727 matches
-
aria își schimbă starea de spirit și vorbește despre dragostea pe care o resimte pentru Ismaele. Rezumat: Aceasta rugăciune este către Dumnezeul evreilor, Jehova. În ea Zaccaria cere ajutorul lui Jehova pentru că cei care nu acceptă învățăturile lui (în particular asirienii) să-și găsească calea spre Jehova astfel că în toată omenirea să se audă numai laude aduse Dumnezeului israeliților. Rezumat : Nabucco nu și-a regăsit capacitățile mentale după ce fusese lovit de trăznet. Singurul lucru la care îi mai rămăsese pentru
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
matematică ș.a.m.d. De asemenea, evoluția umană spre civilizațiile vechi a fost una clară, atestată istoric. Putem spune acum că doar civilizația modernă este o civilizație a banului. Celelalte tipuri de civilizație cunoscute nu cunoșteau acest instrument. Fenicienii, egiptenii, asirienii, babilonienii, nu ar fi cunoscut banul și totuși au fost momente înfloritoare ale devenirii umane. Chiar fără bani, civilizațiile enumerate erau complexe, dinamice, trăindu-și momentele de glorie .Chiar dacă vom anticipa dezbaterea despre troc drept formă, modalitate de schimb, vom
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fost găsită în ruinele b. corespondența diplomatică a regilor Amenofis al III-lea și al IV-lea din mileniul al II-lea î.Hr., în limba akkadiană (limba diplomatică a vremii), în scriere cuneiformă, purtată cu caldeo-asirienii și cu hitiții. Imperiul asirian a lăsat numeroase scrieri pe care Sargon al II-lea (secolul VIII î.Hr.) le-a tezaurizat într-o b. dezvoltată un veac mai târziu de Assurbanipal, cel mai cultivat dintre regii asirieni. Toată cultura vremii a pus Assurbanipal să fie
BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
cuneiformă, purtată cu caldeo-asirienii și cu hitiții. Imperiul asirian a lăsat numeroase scrieri pe care Sargon al II-lea (secolul VIII î.Hr.) le-a tezaurizat într-o b. dezvoltată un veac mai târziu de Assurbanipal, cel mai cultivat dintre regii asirieni. Toată cultura vremii a pus Assurbanipal să fie copiată pe zecile de mii de tăblițe de lut ale b. de la Ninive, aflate astăzi la British Museum din Londra. Pe malul Eufratului, la Nippur, în jurul templului, au fost dezgropate părți ale
BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
totuși neașteptat. Iuda nu este distrus, ci doar „amorțit”. „Amorțirea” demonului este o alegorie mito-poetică menită să sugereze readucerea lui Iuda în starea de nonmanifestare, în starea de „somn nepomenit” care, așa cum am văzut, îi este proprie. într-o versiune asiriană a Mitului lui Zu (demonul care fură din cer „tăblițele destinului”) se spune că Lugalbanda - zeul protector al cetății Uruk - l-ar fi învins pe demon administrându-i somnifere (1, p. 65). Similar, zeul Ea îl adoarme pe Apsu (principiul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Bisericile occidentale înclină spre distincția reală a celor "două naturi care îl alcătuiesc pe Iisus, consubstanțial cu Tatăl prin latura divină, și cu noi prin cea lumească". Un principiu de pasivitate și de imobilitate în Orient (la nestorienii din Egipt, asirienii din Caldeea, siromalabarii din Kerala etc.) și un principiu de dinamică și activitate, în Occident. Orient sihastru al renunțării la lume, pietrificat prin gîndirea Unicului, în care lumea de aici este subordonată uneia de dincolo și există o îndepărtare maximă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
derivă clar dintr-o rădăcina; nu apare însă tetragrama sacra YHWH. Echivalarea în engleză a cuvintelor și expresiilor este realizată cu multă finețe, cu variații în funcție de contexte. Cand se prezintă prima dată o rădăcină verbală, îi sunt indicate și echivalenții asirian, arab, aramaic și uneori chiar fenician. • Walter Bauer, Griechisch-Deutsches Wörterbuch zu den Schriften des Neuen Testaments und der übrigen urchristlichen Literatur, Berlin - New York, 1971. Cuprinde vocabularul Noului Testament și folosirea lui la Sfinții Părinți. În plus, are marele avantaj filologic
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
călăuzească pe drum, iar noaptea printr-un stâlp de foc, ca să-i lumineze, ca să meargă și ziua și noaptea.” (C) Această lumină călăuzește spre mântuire. Dar ea se poate transforma și în foc nimicitor, după cum afirmă oracolul lui Isaia împotriva asirienilor: We-h"y"h ’Ar Yiœer"’Ql le-’Qš ó Qe:ÄšÄ le-leh">"h (Is 10,17a): „Lumină lui Israel se va preface în foc și Sfanțul lui într-o flacăra...” (t.n.) Semnificație de bază: călăuzitor spre bine prin necunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de procesul de atribuire verdictele legate de creativitate (Kasof, 1995)? În modelul bazat pe sisteme, „cerberii” care au dreptul să adauge unui domeniu „meme” sunt desemnați colectiv prin „aria de specialitate”. Unele domenii, cum este cel al limbilor și literaturii asiriene, pot avea o arie de specialitate foarte restrânsă, alcătuită cam dintr-o duzină de savanți din toată lumea. Altele, cum este ingineria electronică, pot avea mii de specialiști a căror părere contează în recunoașterea unui lucru nou viabil. Pentru produsele de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pacea și ordinea celor necredincioși sunt în esență false. Adevărata cetate, așadar, este numai cetatea cerească, organizată pentru a asigura cetățenilor săi adevărata libertate, cea creștină: cetatea pământească nu are dreptul să fie numită astfel. De aceea, republica romană, imperiile asirienilor și ale egiptenilor, care au fost principalele actualizări ale cetății pământești realizate de păgâni, nu au fost, în esență, o adevărată cetate, pentru că au fost caracterizate de dezordine. În ciuda acestui lucru, Augustin se oprește îndelung asupra celei de-a doua
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pe alegorie, comentariul lui Isaia pune în evidență conținutul cristologic al profeției ca semnificație literală, respectând o tradiție exegetică deja existentă (căreia îi aparține de exemplu Teodoret) care raportează profețiile mai degrabă la realități din epoca romană decât din epoca asiriană sau babiloniană. Se poate întâmpla ca semnificația literală a unei profeții să se refere în parte la evenimente dinaintea lui Cristos și în parte la viața lui Cristos și a Bisericii; iar prima categorie de fapte poate fi pusă și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pacea și ordinea celor necredincioși sînt în esență false. Adevărata cetate așadar este numai cetatea cerească, organizată pentru a asigura cetățenilor săi adevărata libertate, cea creștină: cetatea pămîntească nu are dreptul să fie numită astfel. De aceea, republica romană, imperiile asirienilor și egiptenilor, care au fost principalele realizări ale cetății pămîntești, făcute de păgîni, nu au fost, în esență, o adevărată cetate, pentru că au fost caracterizate de dezordine. în ciuda acestui lucru, Augustin se oprește îndelung asupra celei de-a doua cetăți
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de tradiția iudaică, nici de o parte a celei creștine. Versiunile originare au fost redactate în ebraică, iar pe parcurs în arameică - limba uzuală a evreilor după întoarcerea din așa-numita „robie babilonică”, însemnând deportarea lor în Mesopotamia de către invadatorii asirieni și chaldeeni, între secolele VIII-VI î. Hr. A cunoscut copii și variante, a suferit îndreptări; către finele primului mileniu al erei creștine, un șir de învățați evrei le-a stabilit o formă, devenită oficială, numită „masoretică” (din ebraica târzie: masoreth
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
Babilonian. Această triplă configurație, transmisă de Herodot (Istorii I, 95, 130) sau de Cartea lui Tobit (14,4‑7), se modifică după cucerirea Orientului de către Alexandru cel Mare. Noua configurație, în patru elemente de această dată, prezintă două variante: a) asirienii, mezii, perșii, macedonenii (Oracolele sibiline, IV); b) babilonienii, mezii, perșii și grecii. În fine, după expansiunea sa, Roma se adaugă acestei liste, fie ca al cincilea element, fie ca al patrulea, în acest ultim caz, Imperiul mezilor și cel al
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
a secțiunii eshatologice, Commodian mărturisește că s‑a inspirat din anumite scrieri ezoterice (secreta, v. 936). Este vorba de tradiția iudaică a „triburilor pierdute”. Cu puțin înaintea sfârșitului lumii, Dumnezeu va descoperi cele nouă triburi și jumătate, deportate odinioară de asirieni. Acestea au fost păstrate de Dumnezeu într‑o stare deosebită: fiii nu își sfârșesc zilele înaintea părinților; moartea nu îi întristează deloc, căci ea anunță apropiata înviere; se hrănesc numai cu vegetale și nu se îmbolnăvesc niciodată, dat fiind că
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
prin putere omenească să nu fie distrus prin putere neomenească. Cu adevărat, lucrurile pieritoare sunt lucrare a celor pieritori” (7, 15). Imperiul Roman va urma pur și simplu destinul altor mari imperii care l‑au precedat: egiptean, persan, grec și asirian (respectăm ordinea dată de Lactanțiu). Viziunea politică a apologetului este constant una organicist‑ciclică. Imperiul Roman este asemenea unui organism viu, care se naște, ajunge la maturitate, îmbătrânește și moare. Pentru a fi încă și mai convingător în fața publicului său
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
în manieră inedită, numeroase teme legate de mitul Anticristului. Mai întâi, tema regelui mesianic, restaurator al regatului „sfinților” (iudeii). Fragmentul face parte din prima parte a apocrifei. Acest rege se va ridica din „cetatea soarelui” (Palmira), îi va distruge pe asirieni, precum și „pe toți păgânii și pe toți cei nevrednici”. Autorul se arată foarte favorabil perșilor, eliberatorii iudeilor din captivitatea babiloniană. Mesia iudeu „va porunci să fie distruse templele păgâne și preoții acestora, să fie restaurate templele sfinte și va face
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
lui Cristos urmată de Judecata de Apoi. În mod evident, Commodian face aluzie la tradiția iudaică a triburilor pierdute, tradiție ai cărei germeni se află în episodul deportării iudeilor din Regatul de Nord, în 722 sau 721 î.Cr., de către regele asirian Salmanasar (2Rg. 1‑7). 1Cr. 5,26 precizează că aceste triburi „vor fi până în ziua aceea”, așadar, ele nu au fost complet asimilate de populațiile păgâne. Se spune despre ele că trăiau într‑o izolare completă (GnR 73, 6; Talmudul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
lungul vremii. În Biblie (2Rg. 1‑7), cele zece triburi din Regatul de Nord au fost deportate de Salmanasar, din pricina nelegiuirii lor. Este vorba deci de o pedeapsă binemeritată pe care Dumnezeu a administrat‑o „slujitorilor celor răi”, prin intermediul regelui asirian. Cu timpul, și mai ales în anumite medii apocaliptice, această imagine este înlocuită cu alta, complet idealizată, lipsită de orice conotație negativă. 2 Baruh și 4 Ezdra fac din acești paria veritabile modele pentru toți iudeii, eroi spirituali care au
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Nav. 4,12: Dumnezeu i‑a alungat din pământul făgăduinței pe Ruben, Gad și jumătate din neamul lui Manase. În secolul al VIII‑lea î.Cr., triburile rămase credincioase descendenței davidice sunt Iuda și Veniamin. Celelalte zece au fost exilate de asirieni. Cf. nota 40, P. Geoltrain, în La Bible. Écrits intertestamentaires, Paris, 1987, p. 1458. . Traducere de P. Geoltrain. * Am trecut în revista principalele pasaje ale literaturii creștine antice unde figurează cuvintele ’Ant...cristoj, „ Antichristus” sau „Antechristus” sub diverse forme. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
acest uimitor „număr de aur” care continuă să ne fascineze și astăzi. S-ar părea că el era cunoscut de către vechii babilonieni și vechii egipteni. Unele texte afirmă că numărul de aur se regăsește pe stele și basoreliefuri babiloniene și asiriene. Alte texte susțin că numărul de aur poate fi găsit în proporțiile Marii Piramide și în alte monumente ale vechiului Egipt. Din păcate nu există nicio dovadă care să indice folosirea conștientă a numărului de aur de către artiști și arhitecți
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
unitate, introducând unele date și informații de istorie românească, folosind tradiția și câteva surse interne muntenești. Cronograful său este o istorie universală, prima de acest fel în limba română, care înșiră întâmplările de la „facerea lumii” până la 1489, cuprinzând știri despre asirieni, egipteni, caldeeni, perși, romani și bizantini, despre împărații din Apus și Răsărit, până la stabilirea domniei otomane în Europa. La sfârșit se ocupă de luptele turcilor cu bulgarii, sârbii și românii, ocazie de a prezenta figuri de domni români: Mircea cel
MOXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288265_a_289594]
-
propusă drept model era numai un îndepărtat punct de plecare. Tot din Panegiricul... lui Eftimie al Târnovei (mai precis din Rugăciunea latină a lui Constantin și a lui Licinius) și probabil din ruga înălțată de Ezechia la împresurarea Ierusalimului de către asirieni, s-a inspirat cărturarul român în Rugăciune pentru ridicarea armelor: „Stăpâne, făcătoriul tuturor și Dumnezeul cel bun, noi sântem robii tăi și n-am iubit lucrul acesta. Că tu ești singur știutoriul inimilor, care vezi și cunoști toate inimile, cele
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
a dobândi „mintea lui Hristos”. Așa cum fără o perspectivă christologică lectura Scripturilor vechi este dificilă, dacă nu cumva o pricină de sminteală, peregrinarea prin jungla istoriei nu este scutită de riscul vătămării lăuntrice. Pregătiți, precum Tertulian Romanul (160-235) sau Tațian Asirianul (†185), să râdă de toți și de toate, creștinii radicali pot aborda istoria cu o libertate de conștiință neîngrădită. Urâțenia oricărei epoci nu poate întrece scandalul suprem al crucii. Gândirea creștină își refuză luxul conștiinței odihnite în axiomele trecutului. Ucenicii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care a murit pe mare, fără să fi fost lovită și care plutește astfel, ca o epavă fără proprietar. Vă puteți lesne imagina ce duhoare cumplită se degajă dintr-o asemenea masă de carne - e mai rău decît o cetate asiriană în timpul unei epidemii de ciumă, cînd cei vii n-apucă să-și îngroape morții. Unii marinari o găsesc atît de insuportabilă, încît nu s-ar apropia de un astfel de hoit, nici pentru tot aurul din lume. Alții însă sînt
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]