130,182 matches
-
lună de la naștere, a abandonat acest copil pe un calorifer, într-un spital! Dacă ați cunoscut faptul că plecați, trebuia să amânați această procedură de reintegrare pentru când vă întorceați... V-ați asumat, cred, niște riscuri mult prea mari, neglijând aspecte foarte serioase. După cele povestite în legătură cu starea în care mi-a fost adusă fetița seara trecută, sper că realizați realul pericol la care a fost expus acest copil. Înfometare, probabil agresiuni fizice, această femeie ridicând mâna amenințător asupra fetiței, chiar
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1437666601.html [Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415]
-
de primăvară își împrăștiase razele pe cer, pentru a încălzi ținuturile Cazanelor Mici din Defileul Dunării. Printre munții stâncoși și proaspăt înverziți se strecura Dunărea agitată de un vânt ușor. Imaginea lor reflectată pe suprafața apei dădea acestor ținuturi un aspect de basm. De pe podul masiv de piatră și asfaltat ce se întindea deasupra apei, pe partea dreaptă, se vedea impunător și temerar, Capul lui Decebal de la Mraconia, cum obișnuiesc localnicii din zonă, să-i spună. Imaginea sa este puntul principal
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
era compusă din niște ochi mari și căprui-rimelați, cu sprâncene frumos arcuite. De sub nasul drept și puțin în vânt se vedeau niște buze roz și senzuale. Perechea de cercei, cu clipsuri și cu trei biluțe turcoaz dădeau fizionomiei sale un aspect de eleganță. Și el era un bărbat înalt și bine făcut. Era îmbrăcat în niște blugi albi, asortați cu o curea neagră, iar în picioare purta o pereche de pantofi maro și lăcuiți, o cămașă lungă, înflorată și bufantă, cu
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
cută subțire. Era brunet cu ochi albaștri și avea tenul ușor măsliniu. Părul drept îi era pieptănat pe spate. Deasupra ochilor albaștri, împrejmuiți și umbriți de gene negre, tronau o pereche de sprâncene negre și dese, care îi dădeau un aspect de seriozitate, împreună cu nasul lung și puțin arcuit. Buzele roșiatice și frumoase ascundeau pe moment o dantură albă și îngrijită. El era din Orșova și-l chema Sandu, iar ea era din Timișoara și-o chema Adriana. Coborâră din mașină
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
dat păreau să aibă putere de postulat. Lucrarea mea își propune, fără pretenții de exhaustivitate, să aducă în fața cititorului rezultatele a zeci de ani de muncă ale cercetătorilor din toată lumea. Nu am intenționat nici un moment să schimb măcar un singur aspect referitor la concepțiile actuale cu privire la subiectul abordat în acest volum. Nu mi-am dorit decât să trezesc interesul publicului cititor pentru o lume pe care tot mai puțini aleg să o studieze și să o înțeleagă. Iar dacă măcar unul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/pledoarie-pentru-specia-umana/ [Corola-blog/BlogPost/92537_a_93829]
-
pe domnul Eugen Golea care va vorbi în locul ei, după cum spuneam datorită lui Gabi l-am făcut mult mai repede. Ea este persoana care a creat, care a facilitat această punte și astfel a dovedit, și vreau să subliniez acest aspect, că este un om de o sensibilitate aparte și un om cu un caracter uriaș. De ce? Sunt foarte puțini oameni, oamenii buni, care nu uită locul de unde au plecat. Gabi Dobrotă nu uită că a trăit vremuri bune în Baia Mare
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
cristale de gips sunt cele transparente, prisme mari, apărute la mina Cavnic. Cristale de culoare neagră pot fi văzute pe eșantioanele de la mina Herja. Cuarțul, mineralul cel mai răspândit, apare în regiunea Baia Mare sub cele mai diverse forme. Dendritic cu aspect de coral, prisme lungi transparente, cuarț „brăduleț” de la mina Cavnic sau ametistul cu nuanță intensă de la mina Valea Roșie sunt câteva dintre ele. De asemenea, minerale foarte rare precum: semseyitul în rozete gri, fizélyitul în cristale lamelare,fülöppitul, andoritul, klebelsbergitul
MUZEUL DE MINERALOGIE DIN BAIA MARE ESTE UNIC ÎN EUROPA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Muzeul_de_mineralogie_din_baia_mare_este_unic_in_europa.html [Corola-blog/BlogPost/367141_a_368470]
-
la altul, fiind uneori în proză, alteori în versuri. Sunt alternate fragmentele sacadate, repetitive, cu altele în stil epic, de respirație largă. Subiectele variază, mergând de la chestiuni de etică și legalitate, până la elemente științifice din cosmologie, despre natura divinității sau aspectele psihologice ale ființei umane. Limba Coranului este araba clasică, antică. Din acest motiv, inițiații consideră că pentru a-l înțelege corect trebuie citit în limba în care s-a revelat. Deși principiul „Crede și nu cerceta” se aplică și în
ISLAM – CINCI STÂLPI ŞI ULTIMA ÎNFĂŢIŞARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1448691753.html [Corola-blog/BlogPost/375297_a_376626]
-
cu multă chibzuiala ; ele te trimit la elemente specifice culturii noastre populare, Mărțișor, Caraiman, dar autorul are grijă și să lărgească sfera construind nume cu rezonante mai largi sau nume care sugeraza caracterul personajului : Maliția, Solaris, Doris, Nudy, Maldu. Două aspecte se evidențiază cu precădere din aceste povești : bogată imaginație și prețul pe care-l pune micul autor pe valorile morale. Acestea își fac prezenta pas de pas în desfășurarea evenimentelor, aspecte cu totul remarcabile ținând seama de varsta at@ț
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
sugeraza caracterul personajului : Maliția, Solaris, Doris, Nudy, Maldu. Două aspecte se evidențiază cu precădere din aceste povești : bogată imaginație și prețul pe care-l pune micul autor pe valorile morale. Acestea își fac prezenta pas de pas în desfășurarea evenimentelor, aspecte cu totul remarcabile ținând seama de varsta at@ț de fragedă a autorului. "Până și Timpul poate fi oprit în loc prin puterea curată a sufletului", e o concluzie cu care încheie o poveste la pagina 54. Poveștile lui sunt deșchideri
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
dezvoltă. Este o problemă de recombinare și de reancorare. Autocrearea e o călătorie care durează toată viața.” (p.171) Abordarea temei se bazează pe exemple practice care au reușit să schimbe identitatea profesională, pe tehnici de analiză și evaluare, pe aspecte ale identității profesionale, pe strategii pentru remodelarea identității, pe modele de schimbare precum “planifică și implementează” și “testează și învață”. Cartea se adresează tuturor celor care vor să-și schimbe identitatea profesională din varii motive obiective sau subiective, celor care
Herminia Ibarra: Identitatea profesională. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/herminia-ibarra-identitatea-profesionala-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339409_a_340738]
-
deosebit, care onorează nu numai pe omul Mihai LEONTE ci și pe toți colaboratorii și prieteni dumnealui. Felicia Niculina LĂMĂȘANU fiică a acestui sat Petia, a fost deosebit de fericită să participe la evenimente din care face parte evocând mai multe aspecte din colaborarea cu poetul Mihai LEONTE care a promovat-o incluzând-o în antologiile DRUMURILE VIEȚII 2007 și MIRAJELE VIEȚII 2008 la care a avut onoarea să participe la lansarea de la Suceava. Tânăra poetă din Pașcani Violeta Sabina LAZĂR fiind
LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1413130867.html [Corola-blog/BlogPost/383711_a_385040]
-
Gheorghe LEONTE din Suceava. Prea Cucernicul preot paroh al Bisericii Sfinții Arhangheli Mihai și Gavril din Petia, preotul Constantin TUDOSĂ a prezentat într-o alocuțiune foarte concentrată o sinteză a volumul PETIA SATUL DE LA HOTARUL BUCOVINEI, care a cuprins multe aspecte istorice inedite cunoscute și mai puțin cunoscute. Cuvântul doamnei Carmen SIMION, inginera poetă din Pașcani a scos în evidență sprijinul acordat cât și încurajările primite de la Mihai LEONTE, care a îndemnat-o în permanență să-și etaleze creațiile poetice pe
LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1413130867.html [Corola-blog/BlogPost/383711_a_385040]
-
nu a omis să mulțumească în mod special doamnei profesor universitar Ludmila BOLBOCEANU-GRAMA și domnului Mihai LEONTE. Domnul primar Gheorghe BERARU a invitat la final pe toți invitații la o masă festivă. Autorul acestui articol își cere scuze dacă anumite aspecte lipsesc din articole. Referință Bibliografică: LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1381, Anul IV, 12 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1413130867.html [Corola-blog/BlogPost/383711_a_385040]
-
mai oblici, mai galbeni, mai albi, mai blonzi ,mai negri... Să nu mi spuneți prostia cum că , venim din maimuță......, că maimuță e neagră...., toți ar trebuii să fim negri. Vă rog, credeți..., dar și cercetați ! Dar cel mai frapant aspect este limbajul, multitudinea de limbi și dialecte pentru aceleași semne de pe pământ. Copacul, frunza, iarba ,apa , focul, piatra, vântul, zăpada ....., sunt aceleași pe pământ. De ce oare fiecare le a denumit în felul lui ? Chinezii într - un fel, africanii în alt
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1462004469.html [Corola-blog/BlogPost/384955_a_386284]
-
pe pământ. De ce oare fiecare le a denumit în felul lui ? Chinezii într - un fel, africanii în alt fel, europenii , arabii.... De unde babilonismul ăsta de limbi și obiceiuri dacă nu din faptul că fiecare a venit de pe planeta lui cu aspectul, limba și apucăturile lui denumite academic, cultură. La venirea pe terra oamenii trăiau mai mult, sunt poveși cu viață trăită sute de ani. De ce omul trăiește , în timp, din ce în ce mai puțin ? Se spune că la început, omul era un simplu culegător
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1462004469.html [Corola-blog/BlogPost/384955_a_386284]
-
al ei nume/ Care veșnic ne adună/Limba neamului meu dacic,/Limba noastră cea română.// Sărutând marea și limba/Limba noastră cea română/Cânt-a patriei ființă/ La întâlnirea cea divină.” Domnul Al.Florin Țene a trecut în revistă principalele aspecte ale devenirii literare a Domniei Sale, ale înființării Ligii Scriitorilor din România după ce în timpul petrecut în Belgia a putut constata că în această țară există mai multe asociații ale scriitorilor, menționând că Liga Scriitorilor nu se opune Uniunii Scriitorilor din România
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
practica arată că la imperativul găsirii fericirii, omul obișnuit face față doar arareori, sau deloc (acest lucru nu se spune în film). Surprinde analogia făcută în acel documentar între ceva prețios în plan palpabil, fizic, geografic și ceva prețios sub aspect cultural, moral. Amestecând un pic merele cu perele, producătorii sugerează nevoia de a proteja elementele de unicitate ale naturii, nu pentru că ele există, ci pentru că pot fi utile omului. Cu alte cuvinte, acea sălbăticie neatinsă primește de la autoritățile americane dreptul
VÂN(Z)ARE DE FERICIRE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1483880134.html [Corola-blog/BlogPost/375301_a_376630]
-
și identitate”. Nunta Principelui William al Marii Britanii, evocată în deschiderea unui colosal număr de ziare de pe mapamond, ocupă prim planul capitolului din carte. Urmează capitolul „Casa Regală la 145 de ani”, în care se revine cu alte considerabile precizări ale aspectelor comparabile ale Constituției trecute prin schimbări, de la premersurile ei sub Alexandru Ioan Cuza, până azi. „Zece ani la Palatul Elisabeta!” este un capitol al cărții care semnifică trăiri și fapte sub aura ce străluminează din istorie, începând de la aleea din
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
din istorie, începând de la aleea din Kiseleff, până sub bolta de la intrare, apoi pe larga grădină gazonată și înconjurată de o gardă de arbori ce-aștern peste grădină perdele de umbre și simfoniile orchestrelor de păsări. Palatul care păstrează în aspectul exterior un ceva romantic și monumental din epoca în care era vizitat de către Țarul Rusiei și familiile regale ale lumii, de ilustre personalități rămase în istoria culturii, artelor și științei românești și mondiale, de politicieni ai vremii și așa mai
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
-lea al Bulgariei. Și în acest interviu, analogiile privitoare la relațiile internaționale și starea națiunii, incursiunile istorice, caruselul politic actual, referiri ample în raport cu Republica Moldova, gradul de valoare al culturii și artei românești, probleme ale formelor de guvernământ și legitimitatea lor, aspecte ale amplelor programe publice ale Familiei Regale a României, evocarea personalității de profil mondial istoric și contemporan a Majestății Sale Regelui Mihai I, fac obiectul discuțiilor. În legătură cu perspectiva de a mai candida la președinție sau nu, ASR spune: „Nu voi
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
a făcut de Mântuitorul Iisus Hristos după învierea Sa din morți (Ioan 20, 22-23). Remarcăm faptul că în limbajul teologic ea apare sub mai multe denumiri - Pocăință, Mărturisire, Spovedanie, Căință - fiecare dintre ele punând în lumină unul sau altul dintre aspectele specifice ei. Mai reținem că puterea de a ierta păcatele a dat-o Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos Sfinților Apostoli și urmașilor acestora printr-un act cât se poate de probatoriu și de obiectiv. Ca urmaș al Sfinților Apostoli
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414411563.html [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
Perfectul indicativ de la latină la limbile romanice”; Felicia Călmuc, „Calcul frazeologic - O abordare diacronică”; Raluca-Iulia Dăneț, „Femininul numelor de profesii, sufixul -ă”; Cornelia Stancu, „Despre derivarea cu sufixele -ar și -tor în limba română”; Emanuela Timotin, „Între cantacuzini și habsburgi: aspecte lexicale ale unui text de ceremonial tradus din germană în română în 17632; Elena Trifan, „Familia lexicală a cuvântului ”; - limba franceză: Karla Lupșan, „À Madame Maria Iliescu, avec toute ma considération”; Adriana Costăchescu, „Les prépositions doubles en roumain dans les
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1496003610.html [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
nuuu?! - elevii, firesc, au ignorat evenimentul fiind preocupați acum de cu totul alte probleme mult mai importante cum ar fi tatuajele, body-piersing-ul, țoalele de fițe, telefoanele mobile, party-urile și partuzele în care se trăgeau linii la nară și multe alte aspecte plăcute ale vieții reale, devenite în prezent absolut necesare supraviețuirii într-o societate civilizată; - familia mulțumi Domnului că în sfârșit făcuse un act de justiție arătând, în ceasul al doisprezecelea, păcătosului, calea cea dreaptă; - alți locuitori ai urbei făcură: nțâț
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
Internațional...Aceste 2 instituții sunt privite ca niște "salvatori"ai economiilor, când ele sunt doar "groparii"lor... Ei îți dau cu o mână și îți iau cu șapte...Și nu numai atât...Să ne aducem bine aminte de un singur aspect...Atunci cand România a început să primească "transele"de la F.M.I. acestea au fost acordate doar cu anumite condiții impuse...că de exemplu: Privatizarea forțată, ("cuponiada")...etc...De ce? ca să nu le mai facem lor concurență...simplu, nu? Departe de mine gândul de
...CRIZA... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_criza_.html [Corola-blog/BlogPost/355470_a_356799]