19,398 matches
-
de până acum. Miza lui e adânc simbolică, de un simbolism care încă rămâne greu accesibil. Astfel încât, poate că problema care se pune în Europa Occidentală în clipa de față nu se mai referă la capacitatea continentului de a-i asimila pe non-europeni - e din ce în ce mai limpede că sunt neasimilabili. Marea sfidare a următorilor ani s-ar putea să rezulte din răspunsul la o întrebare frisonantă: Cine pe cine asimilează, de fapt?
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
de față nu se mai referă la capacitatea continentului de a-i asimila pe non-europeni - e din ce în ce mai limpede că sunt neasimilabili. Marea sfidare a următorilor ani s-ar putea să rezulte din răspunsul la o întrebare frisonantă: Cine pe cine asimilează, de fapt?
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
inspirate posesoare ale unui trup de cupru, o însoțitoare. M-aș apleca spre ea, din vasul unde mă dizolv, și i-aș picura în ureche aburul în care te afli. L-aș relua de cîteva ori pînă cînd l-ar asimila, aș aștepta să fie gata, iar cînd strunele i s-ar porni să tremure, ți-aș da-o în dar. Te-aș detașa de rugina care pe alocuri ți-e nume, ți-aș desprinde aripile alea ieftine de pe umeri (poți
Spre Graalul suprarealismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11474_a_12799]
-
dar nu-l putem considera o simplă curiozitate, ci o nedreptate flagrantă. Critica basarabeană s-a sincronizat și cu metehnele noastre postrevoluționare... Pot fi detașate cu ușurință două categorii de texte în cuprinsul antologiei lui Eugen Lungu: confesiuni de scriitor, asimilate cu eseul, și articole propriu-zis critice. Proporția este puțin prea mare în favoarea celor dintâi, dar s-a asigurat în acest fel o mai largă arie de cuprindere a fenomenului literar basarabean. Vasile Vasilache glosează despre devastările istoriei. Demn de tot
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
asimilabilă femininului singular articulat (ca și nutria); al doilea element al compusului se suprapune perfect, din punct de vedere formal, substantivului românesc medie, un împrumut mai vechi din acceași bază latină. Probabil că în mod spontan cuvîntul s-ar fi asimilat rapid, ca feminin singular. A intervenit însă conștiința etimologică, manifestată în bună măsură prin vocile specialiștilor: asimilarea a fost multă vreme refuzată, în temeiul opțiunii de a nu ne îndepărta de origine. În latină, media este un neutru plural (singular
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
u-a: singurele verbe cu care l-am putea compara fie primesc -ez în conjugare (a situa, situez; a accentua, accentuez), fie sînt defective de persoana I și nici nu au hiat, ci diftong (a ploua, a oua); vorbitorii au asimilat spontan pe a continua altor verbe de tipul a tăia - (eu) tai, a sui - (eu) sui, etc. E drept că mulți s-au (ne-am) străduit să rostim forma cultă recomandată pînă acum; e momentul să ne des-străduim... Multe alte
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
distanța socială se micșorează până la anulare. În filele lui Cristian Popescu fojgăie cerșetorii, mutilații, estropiații, surdomuții și nebunii cu acte, o umanitate bolnavă pe creștetul căreia scriitorul așează nimbul sfințeniei. Lumea jurnalului este în primul rând lumea lor, contemplată și asimilată de ,subiectul cunoscător", bun conductor de suferință - a lui și a celorlalți: , Din mâna lipsă a cerșetorului de la Universitate, din sânul lipsă al cerșetoarei din Piața Victoriei, din picioarele lipsă ale băiatului care cerșește în Unirii și din alte câteva
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
pe deasupra o nevoie, așijderea feminină, de reprezentare concretă, o aprehensiune ce reduce abstracțiunea la necesitatea de-a vedea, de-a pipăi, de-a compara: ,Pipi mă absoarbe în secrețiile creierului ei. Creierul ei e un păianjen voluptuos". Scrisul însuși e asimilat unui act fizic, gospodăresc, iritant-incitant: Cînd scriu bătătoresc un mușuroi, îl bătătoresc și-l bătătoresc, să nu mai iasă cîrtița. Și a doua zi cîrtița iese în altă parte. Și tot așa". Categoria moral-plastică specifică Norei Iuga e neîndoios senzorialitatea
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
un echilibru pe cântar între simțământul înrădăcinării în germanitate și mentalitatea de Weltbürger (cetățean al universului). Cei care caută o nouă conștiință națională nu vor să li se mai suie roșeața în obraji după abisurile istoriei în secolul XX și asimilează cu ajutorul lui Schiller o înțelegere cosmopolită a rostului civic." E benefică transformarea săvârșită, indiciu de speranță. Liceanul supraînzestrat (nu avea decât 19 ani când a încheiat cea dintâi piesă, Hoții) i-a uluit de la debut pe spectatori prin dubla percepție
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
Oscar Han este informă și frustă, a lui Iorga imperială și neguroasă, a lui Șt. O. Iosif aeriană pînă la transparență, iar Mărțișorul lui Arghezi cam redundant și ușor ostentativ. Iar alături de acestea, care , într-un anumit sens, și-au asimilat locatarii, Alexandru Olian notează, devotat și sîrguincios, zeci de alte imagini ale unor biserici și palate, ale unor case anonime dar și ale altora care au aparținut lui Coșbuc, Aura Buzescu, Sturdza-Bulandra, N.D. Cocea, Delavrancea, Octav Băncilă, N. Vermont, G.
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
Un nume bucurându-se de o certă notorietate în România, dar din motive mai degrabă de conjunctură. (Cele câteva pagini din Analiza Spectrală a Europei, în care, după ce, în trecere, ni se nega "forța interioară" care ne-ar fi putut asimila complet cu rușii, ni se certifica drept consolare calitatea de posibili protagoniști ai unei viitoare renașteri a spiritului bizantin, teză adoptată cu explicabil entuziasm de adepții autohtoni ai ortodoxismului interbelic.) Și în genere, una din acele celebrități care, după propria
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
ieșite din comun, care îi atrăseseră la un moment dat faima ambiguă de "cel mai inteligent om al Europei"; iar pe de alta, cele vizând dinamismul și comportamentul social excesiv al unui om care "respira mai repede, vorbea mai repede, asimila mai repede decât alții" - și care, dacă era contrazis, putea avea ieșiri pe măsură, uimind sau consternând după caz. Prietenul său Rudolf Kassner observase de altfel, după o lungă perioadă de întrerupere a relațiilor, că lucrul cel mai important la
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
i-a fost recunoscută până acum: o modernitate nu doar decadentistă (a sfârșitului de secol XIX), ci o poetică argheziană conectată intermitent, relativist, experimental, chiar ironic (și de aceea derutant) la experiențele avangardiste. Limbajul său poetic a depășit simbolismul, a asimilat elemente expresioniste, suprarealiste și de altă natură, plasate uneori într-un orizont înșelător tradiționalist, ceea ce i-a dat o notă atât de insolită. Dar nu e vorba doar de aceste aspecte de reunire a unor poetici eterogene, îndeobște cunoscute și
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
sens, prin apariția unor semnificații metaforice, multe cuvinte - împrumuturi recente din engleză - intră în circuitul larg, în afara domeniului lor de specialitate. Fenomenul e foarte vizibil la unele verbe: chiar dacă sînt adesea mai greu de adaptat fonetic și ortografic, acestea se asimilează rapid din punct de vedere morfologic, urmînd tiparele obișnuite de flexiune și căpătînd astfel un aer destul de familiar pentru vorbitori. De multe ori, lărgirea de sens din româna familiară înseamnă și o apropiere de sensuri mai generale ale etimoanelor englezești
Verbe din jargonul informatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11700_a_13025]
-
sub stratul discursului care, sacrificîndu-l în planul său, îi datorează propriul său fast, propria sa luxurianță gongorică. Angela Furtună tricotează somptuos pe canavaua datelor cotidianului respins în aspectul său imediat, cu ajutorul aparatului stilistic în combustibilii căruia intră și prețiozitatea, însă asimilat în zona sa mai adîncă, din care izvorăsc mirifice spontaneități: "vei ajunge acasă într-o odaie cu miros de răchită abia înflorită,/ vei căuta răcoarea șemineului de malachit, înconjurînd de trei ori/ cu degetele verdele sepalelor de drețe vei visa
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
Aristotel și cea a lui Platon - în forme "actualizate" mai apoi în neoaristotelism și neoplatonism; două filosofii care au stat la originea bifurcării creștinismului între Apus și Răsărit, a luptei intra-ortodoxe în intervalul dintre secolele XV-XIX. Predominaseră și se asimilaseră în creștinism categoriile filosofice aristotelice în tot Evul Mediu, mai ales după eforturile lui Thomas d'Aquino de a face compatibilă filosofia (o anume filosofie) cu creștinismul. Identitatea elenă însă, suscitată național în formațiunile grecești rămase încă o vreme neocupate
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
cercetătoarea italiancă subliniază diferențele existente între funcțiile estetică, erotică și pornografică dintr-un text: " Primele două (care - după doctrina freudiană - aparțin planului Ego-ului) se adresează Ťjuisăriiť intelectului cititorului, în timp ce cea din urmă, doar trupului. În acest caz, eroticul poate fi asimilat cu esteticul (în parte și din cauza faptului că Chlumsky nu elucidează prea bine diferența dintre erotic și estetic), astfel triada reducîndu-se la opoziția estetic-pornografic. Cele trei funcții pot uneori să coincidă, dar numai în anumite condiții" (p. 9). În ultimă
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
și a derutei, dar disperarea ei, devenită neputință, creează monștri și ea refuză să vadă monștrii din propriile ei fiice. Probabil că personajul cel mai interesant este cel jucat de Aurora Leonte, o maniacă a cărților, o femeie cu lecturi asimilate în spiritul vremii și nu al adevărului, căutându-se pe sine printre cuvinte de neînțeles și idei străine. Actrița pășește cu siguranță pe firul subțire dintre sentimentul real și sentimentul indus, e nefericită din cauză că acum trăiește prost, dar și din cauză că
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
neatîrnare: „Poezia e un acoperiș lunecos, mîna atinge/ clapele pianului pentru a lăsa o priveliște/ cu fluturi dezbrăcînd florile de miros.(...) Poesia e un acoperiș lunecos, timpul/ detună-n oglinzi imaginea fără contur/ a iluziei - poesia rămîne” (Poesia). Sau e asimilată nopții romantice, acelei viziuni „în stare naturală” care e suficient de intensă pentru a asimila biblioteca, pentru a o consubstanția cosmosului: „Această liniște e noaptea;/ ochii mei căutînd tobele în care/ lovesc stelele cu razele lor. Deschid biblioteca/ și-n
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
cu fluturi dezbrăcînd florile de miros.(...) Poesia e un acoperiș lunecos, timpul/ detună-n oglinzi imaginea fără contur/ a iluziei - poesia rămîne” (Poesia). Sau e asimilată nopții romantice, acelei viziuni „în stare naturală” care e suficient de intensă pentru a asimila biblioteca, pentru a o consubstanția cosmosului: „Această liniște e noaptea;/ ochii mei căutînd tobele în care/ lovesc stelele cu razele lor. Deschid biblioteca/ și-n mirosul de clei, hîrtie și tuș/ liniștea pășește cărări neumblate, ca mucegaiuri printre marchize și
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
dorință este imposibilă (oricât ar încerca, călătorul poartă inevitabil cu sine experiența locurilor de baștină și sistemul de valori aferente), totuși, încetul cu încetul, inerția vechilor automatisme de gândire se dizolvă, percepția sclerotică se frăgezește și redevine elastică, gata să asimileze experiențe noi. Tatiana Covor are darul povestirii. Peripețiile sale thailandeze sunt, în fond, ale oricărui turist. Și, totuși, istorisirea curge captivant, plină de umor, sau de ceea ce la momentul respectiv trebuie să fi fost haz de necaz, adăugându-se la
Așteptări... thailandeze by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12975_a_14300]
-
pentru o formulă pe cât de clară, pe atât de eficientă a foiletonisticii. Comentariile lui Ștefan Borbély fiind, de fapt, excelente introduceri critice, expozitive și evaluative în egală măsură. Deși în atmosfera agitat resentimentară de la noi, poziția echilibrată este mai degrabă asimilată platitudinii și lașității lipsei de asumare a unei ideologii combative. Oricum, mai nimic în aceste cronici din multiculturalismul zglobiu și relativizarea instrumentarului estetic pe care, la un moment dat, specialistul în psihoistorie le cerea cronicii literare. Printre multe lucruri exacte
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
am referit. Rămâne cum am vorbit! Verbul a face - facere (cu toate conotațiile facerii sau a face istorie, a face cultură, a face artă, ba chiar a face critică de artă etc.) nu e identic egal (cum pervers l-a asimilat domnul Șușară) cu a lucra, a trudi stereotip în anonimatul competiției vieții. Eu mă refeream clar (și, de ce nu, și explicit) la cei care gravitează speculativ în jurul facerii altora. Rămâne așa! Tot încolțindu-mă, inevitabilul se produce și mă prinde
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
poate, un temperament, o pornire a firii, o predispoziție. Dar este, în același timp, ca act derivat, și expresia unei opțiuni estetice, a raportării la un model estetic. Nici o îndoială nu poate fi că modelul este Bacovia, poetul sarcasmelor organic asimilat de Ileana Mălăncioiu (despre un vers al lui ne spune că i-a intrat „pur și simplu în sânge“), parte constitutivă a lumii ei interioare, încă înainte de a-și fi dat seama de acest lucru: „undeva, în creierul meu, rămăseseră
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
erau rostite de Brâncuși În diferite ocazii pariziene; și cum capitala Franței devenise centrul cultural al Europei Încă de pe vremea iluminismului, În lumea artiștilor din toată, lumea vorbele de duh ori de Înțelepciune ale lui Brâncuși circulau ca orice folclor asimilat pe cale orală. Devenit un vizitator constant al expozițiilor personale ori de grup, deschise În Franța, Începând cu primul deceniu al sec. al XX-lea, Brâncuși obișnuia cu aceste ocazii să se exprime aforistic În cataloage. Mai apoi În interviurile oferite
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]