290 matches
-
căruia i se atribuie o dublă competență: una de corp cognitiv / corps cognitifreconstituind scena narativă, alta de corp carnal / corps-chair susceptibil de a avea experiența senzației. Resimțirea, în sensul trăirii senzoriale, este înțeleasă ca percepție polisenzorială a enunțurilor cromatice și aspectuale, constituite în fapte tensive ce scapă descrierii narative. Autoarea propune o experiență de receptare care constă în diminuarea intenționată a competențelor cognitive dublată de o accentuare a celor sensibile. Efectul este, în accepția ei, de devalorizare a dimensiunii iconice a
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
erori” și că soliditatea cercetării vine din mediul complex al picturii narative, nu de: „sub clopotele fără aer ale metodologiilor”. A trebuit, de asemenea, să se considere faptul că lumea picturii narative, ca fenomen complex, ca obiect de cercetare multi aspectual nu are legi clare și: „ne înfruntă de cele mai multe ori într-o deghizare variată”, că orice regulă poate avea un succes limitat și că aplicarea ei forțată, dincolo de această limită, poate bloca cercetarea. A trebuit să fie acceptat faptul că
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
sau viitoare (he is singing, he was singing etc). În limbile slave, categoria aspectului realizează opoziția între formele perfective (care exprimă o acțiune încheiată, terminată) și formele imperfective (care exprimă o acțiune în curs de desfășurare). În aceste condiții, precizările aspectuale, necesare uneori în traducere pentru a reda adecvat conținutul textului original, se pot concretiza în limba scop, care nu are în sistemul gramatical propriu această categorie, prin elemente lexicale sau sintagmatice care s-o suplinească. Din altă perspectivă, a categoriei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Spre deosebire de textemele eventive, ele nu mai transferă un obiect (o acțiune sau o calitate) B asupra unui beneficiar C, ci îl prezintă ca pe un atribut definitoriu al termenului A, chiar și atunci când verbul care realizează predicația are un caracter aspectual dinamic (Câinele care latră nu mușcă.) Totodată, în cazul textemelor descriptive, poziția subiectului este ocupată întotdeauna de către un nominal determinat cu trăsăturile [+Animat] [+Uman], indiferent dacă aceste trăsături îi sunt inerente numelui sau dacă le-a dobândit în urma unui proces
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cadrele unei analize propriu-zis lingvistice (mai exact, "idiomatice"). 2.2.1. Ca punct de pornire al abordării noastre, putem adopta, totuși, o premisă ce ține de cunoașterea "lucrurilor": furia este o emoție procesuală, graduală, care prezintă o serie de caracteristici aspectuale. Din acest punct de vedere, o primă observație pe care o putem face este că, dacă unele expresii (și metafore conceptuale) focalizează un singur aspect al fenomenului, există, în schimb, texteme generice, care cuprind întregul proces al FURIEI. E cazul
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o teorie a artei, ci mai curând o teorie a formei 48. Aceasta nu este însă decât o afirmație teoretică dintr-o serie de observații teoretice care alcătuiesc protocolul prin care Bourriaud își construiește teoria sa critică asupra artei. Caracterul aspectual, de teorie a formei, pe care îl ia teoria sa artistică, ce încearcă să descrie un anumit tip de estetică, analizând diferite practici artistice relaționale, nu poate fi confiscat de această delimitare intențională a autorului aflat în situația de a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
al acestei povești concentrate, în versul 9, într-un "fulger", probabil prin analogie cu "coup de foudre" amoros. Situația finală-Pn5 nu este localizată doar în relativa din versul 10, al cărei perfect compus (m-ai renăscut de-odată) are valoare aspectuală de fapt încheiat. Putem spune că după linioara din mijlocul versului 9, naratorul operează o relectură a evenimentului trecut care depășește povestirea întîlnirii. Verbele la prezent din versul 13 complică ciudat temporalitatea: întîlnirea trecută este reactualizată în prezentul enunțării. Dialogul
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
compuși (MmcP1 și TA) sînt timpurile preferențiale ale acestui mod de enunțare în care privirea retrospectivă se construiește gradat, cu ajutorul formei perifrastice a "trecutului recent" cu IMP (venait de + INF [adv. abia, tocmai... + MmcP], apoi cu ajutorul MmcP2 a cărui valoare aspectuală de fapt încheiat slăbește în favoarea valorii temporale. Privirea prospectivă se realizează cu ajutorul verbelor aller și devoir la IMP [a avea sau a fi la IMP + CONJ] (T54: Combien de fois [...] mon coeur allait-il vous instruire? [De cîte ori inima mea
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
din narațiune: "sosește", "cade", "dorește" se raportează unele la altele, fără trimitere la situația de enunțare. Înlănțuirea anaforică a verbelor la prezent este confirmată prin ȘI care leagă întreaga creație. (b) Secvențial, șirul astfel construit și confirmat prin ultimul auxiliar aspectual al prezentului "nu întîrzie să" subliniază începutul unei continuări narative în care descrierea actorilor joacă un rol esențial. (c) Referențial, textul narativ construiește o lume pe care o populează cu obiecte și cu actori bine definiți. După cum scria U. Eco
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
A5 ("tinerele portugheze") este caracterizat negativ după o logică implicită peiorativă. Cadrul geografic, alături de personajele descrise, este și el important pentru începutul povestirii. (c) O succesiune temporală minimală: tn și tn+1, marcată prin conectorul "de la început" și prin nuanța aspectuală incoativă "nu întîrzie să". (d) O transformare a predicatelor X și X' prin și de-a lungul procesului. Predicatele calificative prezente în paragraful al doilea anunță evoluția cronologică și cauzală. (e) O logică unică în care tot ce urmează are
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
23 CAPITOLUL 2 SEMANTICA INTERNĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE 24 1. Introducere............................................................................................................ 24 2. Schema cazuală a verbelor de percepție............................................................. 24 3. Proprietăți temporal-aspectuale ale verbelor de percepție............................... 26 3.1. Clasificarea verbelor de percepție........................................................... 26 3.2. Relevanța abordării aspectuale în analiza structurii semantice........... 30 3.3. Direcții de analiză în identificarea trăsăturilor aspectuale................... 32 3.3.1. Parametrul [±Durativ]............................................................... 33 3.3.2. Parametrul [±Telic].................................................................... 34 3.3.3. Parametrul [±Omogen].............................................................. 35 3.3.4. Parametrul [±Dinamic].............................................................. 35 3
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Schema cazuală a verbelor de percepție............................................................. 24 3. Proprietăți temporal-aspectuale ale verbelor de percepție............................... 26 3.1. Clasificarea verbelor de percepție........................................................... 26 3.2. Relevanța abordării aspectuale în analiza structurii semantice........... 30 3.3. Direcții de analiză în identificarea trăsăturilor aspectuale................... 32 3.3.1. Parametrul [±Durativ]............................................................... 33 3.3.2. Parametrul [±Telic].................................................................... 34 3.3.3. Parametrul [±Omogen].............................................................. 35 3.3.4. Parametrul [±Dinamic].............................................................. 35 3.4. Semnificații aspectuale ale verbelor de percepție din limba română... 36 3.4.1
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
structurii semantice........... 30 3.3. Direcții de analiză în identificarea trăsăturilor aspectuale................... 32 3.3.1. Parametrul [±Durativ]............................................................... 33 3.3.2. Parametrul [±Telic].................................................................... 34 3.3.3. Parametrul [±Omogen].............................................................. 35 3.3.4. Parametrul [±Dinamic].............................................................. 35 3.4. Semnificații aspectuale ale verbelor de percepție din limba română... 36 3.4.1. Tipologia aspectuală a verbelor de percepție.......................... 36 3.4.2. Trăsături semantice ale grupului verbal................................. 37 3.4.2.1. Verbele de percepție nonintențională și verbele de percepție intențională
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
3.3.1. Parametrul [±Durativ]............................................................... 33 3.3.2. Parametrul [±Telic].................................................................... 34 3.3.3. Parametrul [±Omogen].............................................................. 35 3.3.4. Parametrul [±Dinamic].............................................................. 35 3.4. Semnificații aspectuale ale verbelor de percepție din limba română... 36 3.4.1. Tipologia aspectuală a verbelor de percepție.......................... 36 3.4.2. Trăsături semantice ale grupului verbal................................. 37 3.4.2.1. Verbele de percepție nonintențională și verbele de percepție intențională................................................. 37 3.4.2.2. Verbele de percepție evidențială............................... 41 4. Concluzii................................................................................................................ 44
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
compoziționale prin care sunt acoperite golurile lexicale în limba română. În al doilea capitol, Semantica internă a verbelor de percepție, semnalăm, pe baza unor distincții din bibliografie, importanța trăsăturilor temporal-aspectuale în descrierea structurii interne a verbelor de percepție. Folosind tipologia aspectuală stabilită de Vendler [1967] 1974 și alte distincții aspectuale relevante în analiza gradului de complexitate a predicației, prezentăm trăsăturile semantice interne pe care le au verbele de percepție din limba română. Arătăm că unitățile verbale încadrate în cele trei clase
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
română. În al doilea capitol, Semantica internă a verbelor de percepție, semnalăm, pe baza unor distincții din bibliografie, importanța trăsăturilor temporal-aspectuale în descrierea structurii interne a verbelor de percepție. Folosind tipologia aspectuală stabilită de Vendler [1967] 1974 și alte distincții aspectuale relevante în analiza gradului de complexitate a predicației, prezentăm trăsăturile semantice interne pe care le au verbele de percepție din limba română. Arătăm că unitățile verbale încadrate în cele trei clase delimitate anterior au un comportament diferit din punctul de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Obiectivul pe care ni-l propunem în acest capitol este de a analiza structura semantică a verbelor de percepție, urmărind corelația dintre tipul de acțiune, de eveniment sau de stare și actualizarea rolurilor tematice, precum și trăsăturile inerente ale predicației - componenta aspectuală, caracterul decompozabil, omogen etc. 2. Schema cazuală a verbelor de percepție Discuția despre rolurile tematice atribuite argumentelor verbelor are ca reper teoria propusă de Fillmore (1968)28, vizând reprezentarea predicatelor în termeni lexico-semantici sub forma unor liste de cazuri semantice
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
variații semantico-sintactice ale verbelor pot fi explicate ca urmare a unor proprietăți de natură temporal-aspectuală. Prezentăm în continuare modalitatea de delimitare a claselor verbelor de percepție la autorii care s-au oprit asupra acestei probleme, pentru ca ulterior să analizăm trăsăturile aspectuale ale verbelor de percepție din română. Rogers (1974 : XIII) identifică pentru limba engleză patru categorii de verbe de percepție, prezentate în tabelul de mai jos: Cognitive-Stative33 Cognitive-Inchoative Active Flip hear hear listen sound see see watch look taste taste taste
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
al referentului subiect. Astfel, autorul se referă în lucrarea sa la următoarele clase de verbe: LOOK/A (engl. agentive perception verbs), SEE/E (engl. experiencer perception verbs), LOOK/P (engl. perception verbs with a percept subject). 3.2. Relevanța abordării aspectuale în analiza structurii semantice Din analizele prezentate anterior, se observă că unitățile verbale din clasa verbelor de percepție sunt eterogene atât în ceea ce privește structura argumentală, cât și în ceea ce privește natura aspectual-dinamică. Această corelație trebuie interpretată în contextul mai larg al dependenței dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în ceea ce privește structura argumentală, cât și în ceea ce privește natura aspectual-dinamică. Această corelație trebuie interpretată în contextul mai larg al dependenței dintre codarea argumentelor și proprietățile temporale interne ale verbelor 35. Dependența de acest tip este analizată de Tenny (1992)36 în teoria aspectuală (engl. The Aspectual Interface Hypothesis), asumând faptul că principiile universale de legătură dintre structura tematică și structura sintactică sunt un efect al proprietăților interne aspectuale. În această linie de abordare, verbele denotă evenimente cu grade diferite de complexitate. În funcție de două
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cât și în ceea ce privește natura aspectual-dinamică. Această corelație trebuie interpretată în contextul mai larg al dependenței dintre codarea argumentelor și proprietățile temporale interne ale verbelor 35. Dependența de acest tip este analizată de Tenny (1992)36 în teoria aspectuală (engl. The Aspectual Interface Hypothesis), asumând faptul că principiile universale de legătură dintre structura tematică și structura sintactică sunt un efect al proprietăților interne aspectuale. În această linie de abordare, verbele denotă evenimente cu grade diferite de complexitate. În funcție de două proprietăți interne, progresia
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ale verbelor 35. Dependența de acest tip este analizată de Tenny (1992)36 în teoria aspectuală (engl. The Aspectual Interface Hypothesis), asumând faptul că principiile universale de legătură dintre structura tematică și structura sintactică sunt un efect al proprietăților interne aspectuale. În această linie de abordare, verbele denotă evenimente cu grade diferite de complexitate. În funcție de două proprietăți interne, progresia și telicitatea, Vendler [1967] 1974 împarte 37 verbele în: verbe stative (care exprimă stări - a fi, a sta, a rămâne, a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
exprimă o proprietate, o stare: (8a) Doi copii mănâncă biscuiți. (8b) Copiii mănâncă biscuiți. Vom arăta în cele ce urmează că structura temporal-aspectuală a verbelor de percepție se poate interpreta doar contextual. 3.3. Direcții de analiză în identificarea trăsăturilor aspectuale Observând anumite neregularități în structura semantică a verbelor de percepție, Gisborne (2010) propune o caracterizare a acestora în funcție de câțiva parametri. Autorul pornește de la observația că, în engleză, verbul see 'a vedea, a percepe vizual' nu poate fi folosit nici cu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cross the road. (21) !I persuaded Peter to see Jane cross the road. (22) !See Jane cross the road! (23) !John deliberately sees Peter cross the road. (24) !What he did was see Jane cross the road. 3.4. Semnificații aspectuale ale verbelor de percepție din limba română 3.4.1. Tipologia aspectuală a verbelor de percepție Folosind generalizarea lui Vendler (1967), se observă că unitățile verbale din clasa verbelor de percepție din română se împart în41: (a) Verbe de stare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
road. (22) !See Jane cross the road! (23) !John deliberately sees Peter cross the road. (24) !What he did was see Jane cross the road. 3.4. Semnificații aspectuale ale verbelor de percepție din limba română 3.4.1. Tipologia aspectuală a verbelor de percepție Folosind generalizarea lui Vendler (1967), se observă că unitățile verbale din clasa verbelor de percepție din română se împart în41: (a) Verbe de stare 42: a vedea "a avea proprietatea de a percepe vizual; a avea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]