111 matches
-
Germania de Rudiger Bless și Peter Zsivanovitz (în 1992-1998) au arătat că exemplarele mascule adulte de asprete ținute în captivitate (într-un acvariu) noaptea deveneau foarte agresive, luptându-se între ei și cauzându-și chiar răni grave soldate cu deces. Aspretele se hrănește mai ales cu larve de insecte acvatice reofile, în primul rând cu efemeroptere, apoi plecoptere, blefariceride, trihoptere și chironomide. Oligochetele și amfipodele gamaride joacă un rol neînsemnat în hrană. În captivitate se hrănește cu efemeroptere, plecoptere și viermi
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Stenophylax permistus", "Athripsodes sp.") 7%, chironomide (familia "Chironomidae") 5,4%. Oligochetele (familia "Lumbricidae") și crustaceele amfipode gamaride (familia "Gammaridae") au fost găsite într-un număr nesemnificativ ("Lumbricidae" 0,2%, "Gammaridae" 0,5 %). Larvele bentonice ale efemeropterelor sunt hrana principală a aspretelui. Din efemeroptere, predomină în hrana aspretelui larvele speciei "Rhithrogena semicolorata" (78%), urmată de larvele speciei "Baetis rhodani" (16%). Rezultă că aspretele se hrănește preponderent cu larvele de "Rhithrogena semicolorata" sau, cu alte cuvinte, are o selectivitate pentru aceste larve. Înainte
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
familia "Chironomidae") 5,4%. Oligochetele (familia "Lumbricidae") și crustaceele amfipode gamaride (familia "Gammaridae") au fost găsite într-un număr nesemnificativ ("Lumbricidae" 0,2%, "Gammaridae" 0,5 %). Larvele bentonice ale efemeropterelor sunt hrana principală a aspretelui. Din efemeroptere, predomină în hrana aspretelui larvele speciei "Rhithrogena semicolorata" (78%), urmată de larvele speciei "Baetis rhodani" (16%). Rezultă că aspretele se hrănește preponderent cu larvele de "Rhithrogena semicolorata" sau, cu alte cuvinte, are o selectivitate pentru aceste larve. Înainte construirii barajului în amonte de Brădetu
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
găsite într-un număr nesemnificativ ("Lumbricidae" 0,2%, "Gammaridae" 0,5 %). Larvele bentonice ale efemeropterelor sunt hrana principală a aspretelui. Din efemeroptere, predomină în hrana aspretelui larvele speciei "Rhithrogena semicolorata" (78%), urmată de larvele speciei "Baetis rhodani" (16%). Rezultă că aspretele se hrănește preponderent cu larvele de "Rhithrogena semicolorata" sau, cu alte cuvinte, are o selectivitate pentru aceste larve. Înainte construirii barajului în amonte de Brădetu în Vâlsan au fost identificate mai multe larve bentonice de insecte, între care efemeroptere - "Rhithrogena
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
barajului lacului de acumulare Vâlsan specia dominantă a devinit "Baetis rhodani", însă au dispărut "Ecdynorus venonus", aproape toate plecopterele și trichopterele. "Baetis rhodani" este un indicator biologic important pentru poluarea cu substanțe organice. "Rhithrogena semicolorata", specie care predomină în hrana aspretelui, este un indicator al apelor curate. Zglăvoaca ("Cottus gobio") poate fi consumator de icre și de pui ale aspretelui; aceeași specie, precum și alți bentofagi ca porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus") și mreana vânătă ("Barbus petenyi") pot fi concurenți la hrană
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
și trichopterele. "Baetis rhodani" este un indicator biologic important pentru poluarea cu substanțe organice. "Rhithrogena semicolorata", specie care predomină în hrana aspretelui, este un indicator al apelor curate. Zglăvoaca ("Cottus gobio") poate fi consumator de icre și de pui ale aspretelui; aceeași specie, precum și alți bentofagi ca porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus") și mreana vânătă ("Barbus petenyi") pot fi concurenți la hrană. Aspretele poate cădea pradă păsărilor piscivore și peștilor răpitori (în special păstrăvul de munte). Aspretele poate fi afectat de
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
este un indicator al apelor curate. Zglăvoaca ("Cottus gobio") poate fi consumator de icre și de pui ale aspretelui; aceeași specie, precum și alți bentofagi ca porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus") și mreana vânătă ("Barbus petenyi") pot fi concurenți la hrană. Aspretele poate cădea pradă păsărilor piscivore și peștilor răpitori (în special păstrăvul de munte). Aspretele poate fi afectat de bolile bacteriene și virale ale peștilor și poate fi gazda unor specii de paraziți: nematode, cestode și crustacee. Până în prezent s-a
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
și de pui ale aspretelui; aceeași specie, precum și alți bentofagi ca porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus") și mreana vânătă ("Barbus petenyi") pot fi concurenți la hrană. Aspretele poate cădea pradă păsărilor piscivore și peștilor răpitori (în special păstrăvul de munte). Aspretele poate fi afectat de bolile bacteriene și virale ale peștilor și poate fi gazda unor specii de paraziți: nematode, cestode și crustacee. Până în prezent s-a găsit un singur parazit, un monogeneu cu statut specific incert. Reproducerea are loc în
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
nematode, cestode și crustacee. Până în prezent s-a găsit un singur parazit, un monogeneu cu statut specific incert. Reproducerea are loc în luna mai și prima jumătate a lunii iunie, perioadă în care dimorfismul sexual este foarte evident la masculi. Aspretele se reproduce în aceleași zone unde trăiește. În perioada dinaintea reproducerii aspretele nu migrează pe distanțe lungi. Depune icrele pe sau sub pietre de care acestea se lipesc până la eclozare. Prolificitatea (numărul boabelor de icre depuse de o femelă) este
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
un monogeneu cu statut specific incert. Reproducerea are loc în luna mai și prima jumătate a lunii iunie, perioadă în care dimorfismul sexual este foarte evident la masculi. Aspretele se reproduce în aceleași zone unde trăiește. În perioada dinaintea reproducerii aspretele nu migrează pe distanțe lungi. Depune icrele pe sau sub pietre de care acestea se lipesc până la eclozare. Prolificitatea (numărul boabelor de icre depuse de o femelă) este scăzută, o femelă depune aproximativ 120-150 icre pe sezon. Icrele sunt foarte
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
bruște sunt în măsură să compromită întreg sezonul de reproducere. Maturitatea sexuală este atinsă la sfârșitul celei de-a doua veri; în primăvara următoare, la vârsta de 2 ani, exemplarele se reproduc. Nu s-a reușit reproducerea în captivitate a aspretelui. S-a încercat fără succes reproducerea la Institutul de Protecție a Naturii și Ecologie Animală din Bonn (Germania) și la Rezervația Naturală din Franța; masculii captivi ținuți în condiții de mediu pe cât posibil identice cu cele din râul Vâlsan, nu
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
reproducerea la Institutul de Protecție a Naturii și Ecologie Animală din Bonn (Germania) și la Rezervația Naturală din Franța; masculii captivi ținuți în condiții de mediu pe cât posibil identice cu cele din râul Vâlsan, nu au ajuns la maturitate sexuală. Aspretele are carnea gustoasă și apreciată, dar nu prezintă importanță economică, deoarece este un pește foarte rar. Este consumat ocazional numai de localnici. Este monument al naturii și o specie de importanță ihtiofaunistică deosebită (un endemic românesc rar). Fiind un pește
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
alte țări (New York, Washington, Chicago, New Orleans, Londra, Paris, Leiden, Moscova, Praga, Budapesta, Bratislava, Hanoi, Ulaanbaatar etc.) Specia nu are nici o importanță în pescuitul sportiv și profesional. În trecut era pescuit ocazional de localnici și de braconieri prin mijloace ilegale. Aspretele ("Romanichthys valsanicola") este un pește teleostean care aparține familiei percidelor. El este singurul reprezentant al genului "Romanichthys" și este înrudit îndeaproape cu genul "Zingel". Clasificarea percidelor propusă de Bruce B. Collette și Petru Bănărescu în 1977 corespunde mai bine filogeniei
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
familia percide în 2 subfamilii: Percinae (tribul Percini și Etheostomatini) și Luciopercinae (tribul Luciopercini și Romanichthyini). Tribul Romanichthyini include 2 genuri: "Zingel" cu 3 specii ("Zingel zingel", "Zingel streber" și "Zingel asper") și "Romanichthys" cu o singură specie ("Romanichthys valsanicola"): Aspretele este în prezent considerat o specie cu cel mai mare risc de dispariție din toată fauna piscicolă europeană. Aspretele are o raspandire extrem de redusa, fiind in pragul extinctiei. Efectivul aspretelui în momentul când a fost descoperit era mic. În perioada
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
2 genuri: "Zingel" cu 3 specii ("Zingel zingel", "Zingel streber" și "Zingel asper") și "Romanichthys" cu o singură specie ("Romanichthys valsanicola"): Aspretele este în prezent considerat o specie cu cel mai mare risc de dispariție din toată fauna piscicolă europeană. Aspretele are o raspandire extrem de redusa, fiind in pragul extinctiei. Efectivul aspretelui în momentul când a fost descoperit era mic. În perioada 1958-1966 aspretele era mai abundent în râul Argeș decât în râul Vâlsan. Abundența maximă era în râul Argeș între
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Zingel asper") și "Romanichthys" cu o singură specie ("Romanichthys valsanicola"): Aspretele este în prezent considerat o specie cu cel mai mare risc de dispariție din toată fauna piscicolă europeană. Aspretele are o raspandire extrem de redusa, fiind in pragul extinctiei. Efectivul aspretelui în momentul când a fost descoperit era mic. În perioada 1958-1966 aspretele era mai abundent în râul Argeș decât în râul Vâlsan. Abundența maximă era în râul Argeș între localitățile Oiești și Albești, iar în râul Vâlsan între Galeș și
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
în prezent considerat o specie cu cel mai mare risc de dispariție din toată fauna piscicolă europeană. Aspretele are o raspandire extrem de redusa, fiind in pragul extinctiei. Efectivul aspretelui în momentul când a fost descoperit era mic. În perioada 1958-1966 aspretele era mai abundent în râul Argeș decât în râul Vâlsan. Abundența maximă era în râul Argeș între localitățile Oiești și Albești, iar în râul Vâlsan între Galeș și Mușătești. Efectivul din râul Vâlsan era apreciat la cca. 100 exemplare în
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
în râul Argeș decât în râul Vâlsan. Abundența maximă era în râul Argeș între localitățile Oiești și Albești, iar în râul Vâlsan între Galeș și Mușătești. Efectivul din râul Vâlsan era apreciat la cca. 100 exemplare în 2005. În 1957-1962 aspretele era prezent în bazinul superior al râului Argeș și pe afluenții săi: Râul Doamnei și Vâlsan. În urma construirii mai multor bazine de acumulare hidroelectrice, distrugerii habitatelor prin defrișări extinse și construiri de drumuri, poluării cu pesticide, dezvoltării necontrolate agroindustriale, aspretele
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
aspretele era prezent în bazinul superior al râului Argeș și pe afluenții săi: Râul Doamnei și Vâlsan. În urma construirii mai multor bazine de acumulare hidroelectrice, distrugerii habitatelor prin defrișări extinse și construiri de drumuri, poluării cu pesticide, dezvoltării necontrolate agroindustriale, aspretele a dispărut în cea mai mare parte din aria de distribuție originală. În timpul construcției unui mare lac artificial pe râul Argeș, Lacul Vidraru (1967) o fâșie lungă din structura sa în aval a fost lăsată fără apă pentru o perioadă
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
unui mare lac artificial pe râul Argeș, Lacul Vidraru (1967) o fâșie lungă din structura sa în aval a fost lăsată fără apă pentru o perioadă lungă de timp, astfel încât specia a dispărut din bazinul râului Argeș, iar în prezent aspretele supraviețuiește numai într-o porțiune de aproximativ 1 km în râul Vâlsan. Principalele amenințări identificate asupra supraviețuirii speciei sunt reprezentate de: distrugerea habitatului prin defrișări forestiere extinse și construiri de drumuri de-a lungul râurilor; scăderea debitului râului Argeș și
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
așezărilor gospodărești, deversarea apelor reziduale de la Sanatoriului Brădet, practicile tradiționale care poluează apele râului (spălatul lânii, scăldatul oilor etc.), utilizarea de otravă pentru braconaj, minele de plumb etc; creșterea temperaturii apei; dispariția unor larve de insecte cu care se hrănește aspretele în aval de lacul de acumulare Vâlsan: efemeroptere (în special a "Rhithrogena semicolorata", mai multor specii de "Baetis"), chironomide, trihoptere; pescuitul ilegal; intensificarea extracției de piatră și a bolovanilor ca material de construcții de către localnici din albia râului Vâlsan; depozitarea
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Baetis"), chironomide, trihoptere; pescuitul ilegal; intensificarea extracției de piatră și a bolovanilor ca material de construcții de către localnici din albia râului Vâlsan; depozitarea pe malul râului a unor mari cantități de steril, care pot să cadă în apă; eșecul reproducerii aspretelui în captivitate. Măsuri de protecție necesare: asigurarea unui debit optim permanent văii Vâlsanului și controlul calității apei râului Vâlsan; refacerea substratului pietros a albiei râului Vâlsan; controlul extragerii pietrelor din albia râului Vâlsan; controlul construcțiilor umane în amonte de Sanatoriul
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
extragerii pietrelor din albia râului Vâlsan; controlul construcțiilor umane în amonte de Sanatoriul Brădet; combaterea poluării în valea Vâlsanului; epurarea (purificarea) apelor reziduale de la Sanatoriului Brădet; interzicerea utilizării pesticidelor în pădurile din lungul văii râului Vâlsan; controlul exploatărilor forestiere; reproducerea aspretelui în captivitate și repopularea cu puiet a râului Vâlsan, în viitor și a altor râuri; păstrarea și creștere în captivitate a unor specimene a aspretelui înainte de a fi prea târziu. Aspretele este o specie ocrotita de lege și a fost
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Brădet; interzicerea utilizării pesticidelor în pădurile din lungul văii râului Vâlsan; controlul exploatărilor forestiere; reproducerea aspretelui în captivitate și repopularea cu puiet a râului Vâlsan, în viitor și a altor râuri; păstrarea și creștere în captivitate a unor specimene a aspretelui înainte de a fi prea târziu. Aspretele este o specie ocrotita de lege și a fost declarat monument al naturii. Pe Lista Roșie a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale) specia "Romanichthys valsanicola" este menționată ca critic
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
din lungul văii râului Vâlsan; controlul exploatărilor forestiere; reproducerea aspretelui în captivitate și repopularea cu puiet a râului Vâlsan, în viitor și a altor râuri; păstrarea și creștere în captivitate a unor specimene a aspretelui înainte de a fi prea târziu. Aspretele este o specie ocrotita de lege și a fost declarat monument al naturii. Pe Lista Roșie a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale) specia "Romanichthys valsanicola" este menționată ca critic amenințată (periclitată) cu dispariția (CR - critically
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]