257 matches
-
în: Ediția nr. 1250 din 03 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Mary si Lary au luat cina în pavilionul din fundul grădiniței care le înconjura casa. O zi mohorâtă de toamnă. În jurul lor frunze ruginii parcă transformau mai familiar spațiul asprit de răcoarea care se lăsase. Înfundați în comodele fotolii din răchită le era lene să se mute în dormitor. De fapt ploua mărunt, o ploaie de toamnă care începuse după ce au ieșit la aer. Nu aveau umbrelă așa că-și umpleau
ELECTORII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344677_a_346006]
-
ci pentru eternitate, pentru că cei din lumea prezentă lui este o adunătură amorfă, citită la feștanii și la pierdere de timp. Timpul pentru poet este sacru, el îi acordă, atât cât există teluric, o importanță deosebită: Că timpul trece și asprește / Cel must ce curge-n ceas șerpește / Și-urcușul întru vânătoare / Se face pe-un covor de floare / Vremelnic ceas, de neuitare / Iubire tu, cu blânde fiare ... El nu iubește ca un pământean iar femeia în el este un simbol
METANOIA FORMELOR LITERATURII ŞI A OMULUI NOU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358840_a_360169]
-
STARE 7 Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 394 din 29 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului adaug otrava la dulcele pas pe bârna valorilor îngropate între două clepsidre, două turnuri, două ferestre. sunt actorul de catifea, cu brațele asprite de fiarele pădurilor roșii. mușcăturile mă trezesc. văd secvențe de timp, lovind sacadat tâmplele ierburilor. crengi, rădăcini rupte râd într-un trosnet scurt. uneori, la apus, devin albe pădurile. umbrele hohotesc prin câmpuri de flăcări. florile mimilor cad. deasupra cuvintelor
STARE7 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360597_a_361926]
-
din cauza scandalurilor cu care îl amenința, dar și pentru confortul domestic pe care Zinaida i-l asigura, Pasternak s-a întors la Ivinskaia. In carte, fiica acesteia povestește că, înainte de a se revedea cu scriitorul, mama sa, privindu-și miînile asprite de munca în lagăr, îi spusese, cu o voce străina: „Știi, am trecut prin atîtea! Nu vreau să-l mai văd!“. Dar a clacat la prima întâlnire. Pasternak și-a trăit ultimii ani din viață în schema trioului amoros clasic
Boris Pasternak: Dr. Jivago. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339306_a_340635]
-
în agrafe de sârmă. Colțurile acestuia, neatinse încă de apă sau șifonate de repetate purtări, stau țepene, ascunzându-i gâtul până la gulerul rotunjit al bluzei albe, din care se arată de sub manșete doar mâinile slabe, noduroase,arse de soare și asprite de buruieni. Stă așa slabă și stingheră pe scaun, îmbrăcată ca pentru biserică. Numai că în biserică știe locul mâinilor și rostul lor, lângă ceilalți semeni tăcuți și smeriți ca sfinții pictați pe ziduri, care le culeg răsuflarea din liniștea
TABLOURI: FEMEIA CU BATIC de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/341035_a_342364]
-
a-și asigura înaintarea și a supraviețui , renunțând cam tot de pe atunci, aprecia marele bard american al libertății, ca poporul american să mai aibă una din cele mai puternice firi poetice și apoi. ajuns în apropierea malului salvator să se asprească, să devină cutezător și năvalnic, lepădând nevolniciile și croindu-și metafore noi, ca cea a drumului , devenită mult mai târziu una indestructibilă, care te lovește dar care te și întărește, la fiecare pas pe care îl faci... Nașii vestului extrem
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341733_a_343062]
-
Acasa > Orizont > Selectii > UN TRECĂTOR Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 528 din 11 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Un trecător Un trecător, un oarecare ins, venind din depărtări asprite-n vreme, din munții cei albaștri-n tâmple nins, se-opri la poarta ta ca să te cheme. Și-atunci, când tu în prag ai apărut, o floare îți întinse, doar o floare, apoi, ca un surâs a dispărut și s-
UN TRECĂTOR de LEONID IACOB în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341969_a_343298]
-
mere se-mpart pentru cei dispăruți. Sărmanii să guste întâia oară, ofranda credincioșilor smeriți. Prin tradiție și mitologie, starea vremii se-nrăutățește. De vrei sau nu, renunți la pălărie. Că vânt suflând, ți-o rostogolește. Vara-i trecută, vremea se asprește, cerbu-n ape tulburi, chipu-și vede. Se sperie și fuge unde este vestit rege al codrului verde. În lan de grâne, spicele sunt coapte și poate-ncepe secerișul lor. Boabele-n pâine de-a fi transformate, spre-ndestularea mesei tuturor
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]
-
ai trecut.Ca ai ieșit mai cizelat, măi educat sau mai nenorocit? Poate ! Dar în esență ești acelasi.Ai fost încăpățânat, te mai calmezi dar vei rămâne un încăpățânat. Ai fost mai sensibil și mai romanțios, anii trec, te mai asprești, dar în esență rămâi un romantic. Ai de multe ori senzația aceea de bine, de calm, de dulce liniște sufletească... Senzația că Dumnezeu tocmai ți-a aruncat o privire. Poate a fost Dumnezeu. Sau poate ai fost tu, "intorcandu-te
UN GRAM DE COMPROMIS de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346756_a_348085]
-
pentru atâta lucru, dar rămân la ideea mea; poate îmi trimite un om înțelegător că vin cu sincere intenții de vizitare a unui al spațiu natural românesc. Când am dat mâna cu domnul inginer Viorel Berindeie, am avut senzația omului asprit de munca grea a carierei. A fost lapidar dar pătrunzător, probabil, deja primise toate datele necesare de la „server” și m-a invitat să mă urc în gipanîn care, pe bancheta din spate, stătea o persoană. Odată cu demarajul au început și
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
și, totodată, pentru a hoinării prin vremurile trecute, ștergând praful uitării de pe întâmplările care ne-au marcat existența. Întâmplarea pe care am să o istorisesc s-a petrecut demult... tare demult. Era în decembrie 1961. Iarna își intrase în drepturi, asprind zăpada și împodobind ferestrele cu minunatele și inegalabilele sale flori de gheață. În odăița de pe strada Cotului - stradă dispărută odată cu construcția magazinului Central - o sobă mică de tuci izbutea cu greu să țină gerul la distanță. Era ajunul de Moș
CEA DINTÂI DURERE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372612_a_373941]
-
vedea și auzea, dornică să înțeleagă și să pătrundă totul cu mintea-i de copil, încerca să cunoască oamenii așa cum erau și se manifestau ei în realitate. Erau parcă altfel, mai zâmbitori și veseli, cu bucuria întipărită pe chipurile lor asprite de muncă și griji, atunci când se manifestau liber, neîncorsetați de legi și percepte morale, religioase ori de altă natură. Anumite întâmplări și momente de viață au pus-o în dificultate, în sensul că expresiile ori anumite cuvinte aveau sensuri diferite
ÎN TON CU NEA MĂRIN DE LA BĂILEŞTI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373094_a_374423]
-
a ocupa locul, a fost prezentată necunoscuților de George și a dat mâna cu toți comesenii. Bărbații ridicați în picioare s-au întrecut în a-i săruta cât mai afectiv mâna, ea scuzându-se de la început „că i s-au asprit palmele cât a fost la țară!” - Nu-i nimic, tovarășa Violeta, îi răspunse șeful de cabinet al soțului ei, Alexandru Popescu, mai simțim și noi o mână muncită, că d-ale de la altele... suntem sătui! Și râse gâlgâit. Bărbatul distins
IDILE PARTEA ȘASEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372064_a_373393]
-
cu anvergura culturală a Chișinăului. Parcă aud dintr-un “ungher” virtual întrebarea insinuantă: “Cu ce treburi tot trece Prutul dăscălașul acesta dedat la fapte care nu-s de traista lui?” Așa este, dragii mei, judecați-mă, dar nu fiți prea aspri cu mine! Totuși, dați-mi voie - spășit în vinovăția mea - să încerc o explicație. Se întâmplă uneori, fără puterea de a împiedica asta, să te atingă “sindromul Quasimodo”. Cocoșatul de la Notre Dame, că de el e vorba, probabil nu știa
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
filmele de dragoste a fost, Și-acum, ne omorâm sârguincios Și zilnic ne distrugem fără rost. Ne-nvinge viața fără orizont Și voi ne-nvingeți, într-un mod câinesc, Trăim ca niște văduve de front Și mâinile mereu ni se aspresc. V-am tot iertat, v-am tot acoperit, Și, să mai amânăm, nu-i înțelept, Ar fi, să recunoaștem, în sfârșit, Femeia, n-are, totuși, nici un drept. Acum, când auziți acest reproș, Priviți, fără privire, înapoi, Încuviințați din cap, mărinimoși
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
spunea “/.../sufletul meu ține ca la el însuși”. Eminescu definea : “Vorba nu e decât o unealtă pentru a exprima o gândire, un signal pe care-l dă unul pentru a trezi în capul celuilalt, identic, aceeași idee și când suntem aspri, nu vorbele, ci adevărul ce voim a-l spune e aspru”. (Statul 1. Funcțiile și Misiunea sa. M. Eminescu. Ed. Saeculum I.O., București, 1999, pg. 70). De asemenea, Eminescu mai definea : “Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
Vrem să ne apropiem de sfinți și să rămânem lângă ei cât mai mult timp posibil, fiindcă simțim că ei ne îndrăgesc și că-i interesează ce ni se întâmplă. Ei ne vor binele și ne vindecă, indiferent dacă sunt aspri atunci când consideră ei că trebuie să fie aspri. Dragostea lor de oameni este o dragoste ziditoare. Această dragoste ne aduce mântuirea. Asprimea lor e îndreptățită de filantropia lor. Fără dragostea lui Dumnezeu Tatăl și fără prezența sfinților care-i fac
MOȘ MACHE..EPILOG de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379693_a_381022]
-
rămânem lângă ei cât mai mult timp posibil, fiindcă simțim că ei ne îndrăgesc și că-i interesează ce ni se întâmplă. Ei ne vor binele și ne vindecă, indiferent dacă sunt aspri atunci când consideră ei că trebuie să fie aspri. Dragostea lor de oameni este o dragoste ziditoare. Această dragoste ne aduce mântuirea. Asprimea lor e îndreptățită de filantropia lor. Fără dragostea lui Dumnezeu Tatăl și fără prezența sfinților care-i fac lumina vizibilă, și-i fac dragostea și blândețea
MOȘ MACHE..EPILOG de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379693_a_381022]
-
fără sfârșit, dar cu accentuate tente de real. ce să mai spui când orice ființă se păcălește cu un cuvânt aruncat ca un colț de elefant între două tâmple de granit. uneori deșertul pătrunde în jungla cuvintelor și arde pașii asprește tălpile metaforelor. poezia își aruncă vălul de mătase, închizi ochii și scrii până la ultima lacrimă. tragi nasul sigur că ai scăpat de toate și de tot și o iei după o jumătate de oră de la capăt... cu tot, cu toate
LEAGĂN PENTRU MELCI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362248_a_363577]
-
lor, la noi, din contra, serii întregi de asemenea domni primejduiesc citirea "Monitorului", căci deodată ce te pomenești că sânt însărcinați cu cine știe ce afaceri diplomatice, financiare, tehnice etc. Noi regretăm de multe ori - o spunem sincer - de-a fi prea aspri cu adversarii noștri politici, căci, adevărul vorbind, nu ei sânt de vină, ci sistemul, această lipsă absolută de control, această atârnare a tuturor intereselor țării de voința personală a unui vizir, pospăit cu forme constituționale al căror cuprins e falsificat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care-a avut îndrăzneala a declara în Senat c-a ridicat numai un colț al vălului de pe scabroasa afacere, convenția, de astă dată fără vina guvernului imperial, a avut de efect ruinarea totală a populațiunilor noastre rurale. Odată rușii erau aspri în procederile lor nepuse la cale prin o convenție, de astă dată s-au aflat destui pretinși români care să facă toate prestațiunile de cărătură și altele mai grele și mai ruinătoare decum au fost vreodinioară. Să vorbim - precum face
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Tennyson. Creionând, cu stângăcii și asperități, pasteluri în care încearcă să dea contur unor crâmpeie senine, idilice din viața păstorească, punând, răzleț, câte un accent satiric, A. nu uită nici o clipă că „armânescu sândzi strigî”. Biruindu-și deprimarea, el își asprește glasul, vrând să se exprime cât mai energic, mai răspicat. Numai că, temperamental, gesticulația combativă nu i se prea potrivește. Samarineanul rămâne un poet strict dialectal. SCRIERI: [Poezii], în Antologie aromânească, îngr. Tache Papahagi, București, 1922, 155-166, 170-172, în Tache
ARAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
tămăduiește de nevroze, poetul se încarcă de înverșunare și, cu frustrări de proletar, fierbe de ură atunci când se lovește de strâmbătatea care, în profitul câtorva paraziți, îmbrâncește în mizerie neagră plugari și salahori, șomeri și prostituate. Un scrâșnet de mânie asprește aceste congestionate, grandilocvente „poezii sociale” cu verb dur, tăios, metalic, în care invectiva, imprecația, profetismul sonor nu exclud împroșcările de sarcasm. În anii puterii populare, semețul coboară de pe baricade, ancorând țanțoș într-un festivism înstrăinat de poezie. Cântând, în ton
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
sau înăspresc lucrul, ci după cum acopăr mai exact ideea noastră. Vorba nu e decât o unealtă pentru a esprima o gândire, un signal pe care-l dă unul pentru a trezi în capul celuilalt, identic, aceeași idee, și când suntem aspri nu vorbele, ci adevărul ce voim a-l spune e aspru. De aceea nu prea întrebuințăm eufemismi. Oricât de împodobit cu titluri și ranguri ar fi un cumulard ori o nulitate, în ochii și sub pana noastră rămâne ceea ce este
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
avem nici un interes particular de a susține această dinastie; o susținem numai pentru ca soarta țării noastre e legată de dânsa. 306 {EminescuOpXIII 307} Nu ni se poate dar zice c-am fost reacționari, "ruginiți " ori pasionați în cestiunea metropoliei catolice; aspri am fost numai față cu noi înșine și-am cerut prin câteva articole de-a rândul ca episcopatul nostru să combată propaganda anticreștină, să ia măsuri severe contra fețelor bisericești cu purtări scandaloase și să stăruiască pentru ridicarea nivelului de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]