269 matches
-
pânză simplă de sac. Într-un final apoteotic, undeva către miezul nopții, explodează exorbitantele focuri de artificii. Își merită din plin faima de final glorios, pentru că durează zeci de minute, spre bucuria pirotehnicienilor și spre spaima responsabililor cu bugetul municipiului. Asurzim și ne înecăm în norii de catran, dar ochii înlăcrimați sclipesc de încântare. Întorși acasă, corpurile încă ne trepidează nervos, urechile repetă ca-ntr-o buclă interminabilă eternul refren marțial iar inimile bat involuntar tactul ritualic al tobelor de război
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
03 mai 2012 Toate Articolele Autorului - Ia du-te Sfinte Petre și vezi ce mai e pe pământ, i-a zis Dumnezeu, ce mai fac noroadale mele, pentru că aud prea multe jelete și țipete, și mai mult decât toate mă asurzește zăngănitul de arme. I-auzi ce bubuie tunurile, și ce mai plâng bietele mame și bieții copilași. Vezi ce mai fac popoarele ălea, Că le aud numai plângând și gemând ... - Bine, Doamne, mă duc, a zis Sfântul Petre, oftând, că
DUMNEZEU, SFÂNTU PETRU ŞI ROMÂNII de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358583_a_359912]
-
Ce-alungă noaptea hâdă. Mi-e inima amară Când tu pășești în noapte. M-alintă o vioară Trezind dorințe toate. Aș vrea să te adun Din vise și eclipse Să te alint acum Iertând trădări promise. Sufletul tău tăcut Mi-asurzește inima Și gânduri din trecut Le-ncerc pe rând, acuma. Referință Bibliografică: DORINȚE / Mihaela Rusu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1236, Anul IV, 20 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Rusu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DORINŢE de MIHAELA RUSU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344639_a_345968]
-
zice lumina ascunsă-n vocale din cuvânt. să merităm - a fi - zice și umbra, consoane și vocale rotunjind... să merităm - a fi - ne spune sacrul, iar profanul își îngenunche păcatul... un Prezent continuu, liniar, sătul un lipsa de sens, strigă asurzind tăcerea pe limba clopotului stingher, că s-a săturat să bată dacă- totu-i efemer și inima-n cămara ei devine tot mai săracă... să merităm - a fi - și să creștem visele-n iubire, din nopți grele, până în zori de
SĂ MERITĂM... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350732_a_352061]
-
Tine-mi aducea aminte- Nimic nu-i fără Dumnezeu, Cum nu-i nimic fără cuvinte! Ce tânăr și frumos eram! Neîmblânzit precum o stea, Nici timpului nu mă rugam În veșnicia lui să stea. Aveam în jurul meu de toate Și asurzit de voci străine Nu auzeam dintre păcate Cum plânge sufletul din mine. Toți prietenii s-au dus pe rând Și-atât de singur sunt acum Că numai umbra murmurând Se-aude-n urma mea pe drum. Plecarea de atunci o iartă Și-adăpostește-mă
SPRE TINE VIN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358890_a_360219]
-
de la etaj? Nu întrebați cum e să mergi la cumpărături fără suflet. Câtuși de puțin grozav. Ești ușor, nu te sfredelește tăios în piept, nu te dor umerii coastelor când respiri. Dar face un zgomot infernal singurătatea. Mai că te asurzește. Și ai o pofta irezistibila să arunci în coș tot ce vezi, fără să mai verifici prețul. O portocală, zece portocale, o sută de portocale. O poșetă, zece poșete... O vacanță, zece vacante...Și foamea sucomba și învie feroce cu
CĂDERILE DE LA ETAJ SUNT CELE MAI RELE de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359466_a_360795]
-
Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 256 din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului am smuls din soare o altă zi înfiorată de alb și am așezat-o în inima orizontului apoi a venit ziua de ieri când am asurzit în țipetele degetelor din care au încetat a mai sângera litere ceea ce nu cunosc nu pot stăpânii dar aș putea privi ore în șir tăcerea cu roua gândurilor scurgându-se în podul palmelor să nu uiți niciodată că între cuvinte
REMINESCENŢĂ SOLARĂ de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359602_a_360931]
-
ignora să scrii după alfabetizare și primele școli, a elimina exercițiul școlar de învățare a scrierii compoziționale, care să cultive imaginați, a fantezia, visul ca moto inefabil al ființei, este a optura mințile, canalele conexiunilor neuronale ( ... ), „gândul auzit”, a astupa, asurzi conștiința de Sine. * Viul organic este o moarte cu efect întârziat. Tot ce numim sămânță, în material vie conține programe genetice. În toate germinează - contrapunctic, - entropic, factor de risc al estincției (prin îmbătrânire funcțională) entropia ... Este legea selecției pe care
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
Toate Articolele Autorului Cu mama lui de mână trecea plângând prin piață, vreau struguri, spunea pruncul, cu glasul rugător, sunt acri, dragu' mamii, ca toate cele-n viață, de pepenii cei galbeni și de căpșuni mi-e dor!... Mi-a asurzit Auzul, vederea mea atunci era așa de tristă și-atâta de sărată, ei, uite, are nenea aici din cei mai dulci și strugurii aceia l-au luminat deodată... Mi-am amintit de Tata și de ciorchinii grei, de o Copilărie
STRUGURII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340827_a_342156]
-
prea repede colinda Dintr-un ceas prea horcăit! Cine-ar ști să le mai prindă, De bătut și ticăit? Oră șase trece iute... Ar putea să se dilate Poate doar două minute, Între liniști izolate. Străzile dădeau în turn; Pașii, asurziți în scâncet, Disperarea din nocturn, Luna, câinii, totul rânced. S-au topit într-o lumină, S-au ivit cu lașitate, Pe ascuns, ca o hermina, Zorii din eternitate. Se zbătea că un tutore, Teamă hotărât foșnea, Timpul, între două ore
LA REVEDERE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340952_a_342281]
-
veacuri cohortele de proști, Inclină a fi o lege firește îngenuchiată, Dar ridicată-n slăvi de nesupuse oști! Prostia cuvânt magic Nemărginit în spațiu preponderent politic, Atrage ca un magetic câmp, Cohorte aburite de mierea ce-i în stup. Prostia asurzește cu glasul dur și rece, Trezirea din dormire a gloatei prea flămămde Și din înalte funcții corupte și ingrate, Imunitatea se cumpără, se vinde... Prostia-n avalanșâ ca tăvălug astupă Istorii, idealuri și adevăruri simple, Că haosul e starea, Ce
CUVÂNTUL CARE UCIDE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343052_a_344381]
-
o rafală de bufnituri asurzitoare, care te băgau în sperieți oricât de curajos ai fi fost. Cățelușa Braica de teamă, a intrat în bordei și s-a băgat sub pat și imediat și eu după ea. Când trosnea de te asurzea, plângeam de frică, ca un apucat. Nici bunica nu era mai liniștită. Stătea în vârful patului, ghemuită într-un colț, se închina și se ruga la Dumnezeu să ne ocolească și să ne ocrotească de acele trăsnete și fulgere. Încerca
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
și a mâncat și mai puțin, grăbit. Și-a tras pe picioare blugii făcuți cadou de Gabriel cu un an în urmă și a fugit la întâlnirea cu Petre și George, prietenii lui din școala generală. La discotecă, l-a asurzit muzica și întunericul de acolo. Privea în jur și nu reușea să înțeleagă unde este cel ce vorbea despre interpreți și cântece, de spărgea difuzoarele. Era un începător DJ undeva, la un fel de pupitru... N-avea bani, dar a
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
-ți din andrele și altceva decât lugubre glume întârzie cât poți veștile rele prinde-ntre pumni umbrelele de cobre scuipă cu artă - provocat de iele prefă-ți saliva-n constelații sobre... ...cred c-a zburat un diavol peste case: am asurzit de fericiri și oase... ÎȚI SCAPĂ ISTORIA PRINTRE DEGETE - DOMNULE ȘEF îți scapă Istoria printre degete - domnule șef și dragă maestre: Istoria pare că face alergie la vocea ta triunghiulară - domnule șef de sector divin - responsabilule peste regalul venin ar
DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
-
o rafală de bufnituri asurzitoare, care te băgau în sperieți oricât de curajos ai fi fost. Cățelușa Braica de teamă, a intrat în bordei și s-a băgat sub pat și imediat și eu după ea. Când trosnea de te asurzea, plângeam de frică, ca un apucat. Nici bunica nu era mai liniștită. Stătea în vârful patului, ghemuită într-un colț, se închina și se ruga la Dumnezeu să ne ocolească și să ne ocrotească de acele trăsnete și fulgere. Încerca
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
grafic, trebuie să dea un exponențial... Abia atunci când ne dăm seama că înțelegând tot nu putem decât atinge, cel mult, fără a cuprinde, nicidecum, înțelesul, „În singurătate”: „Liniștea care mă înconjoară/ Este atât de puternică/ Încât mă tem să nu asurzesc/ Și în întuneric, adeseori/ Întâlnesc acea lumină care orbește.” Este un sentiment care trebuia să existe, venit de la sine, nu adus, sunt vârfuri de lance matematice cărora nu le putem face față pentru că pur și simplu întorc propria noastră ființă
SENSUL VIEŢII ŞI VIAŢA SUFLETLUI NOSTRU (ALBINA IDRIZI, BIBLIOTECA CUVINTELOR, AMANDA EDIT, BUCUREŞTI 2016) DANIEL MARIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380590_a_381919]
-
1713 din 09 septembrie 2015. În clepsidra ființei mele Timpu-si strecoară secundele haihui, Așa cum eu cern nisipul prin sita mâinilor aspre, Spulberandu-l în aer, nepăsătoare. În biserică mea e-o toaca Ce-și zdrăngăne disperarea în tâmple de gheață, Asurzindu-ma. Pe marmură fetei mele, Vântul scrijelește cu cioburi de sticlă Hieroglife bizare, Desfigurandu-ma. În închisoarea mea nu sunt păsări, nu e lumină, nu sunt răsărituri de soare, nici muzică, Sunt doar secundele haihui, si toaca, și vântul, Și
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
Și eu, Rătăcind... Citește mai mult În clepsidra ființei meleTimpu-si strecoară secundele haihui,Așa cum eu cern nisipul prin sita mâinilor aspre,Spulberandu-l în aer, nepasatoare.In biserică mea e-o toacaCe-si zdrăngăne disperarea în tâmple de gheață,Asurzindu-ma.Pe marmură fetei mele,Vântul scrijelește cu cioburi de sticlaHieroglife bizare,Desfigurandu-ma.In închisoarea mea nu sunt păsări, nu e lumină, nu sunt răsărituri de soare, nici muzică,Sunt doar secundele haihui, si toaca, și vântul,Si eu
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
sănătoase de ploaie, când peste soare, când peste pământ și nu se sfiesc că rănesc copacii ori sufletele de după fereastră. Fulgerele despică cerul și-mi pare că sunt prea multe pentru o banală ploaie de câteva ore. Zgomotele tunetelor ne asurzesc și ne duc mâna imediat la făcutul sfintei cruci. - Doamne, ai grijă de noi! Ropote de apă făcută-n miliarde de miliarde de picături, mă transformă din nou într-o înspăimântată de natură. Mă dau după perdea, ca și cum mi-ar
UNDEVA, BAT CLOPOTE DE BISERICĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371566_a_372895]
-
zilei când a murit - ce anume oare a aflat el - de și-a schimbat părerea - pe una de moarte? - de ce nu s-a uitat la cer - să vadă cât de-nvăpăiat este - de ce n-a ascultat păsările din pomi - care te asurzesc cu cântecele lor de bucurie? - de ce n-a privit liliecii-nfloriți...că-i primăvară - bă! - ...de ce l-a apucat - așa - taman în dimineața aceea - gândul de moarte? - de ce? - eu asta mă-ntreb - și nu-s dumirit deloc!” “-păi...vezi tu
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
o rafală de bufnituri asurzitoare care te băgau în sperieți oricât de curajos ai fi fost. Cățelușa Braica de teamă a intrat în bordei și s-a băgat sub pat și imediat și eu după ea. Când trosnea de te asurzea, plângeam de frică ca un apucat. Nici bunica nu era mai liniștită. Stătea în vârful patului ghemuită într-un colț, se închina și se ruga la Dumnezeu să ne ocolească și să ne ocrotească de acele trăsnete și fulgere. Încerca
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
nu-i nimic mistic, dacă nu mâna zeilor se joacă artistic. Zeii cei mânioși pe sărmana natură, ce se joacă cu degetele pe claviatură. Apoi, după un moment scurt de respiro natura-și deschide al ei gri sombrero, zgomote răsunătoare asurzesc peisajul și ea tresare, să nu-și strice machiajul. Se-aude al tunetului sunet înfiorător ce-ncremenește totul c-un moft devorator. Nu mai există scăpare din urgia naturii până ultimul ecou aduce liniștea uitării. O liniște-aparentă, căci ploaia-și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
-ntreb, deși nu-i nimic mistic,dacă nu mâna zeilor se joacă artistic.Zeii cei mânioși pe sărmana natură,ce se joacă cu degetele pe claviatură.Apoi, după un moment scurt de respironatura-și deschide al ei gri sombrero,zgomote răsunătoare asurzesc peisajulși ea tresare, să nu-și strice machiajul.Se-aude al tunetului sunet înfiorătorce-ncremenește totul c-un moft devorator.Nu mai există scăpare din urgia naturiipână ultimul ecou aduce liniștea uitării.O liniște-aparentă, căci ploaia-și varsă nădufulcu sunete-nfundate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
motiv că mai am nevoie de timpul despicat în două de ape, de ziduri în care să ne înăbușim ochii de piatră, zîmbetul fragil din ușa dormitorului sau ceasul bătînd ora trei în fum gros de havană. În vechiul port asurzit de valuri caut un drum alungit ca siluetele din pînzele lui El Greco printre sălcii, o adresă în vîrful gîndurilor, un nume cu sufletul desculț. De ce trebuie mereu să te găsesc dacă nu te-am pierdut niciodată? Referință Bibliografică: Însetarea absolutului
ÎNSETAREA ABSOLUTULUI DE SINE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345947_a_347276]
-
sfârâitul fitilului iar moaca schimonosită de spaimă a astronautului aflat în dosul hubloului din sticlă incasabilă, deși se părea că transmite cu disperare mesaje de pace și prietenie, nu era băgată în seamă de nimeni. Apoi o explozie formidabilă îi asurzi și orbi pe toți preț de câteva secunde și după asta văzură cum nava se pierdea în văzduhul azuriu. - Splendet et ascendent, mugi patetic domnul senator în microfon citind de pe o hârtie strecurată de consilierul pe probleme de cultură. - Bă
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]