115 matches
-
cereri de azil, însă a acceptat mai puțin de jumătate, adică 5.000. În comparație, Suedia a acceptat, doar din Siria, 9.000. - în ceea ce privește bogăția în petrol, jurnalistul Simon Sætre avertizează că lobby-ul puternic "îi izolează și face țara asocială". El susține că norvegienii, care au bani din petrol, muncesc mai puțin, se retrag mai devreme și spun frecvent că s-au îmbolnăvit. Dacă guvernele anterioare au controlat cheltuirea veniturilor din petrol, actualul guvern are tendința să o "răsfețe", ceea ce
Secretele murdare ale țărilor scandinave. Adevărul din spatele miturilor by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/54866_a_56191]
-
face cu rost și cu sens. O performanță în sine este chiar studiul lor pe text. Un studiu netributar celor doi actori norvegieni, din filmul cu același nume. Relația este, în același timp, a fiecărui actor cu personajul său, atipic, asocial, temător față de societate, oameni, comunicare, și a fiecăruia cu celălalt. Ei merg pe același drum, cu tipologii diferite, cu aprehensiuni diferite, cu reacții diferite. Pentru Elling, rătăcirea a venit o dată cu dispariția mamei. S-a închis și și-a fabricat propriile
Cine este Elling? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6484_a_7809]
-
spectacol de un rafinament în răspăr: " Netedă femeia că gresia/ primind îmbrățișarea lustru/ și dîra aspră a zilei iernînd" (Alunecare). Sau: " Întors pe dos cu gesturi înecate spintec/ carnea paginii albă/ îmi revăd rănile cu o milă copilăroasa" (Maimuțăreli). Tip asocial, cu izbucniri incomode (la nivelul discursului!), poetul își înscrie existența într-o marginalizare structurală, pe care o savurează la modul antinarcisiac: Înfipt cu tălpile zdravăn/ în zoiul dezăpezirii/ cu urechi veșnic fluturătoare/ înjuram mărimile zilei le vorbeam lung/ femeilor pe la
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
se face, ci cum se face pe-acolo. În editorialul proaspăt apărutului număr 2 din THE EXQUISITE CORPSE. A JOURNAL OFLETTERS AND LIFE, Andrei Codrescu spune o parte din povestea ilustrațiilor superbe de care beneficiază anuarul: „R. Crumb e un asocial, trăiește într-un sătuc obscur din Franța, nu folosește internetul și își refuză sistematic milioanele de fani. Așa încât a obține de la el o copertă pentru Exquisite Corpse e echivalent cu a-l pune pe Marcel Proust să-ți gătească o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6490_a_7815]
-
marginea unor astfel de impresii răvășitoare: anii de studiu teologic la Sibiu (1955- 1959), boema sibaritică din București (1959-1961), anii de detenție politică (1961-1964), încercarea de readaptare după eliberare și apoi plecarea definitivă în Franța, în 1979. Natură cu totul asocială, detestînd subcultura democratică și repudiind ipocrizia zgomotoasă a intelectualilor francezi (care au „emfaza vorbelor și lașitatea faptelor“), Tarangul scrie o carte cu totul intimă, alcătuită numai din reflecții cu bătaie interioară, de aceea efectul pe care o pagină o are
Dansul lui Hipoclid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5484_a_6809]
-
unui magnat din industria oțelului, dar în ultimul moment își dă seama că mirosul pestilențial generat în procesul placării o va face neviabilă din punct de vedere comercial. Povestirea are la bază un studiu condus de Asimov referitor la rezistența asocială în fața schimbărilor tehnologice. Scriitorul a fost mirat în special de o serie de articole scrise de Simon Newcomb la începutul secolului XX, în care se argumenta că zborul aparatelor mai grele ca aerul este imposibil din punct de vedere fizic
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
care s-ar întâlni la Paris vârstnica femeie, printre care și urcarea celor șase etaje ale locuinței lipsite de lift din strada Odeon. Cum să procedeze? E de văzut meschinărie, egoism în toate aceste frământări sau reflexele unui om retractil, asocial și mereu temător că, orice ar face, i se fură din prețiosul timp? Între atâtea sfaturi pe care i le dă fratelui mai tânăr (cu trei ani!) este și acela privitor la abstragere, la neamestec în ce li se întâmplă
Cioraniene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3596_a_4921]
-
a nu devia în frică, eșec, furie, dubiu. Ceea ce pierdea în strălucire compensa în stranietate - sau mai degrabă stranietatea lui făcea imposibilă strălucirea, și în același timp îi captiva pe cei care se simțeau înstrăinați ei înșiși." Plin de resentimente, asocial, aflându-se când pe culmile succesului, când în subsolul vieții de noapte a cluburilor deocheate, aproape ruinat, sufocat de datorii, Van Morrison nu reușea, în nici un chip, să se mențină la suprafață. In 1967, eșuat la Boston, își trăiește marginalitatea
Van the Man (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6012_a_7337]
-
că din romane învață tinerii să vorbească sau să se comporte urît?" Firește, nu l-a ascultat nimeni și romanul a fost o vreme interzis. Cred, oare, distinșii membri ai CNA că de la televizor învață copiii expresiile urîte și comportamentele asociale? Se droghează fiindcă au văzut Filiera franceză? Se iau la bătaie din cauza lui Schwartzeneger? Nu spun că televizorul n-are un rol în educația tinerilor. Dar nu cu interdicții de felul celor semnalate devine televizorul un mai bun dascăl. Cenzura
Bulina roșie by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14914_a_16239]
-
de Octavian Paler pe toate palierele cărții sale. El și ea fug de ei, îmblânzitorii de cobre și dresorii de câini ce răspândesc pe străzile orașelor "epidemia de frică" și "religia urii". Drama celor două personaje nu este una metafizică, asocială, în afara lumii din care provin. Dimpotrivă, ea se naște din agresiunea acestei lumi, care pune în funcțiune un terifiant mecanism totalitar, eficient în zdrobirea individului. Telefoanele terorizante pe care le primește Eleonora, cu câini lătrând la celălalt capăt al firului
Gară pentru doi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9492_a_10817]
-
decalajul de limpezime devine, în schimb, deranjant. Până la urmă, dacă e să fim drepți, o astfel de alunecare în mistica improvizată a feminității conferă un farmec surprinzător tatonărilor erotice de care Chemarea lui Matei e împânzit. Fiecare flirt la care asocialul programator se pretează, fiecare amintire recuperată din indefinitul spațiu al iubirilor infantile, fiecare despărțire supusă analizei retrospective repetă, în mic, majora utopie religioasă. Nu e în intenția mea să comit excese de interpretare a unor acte, în definitiv, frivole, ci
Succesiune și succes by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8025_a_9350]
-
prezent; (III) agent al culturalizării nediscriminate social; (IV) promotor al comuniunii intelectuale." Dar, dincolo de aspectul "solar" al cafenelei, urmărit și regăsit mereu în literatură, Sorin Tomuța analizează și partea umbroasă a fenomenului, manifestată prin concentrarea în acest mediu a estetismului asocial cultivat de mișcarea Jung-Wien, apatia socială a artiștilor săi, preocuparea lor excesivă de "tematica psihologică". Concluzia sub acest aspect e generalizatoare și gravă, dar veridică: "Imaginea Vienei unitare și surâzătoare, metropolă a culturii și a traiului nepăsător, este pur și
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
adăugată la teoria lui Darwin despre evoluție, ceea ce implica pentru ei, atît în teorie cît și în practica de zi cu zi, anihilarea de pe fața pămîntului a evreilor, rasa inferioară, impură, cauza tuturor relelor ca și a tuturor specimenelor "slabe", asociale - idee preluată în germene de la Nietzsche. Iată cum s-a confirmat în invenția politică a secolului XX, totalitarismul, un aforism al lui Chestterton: nebuni nu sînt cei care și-au pierdut uzul rațiunii, ci cei care au pierdut totul în afară de
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
salvatoare însă: "în fine, mă aflam afară, am respirat cu sete, lumina soarelui îmi lua vederea, aveam de ales între grădina Ferekide și bulevardul Woodrow Wilson"... Persecutați de întâmplări ce le amenință integritatea eului, eroii din Plecarea generalului comit acte asociale, trecând, bunăoară, strada exclusiv pe roșu, semnal de revoltă împotriva propriei existențe, a destinului. Un altul, își va pierde mințile. Cel ce se mărturisește în Sindromul Vega își irosește zilele într-un sanatoriu de boli mentale, între diverse exemplare de
Prinși sub teasc by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9990_a_11315]
-
râvnesc la o stare socială, să vizez o carieră, să slujesc interese. Acest tip social de individ, condiționat de reușită, mi se părea atât de abject încât mă simțeam indignat să fiu asociat cu asemenea calcule de reușită socială. Eram „asocial“, dar încă nu știam că sunt croit așa. În final, m-au lăsat să plec, cu buletin și cu promisiunea că nu voi spune nimănui nimic despre această întâlnire... Chiar în seara aceea m-am dus glonț să-mi văd
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
te oprești când știi că nimic nu se oprește undeva? În acest sens, evreul rătăcitor (care are, o spunem în treacăt, forma cea mai împlinită în destinul interior al lui Kafka) reprezintă tendința marginală a societății, factorul ei excentric și asocial. Cum să faci parte dintr-o societate care se vrea stabilă și bine compartimentată, când simți că pământul fuge și că schimbările fac mereu parte din legile naturale? În spirit, fiecare individ trebuie să-și asume provocarea spirituală a dezrădăcinării
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
tot la fel. Trebuie să-ți spun că eu sunt foarte sceptic în privința acestei ipoteze cognitiviste. Științele cognitive erau, atunci când le-a frecventat Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" , într-o fază radicală, în care creierul era văzut ca o mașină asocială. Din fericire, cultura și societatea au reapărut în ultimii zece ani în primul plan al teoriilor din științele cognitive, care s-au angajat într-un fel de cotitură psihosociologică. Cred că ar merita să se facă o legătură între noile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
rezulta că sunt ceea ce se numește, general și simplu, „om de teatru”. Din păcate, modestia m-a Împiedicat să fac vâlvă În jurul creațiilor mele. Când e vorba de oportunisme, mă retrag. Din punctul acesta de vedere, risc să devin un asocial. Am o fire ciudată și, probabil, mizantropică. Tocmai din cauza acestei firi răzvrătite am plecat din București. Îmi era greu să rezist acolo, trebuia să fac tot felul de compromisuri. - De ceva vreme, v-ați manifestat preponderent pe linie pedagogică. Ați
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
când una dintre fete i‑a spus: Hei, Anni, vino repede că au băgat plăci cu Bach în tonomatul Wurlitzer, nu te interesează? Și tâmpita de Anna, prostită de atâta soare, orbită de studiile muzicale și transformată într‑o ființă asocială de o mamă nebună, se repede într‑acolo ca să aibă și ea muzica proprie, neînțeleasă de nimeni altcineva, pe care ea s‑o poată explica. Dar ce se aude la tonomat? O melodie trăsnet cu Elvis, Tuttifrutti, care măcar din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
și cu personajele Bob și Hugh McKenyie de pe SCTV, care stau mai tot timpul pe o canapea, făcînd remarci grosolane și obscene despre emisiunile de televiziune pe care le privesc bînd bere. Beavis și Butt-Head preiau ceva și din comportamentul asocial al personajului de film animat Bart Simpson, dus însă la extrem. Comentariile celor doi cu privire la videoclipurile muzicale sînt o replică la serialul Mystery Science Theater 3000 de pe Canalul Central de Comedie, în care apar două personaje de desen animate ce
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Bertold Brecht, Spike Lee produce pelicule ce dramatizează necesitatea unor opțiuni morale și politice 7. Atît Brecht cît și Lee produc un fel de "drame epice", creionînd o gamă largă de personaje sociale tipice, expunînd exemple de comportament social și asocial, furnizînd mesaje didactice publicului larg. Atît Brecht cît și Lee utilizează muzica, comedia, drama, vignetele pe tema comportamentului tipic și personajele ce prezintă mesajele impuse de către autor. Ambii prezintă piese care ne învață, la modul didactic, care se luptă să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
se schimbe. Pînă acum, strategiile estetice din X pot fi interpretate ca o dramă epică de tip brechtian, ca o poveste morală brechtiană care ilustrează lecții specifice pentru negri și pentru ceilalți prin prezentarea unor tablouri de comportament social și asocial care pun în contrast valori și tipuri de comportament pozitiv și negativ. Lee angajează o varietate de genuri și stiluri și mixează flashback-uri în care note muzicale, umoristice ori dramatice devin episoade-cheie ale tinereții lui Malcolm X (amestecul de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să existe în grup și, pe termen lung, îl face incapabil să trăiască singur. A doua îl împiedică să coabiteze cu celălalt, îl îndepărtează de masă pentru a-l închide în sine. Pe scurt, influența îl face social iar nevroza asocial. N-aș sfîrși niciodată de enumerat tensiunile ce se ivesc între cele două tendințe antagoniste, una de a se confunda cu grupul, cealaltă de a se apăra împotriva lui. În societatea modernă ele au fost exacerbate, împinse la extremă. Un
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ei este relativ tolerantă față de mișcări deviante sau nonconforme legii. Aproape că manifestă indulgență față de cei care și-au pierdut uzul rațiunii și au încălcat legea; iar dacă uneori îi sancționează, nu-și pune și întrebări teoretice în privința lor. Caracterul asocial, anomaliile lor nu amenință ordinea stabilită. Sînt considerați inofensivi sau pur și simplu născociri ale sistemului. Dar dacă societatea se cutremură de la temelii, dacă e atacată din afară, atunci pericolul ce apasă asupra securității ei interne și externe sporește amenințarea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
putere atît de tiranică, încît totul va trebui să se închine dinaintea ei"264. Iată de ce caracterele psihice ale conducătorului, cele care ne captivează și fac din el un magnetizator înnăscut, sînt analoge cu cele ale inventatorului, individ puternic și asocial, absorbit în ceea ce Balzac numea căutarea absolutului. Ele denotă unitatea ca scop, singleness of purpose, cum spun englezii, proprie unui individ dominat de o singură pasiune. Deci iluminatului, obstinatului, monoideicului. Tarde îl descrie în următorii termeni: "După cum se știe, ascendentul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]