitoare. Descendenții primesc în acest caz un singur flux informațional. Sistemul se întâlnește sub două forme: a) apomixie vegetativă b) agamospermie Cele trei sisteme
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
telofazei are loc și citokineza, iar în final, din cele două celule fiice haploide (exemplu: n=2 cromozomi bicromatidici) intrate în diviziune, rezultă 4 celule fiice haploide (exemplu: n=2 cromozomi monocromatidici). Duce la formarea celulelor reproducătoare sexuate (gameți) și asexuate (spori). Celula a fost descoperită de Robert Hook în 1665 care făcea studii pe tulpini de plută folosind microscopul. Acesta a observat că materialul dat a fost împărțit în mai multe compartimente, egale ce semanau cu niste camarute. Acestea au
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]