190 matches
-
pe cari guvernanții găsesc cuviincios a și le adresa tocmai în privirea celor două cestiuni de căpetenie de natură a neliniști spiritele, guvernul e cu totul mut, gata a se justifica cu această tăcere când votul țării va fi contrariu aspirațiunilor de demagog cosmopolit ale d-lui C. A. Rosetti; gata asemenea a transige cu străinătatea și cu demagogia dacă-i va succede să scoată prin prefecții săi majorități servile. S-a văzut că toate încercările opoziției de-a obține declarațiuni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de discurs din timpul adunărilor populare n-o justifică. "Pildele rele molipsind datinele cele bune" am văzut și pe P. S. Sa Episcopul Aradului urmând exemplul dat în Sibii și creîndu-se, din senin și din nimic, un pretext de persecuție în contra aspirațiunilor legitime ale poporului român. Deducțiunile pe cari "Pester Lloyd" le face din circulara mitropolitului, punerea în paralelă a cuvintelor prelatului cu pasaje și espresiuni din "Telegraful" -Fundescu bunăoară, un pamflet cotidian fără nici o responsabilitate morală sau politică, va dovedi Î
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Lăsăm să urmeze articolul, rezervîndu-ne a-l comenta în alt rând. Meetingurile române din Transilvania au produs o mișcare care, de ce merge, de ce atinge cercuri mai întinse, mișcare ce merită cu atât mai mult atențiunea generală cu cât stă în legătură cu aspirațiuni foarte caracteristice. Motivul manifest și imediat al acestor adunări ale românilor transilvăneni e precum se știe discuțiunea în Dietă asupra proiectului de lege privitor la școalele secundare. Conducătorilor românilor nu le era de ajuns că mitropolitul, în numele bisericii sale, a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
direcția de mișcare a poporului românesc, o vom și face. Oricât de adânci ar fi dezbinările ce s-au produs în timpul din urmă în țara noastră, când e vorba de legea părinților noștri, care ne leagă de Orient, și de aspirațiunile noastre, care ne leagă de Occident și pe cari sperăm a le vedea întrupate în dinastie, vrăjmașii, oricari ar fi ei, ne vor găsi uniți și tot atât de tari în hotărârile noastre ca și în trecut. [20 mai 1883] ["DIN CAUZA UNEI
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
curtizanilor. Altă consecință este: de a reprezinta poporul român ca un popor revoluționar, neliniștit, care se uită necontenit peste hotarele vecinilor săi și nu aspiră decât la răsturnări și la anexiuni, pe când în adevăr acel popor pacinic n-are alte aspirațiuni în afară decât a păstra ce are și înăuntru de a fi ceva mai puțin jefuit de banda guvernamentală. Acei dar cari în fapt dau Basarabia, dau Dunărea, dar în cuvinte anexează toată românimea de la Nistru până la Tisa comit o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Ștefan Vodă din Moldova și Mihai Viteazul din Țara Românească au fost ridicați prin panglicării la rolul de reprezentanți ai unei politici independente și naționale române și politica aceasta se pune înaintea tinerimei ca țintă vrednică de dorit a tuturor aspirațiunilor. Din nenorocire scrutarea și istoriografia maghiară a neglijat până acuma a da atențiune deplină raporturilor de stat și relațiunilor Coroanei Ungariei către foastele ei țări vasale (Bosnia, Serbia, Bulgaria, Țara Românească și Moldova). Secțiunea istorică a Academiei Maghiare de Știință
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cercetăm și nici nu este pretenția și căderea noastră de a ne amesteca În stabilirea concepției de viață după care se conduc alte neamuri. Însă este sigur că acea doctrină nu se potrivește nici cu firea noastră și nici cu aspirațiunile noastre ca neam76. Printre atributele „naturale” ale românilor se numărau modestia, valorile creștine și disponibilitatea de a asimila trăsăturile superioare ale grupurilor din jurul lor, În același timp În care aspirațiile românilor rămâneau limitate la potențarea calităților naturale ale națiunii. Discuția
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
un început concret de rezolvare a două mari probleme, îndrumarea clerului și formarea acestuia, în conformitate cu nevoile sufletești ale credincioșilor din mediul rural și urban: „Vremurile de altă dată când studenții erau crescuți de universitatea Statului burghezomoșieresc în spiritul izolării de aspirațiunile maselor largi populare, în spiritul urii de rasă și al șovinismului și prin metoda abstracțiunilor sterile, au apus pentru totdeauna“59. Institutele Teologice trebuiau să ofere societății - urmând exemplul Bisericii Ortodoxe din U.R.S.S. - un cler familiarizat cu noua structură
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de justiție în diverse guverne din ultima fază a existenței Imperiului austro-ungar78. Vázsonyi i-a spus lui Comnen că asistența românească în schimbarea guvernului din Ungaria ar putea determina noul cabinet să ofere „României un document dându-i satisfacțiuni asupra aspirațiunilor sale, ba s-ar putea merge chiar mai departe, îndreptându-ne spre o uniune personală, în persoana regelui Ferdinand“79. Vázsonyi era de părere că respectiva uniune dinastică ar fi urmat să aibă caracter antislav și antigerman, iar din punct
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
statului și neamului nostru „nu este amenințat, sau este amenințat cu mult mai puțin din partea Puterilor Centrale decât din partea Rusiei; în orice caz, izbânda eventuală a acestor Puteri în războiul cu Rusia nu implică compromiterea iremediabilă, în nici o direcție, a aspirațiunilor naționale și nici măcar renunțarea cât de mică din partea noastră la aceste aspirațiuni“15. În fața năzuințelor de expansiune ale Imperiului rus, România se află în calea cea mai directă spre Balcani și spre strâmtorile Dardanelelor. „În caz de biruință a Rusiei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mai puțin din partea Puterilor Centrale decât din partea Rusiei; în orice caz, izbânda eventuală a acestor Puteri în războiul cu Rusia nu implică compromiterea iremediabilă, în nici o direcție, a aspirațiunilor naționale și nici măcar renunțarea cât de mică din partea noastră la aceste aspirațiuni“15. În fața năzuințelor de expansiune ale Imperiului rus, România se află în calea cea mai directă spre Balcani și spre strâmtorile Dardanelelor. „În caz de biruință a Rusiei, continua el, în războiul cu Puterile Centrale, noi nu numai că trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Gazeta de Transilvania”), „Foaia Soțietății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina” salută fondarea asociației, exprimându-și satisfacția față de programul de acțiuni anunțat. În numeroase zone ale țării - „Pe unde a sosit ideea proclamată în capitală a deșteptat entuziasme generoase, aspirațiuni mântuitoare” - apar secții județene și orășenești ale noii instituții. Societatea trece fără întârziere la organizarea de cursuri și școli pentru adulți, cursuri pentru muncitori și micii meseriași. În programele de învățământ o atenție deosebită era acordată limbii și literaturii române
SOCIETATEA PENTRU INVAŢATURA POPORULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289767_a_291096]
-
ei după un an, când revista devine săptămânală. În același text introductiv directorul conturează un program ce ar rezulta din starea politică și culturală a țării. Cât privește literatura, aceasta ar trece printr-o „perioadă de istovire”, întrucât „înstrăinată de aspirațiunile și interesele marelui public, ea-și cerșește existența de la așa-zisa «elită socială», ale cărei gusturi cosmopolite scriitorii noștri încearcă să le împace copiind pe întrecute modele străine”. C. Rădulescu-Motru se arată totuși încrezător în viitorul culturii, care trebuie să
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
de a descrie În formă plastică, de a reprezenta și a confirma realitatea nouă». Mulți dintre tinerii noștri condeieri nu izbutesc să reprezinte decât foarte palid această realitate nouă. Lozinca rezumă În câteva cuvinte un proces Întreg de realizări, de aspirațiuni, de Îndemnuri. Nu printr-o transcriere brută a lozincii ca atare se poate crea imaginea poetică a noii realități, ci printr-o recreare artistică prin care lozinca e ridicată la Înalte valențe poetice. Acest fel de lozincă Îl vom găsi
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
consfințită de legiuirile de până acum în vigoare, constituia o jignire a rostului ei social, a demnității și personalității ei. Femeia are un rol social evident, înzestrată de natură cu darul de a crea viața. Ea tinde să justifice și aspirațiunea de a participa la viața publică. D-l Victor Bontescu, în numele Partidului Național-Țărănesc, salută acest proiect de lege necesar, impus de spiritul timpului. D-l Sandor declară, în numele partidului maghiar, că votează legea. După cuvântarea d-lui ministru de justiție
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Casa Poporului din Capitală sărbătorirea zilei internaționale a femeilor muncitoare, printr-o populată întrunire organizată de secțiunea femeilor socialiste. Tov-a Cati Constantinescu a prezidat, arătând scopul adunării. Tov. Lotar Rădăceanu arată că proletara are, în mod firesc, aceleași interese și aspirațiuni în calitatea ei de muncitoare și cetățeană ca și proletarul bărbat. De aici rezultă și datoria femeii muncitoare de a lupta, alături de bărbați, în mișcarea muncitorească social-democrată, contra exploatării economice și asupririi politice. Se afirmă că socialiștii vor distrugerea familiei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
nu o împiedică, firește, să fie titrată și chiar să exercite o profesiune. Dacă familia s-a schimbat de câteva decenii, să nu ne mire dacă aflăm că o parte din răspundere o poartă femeia... pseudointelectuală, femeia cu diplome și aspirațiuni în consecință. Căci, dacă unitatea familiei se menține prin o nevoie de protecție a celor mai slabi: femeia și copilul, azi, când printr-un complex de cauze economice, femeia și copilul se întrețin adeseori prin propria lor muncă, unitatea ierarhică
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
material istoric indispensabil cunoașterii vieții politice, economice, sociale și culturale a Dobrogei în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea"1673. În articolul intitulat Adaos la program apărut în ediția din 29 decembrie 1891 se făcea precizarea că publicația "întruchipează aspirațiunile și vederile generale ale majorității populațiunei locale, va lăuda sau va critica pe cei de la guvern, după măsurile de ocrotiri și îmbunătățiri cu care vor voi sau se vor sili a dota această provincie abandonată ca odinioară Basarabia tuturor intemperiilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
numeroșilor coloni români așezați prin satele Dobrogei"1794. În cuprinsul acelei petiții se menționa faptul că "numai în orașul Constanța, fără a mai vorbi de celelalte comune urbane din județ, avem tot felul de școale paticulare, fiecare în parte cu aspirațiuni deosebite"1795. În acest sens, erau menționate cele "două școli primare grecești, una de băieți și alta de fete (...) o școală primară mixtă bulgară (...) o școală armenească (...) o școală catolică", câteva școli evreiești, și "o sumedenie de școale turcești"1796
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și au lucrat românește"2219. În sprijinul acestor afirmații se arăta că "dacă te vei duce în întregul județ, nu vei găsi un local de primărie și de școală ca să nu citești inscripția prefectului care a conlucrat mult (...) la dezvoltarea aspirațiunilor românești, cum sunt Paul Stătescu și C. N. Toneanu"2220. În același sens, se preciza că "venind colonelul Sturza, prima grijă a fost să înfrumusețeze județul cu șosele (...) școli, biserici, pentru care, dacă s-ar urmări discursurile rostite în plin
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Constanța pentru a interveni pe căile legale pe lângă guvern în scopul de a face ca provincia transdanubiană a regatului Majestății Voastre să intre în drepturile comune, după un sfert de veac în care s-a asimilat în totul intereselor și aspirațiunilor patriei (...) își îndreaptă (...) privirile către Majestatea Voastră, scutul patriei și al românismului, aducând la picioarele Tronului sentimentele lor de respect, supunere și devotament și implorând înalta (...) protecțiune pentru dreapta cauză ce susținem"2491. În încheierea lucrărilor adunării de la Constanța, domnul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în concediu de la studii și, în rol de gazdă amabilă, era foarte vorbăreț. își expunea concepțiile cu 69 multă bunăvoință. Descrierea sugestivă a meritelor casnice ale Lenorei și indiferența, dacă nu chiar antipatia, pentru Lina păreau mărturisiri asupra gusturilor și aspirațiunilor neîndeplinite ale marelui doctor. Era totuși greu să identifici acele aspirațiuni cu Rim! Nory povestea că doctorul îi declarase că toate femeile, chiar ea, care se pretindea practică, se ocupă de "lucruri secundare". Nu explicase mai limpede, fiind scump la
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
foarte vorbăreț. își expunea concepțiile cu 69 multă bunăvoință. Descrierea sugestivă a meritelor casnice ale Lenorei și indiferența, dacă nu chiar antipatia, pentru Lina păreau mărturisiri asupra gusturilor și aspirațiunilor neîndeplinite ale marelui doctor. Era totuși greu să identifici acele aspirațiuni cu Rim! Nory povestea că doctorul îi declarase că toate femeile, chiar ea, care se pretindea practică, se ocupă de "lucruri secundare". Nu explicase mai limpede, fiind scump la vorbă, dar Nory tălmăcise. Știa de la studente că, la începutul de
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
mărunte, pe care le strămuta pentru nevoie cu gindu 1. Amica Nory nu putea suferi provincia mică: "Cuiburi de ploșnițe", la figurat ca și la concret, zicea. Nu simțea pitorescul orășelelor scunde, in care fiece om pitulat, reprezintînd disproporția unei aspirațiuni prea mari pentru adăposturile lui, este deci o energie la pândă. Nu se gândea că acele puteri mărunte, dar neîncăpătoare, se revărsau până aci, în Cetatea vie. - .... satele nu-i plăceau. Nu era agrariană. Numai centrele comerciale și industriale o
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
e o adevărată, lacustră, un teren paludic care trebuie asanat punct cu punct". Parcă ai fi fost tu, cu ,,trupul tău sufletesc". . . Să vezi asanarea! O artă întreagă! Cultivarea sistematică a "atenției", îngrijirea "bunei dispoziții", exercitarea "voinței", supravegherea și dezvoltarea "aspirațiunilor" și reînvierea "cochetăriei". Somnul, apetitul, gimnastica corporală - cela va sans dive. Când a văzut întîi bolnava, a luat Linei un interogatoriu de inchizitor. Ca la cărturăreasă, unde te duci decis să nu dai nici un indiciu și de la prima întrebare spui
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]