164 matches
-
pulmonar (Ionescu, 1985). La pubertate, dar și la copiii de vîrste mai mici, tuberculoza poate avea și o prezentare strict endobronșică. Clinic se constată wheezing, semne și simptome de pneumonie, în paralel cu modificări pulmonare radiologice polimorfe de tip infiltrate, atelectazii și hiperinflație (Goția, Mihăescu și Ivan, 1999). Fig. 7 Rad. toracică standard Infiltrat lob superior stîng (tuberculoză bronșică) II.6.5.3. La femei Dintre toate bolile infecțioase, tuberculoza este cel mai mare "ucigaș" al femeilor tinere, "performanța" realizată de
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
este grefată de o mare mortalitate. Examene complementare * Gazele sanguine denotă hipoxie cu normo sau hipercapnie. Severitatea hipoxiei și a hipercapniei au valoare prognostică. De asemenea, se descrie acidoză. * Radiografia toracică arată o distensie toracică cu hiperclaritate difuză, iar uneori atelectazii în bandă, datorate dopurilor de mucus. * Electrocardiograma arată o tahicardie sinusală cu peste 110/min, uneori semne de cord pulmonar acut rotație axială dreaptă, aspect S1Q3, tulburări de repolarizare în precordialele drepte, unde P pulmonare (mai mari de 2, 5
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
Se realizează un edem reacțional la nivelul mucoasei bronhice, favorizînd inclavarea corpului străin. Odată fixat, el va produce supurație în teritoriul bronhopulmonar subiacent. Dacă se realizează o obstrucție completă a unui ram bronșic principal, lobar sau segmentar, consecința va fi atelectazia (obstrucția totală) teritoriului respectiv (plămîn, lob sau segment), cu semne clinice (tuse, dispnee) și radiologice (opacitate omogenă cu topografie corespunzătoare obstrucției). Dacă a fost inhalat un corp radioopac, este ușor de stabilit diagnosticul. Însă dacă este radiotransparent, simpla prezență a
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
lob sau segment), cu semne clinice (tuse, dispnee) și radiologice (opacitate omogenă cu topografie corespunzătoare obstrucției). Dacă a fost inhalat un corp radioopac, este ușor de stabilit diagnosticul. Însă dacă este radiotransparent, simpla prezență a simptomelor, anamnezei sugestive și a atelectaziei vor fi orientative. Alteori, obstrucția realizată pe ramul bronhic este incompletă: aerul pătrunde în bronhia cu corp străin, în inspir, dar se blochează eliminarea lui completă în expir. Astfel, se va realiza o hiperinflație pulmonară, de asemenea vizibilă pe radiografia
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
cardiacă tardivă se instalează în 5-7 zile postoperator și este secundară drenajului mediastinal excesiv (7). Pleurezia se dezvoltă în prima săptămână postoperator în 1-4% dintre cazuri, este de dimensiuni reduse, unilaterală, în cavitatea pleurală stângă, necorelată cu lărgirea siluetei cordului, atelectazie, sau poziționarea tuburilor de dren (16). În 1% dintre cazuri, BAC se complică postoperator cu infecții la nivelul situsului de abord chirurgical (compartimente presternal, sternal și retrosternal), cele mai importante fiind cele cu afectare retrosternală profundă și evoluție spre mediastinită
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
31].Pe radiografia toracică de față și examenul CT (bolnav compensat respirator) putem constata [42]: pneumotorax masiv; pneumomediastin; emfizem cervical profund; obstrucția coloanei de aer la nivel bronșic; aer dispus „în mânecuță” în jurul bronșiei rupte; colapsul pulmonului omonim către inferior; atelectazia unui plămân (fig. 3.26). Se va efectua pleurotomie minimă în caz de pneumotorax; pierderile aeriene masive susțin diagnosticul, precum și neexpansionarea pulmonară. În aceste circumstanțe traumatizatul este transportat în sala de operație și se vor monitoriza funcțiile vitale: puls, tensiune
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Alexandru Nicodin, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587]
-
operator. Traumatismul operator este global redus și ca urmare recuperarea postoperatorie și convalescența traumatizatului sunt scurtate, iar costul global al spitalizării scade foarte mult. Alte avantaje se referă la abolirea virtuală a complicațiilor plăgii operatorii, la reducerea complicațiilor clasice postoperatorii (atelectazia pulmonară, bronhopneumonia, tromboza profundă), la reducerea formării de aderențe postoperatorii [22]. Există și o serie de dezavantaje și limite, cum ar fi: manipularea chirurgicală indirectă cu pierderea senzației tactile, hemostaza dificilă, tehnicitate și manualitate deosebite de cele ale chirurgiei clasice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
trocarelor sau manipulării instrumentarului (lezare plămân, vase intercostale, vase mari mediastinale, lezare diafragm, fractura costală). Complicațiile postoperatorii Sunt mai rare decât cele din toracotomia clasică (1% după Inderbitzi) [15]. Cele mai frecvente complicații sunt: pierderile aeriene persistente, refacerea hemotoraxului, pneumonia, atelectazia, empiemul, hipoestezia, parestezia sau durerea la nivelul peretelui toracic. Mortalitatea postoperatorie este apreciată de Boutin la 0,09% [3]. Drenajul Se face la fel ca în chirurgia deschisă. În principiu, se pun două tuburi în intervențiile prelungite, mai hemoragice, unde
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
T-T. Stenozele traheale și bronhice Sunt sechele de o deosebită gravitate, dar sunt foarte rare posttraumatic, cele mai multe fiind iatrogene. Stenoza traheală se manifestă prin dispnee, tahipnee, stridor, tahicardie, cianoză la efort, iar stenoza bronșică prin bronșiectazii, abces pulmonar, sau atelectazie. Există modalități de tratament conservator și chirurgical. Dintre tehnicile conservatoare cele mai utilizate sunt dilatațiile și stentările cu diferite tipuri de stenturi: rigide siliconice, de oțel expandabile, hibride (Nesbitt și Walsh, 1998) [12]. Obiectivul tratamentului chirurgical este rezolvarea stenozei și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
motocicliști ce cad pe umăr), sau toracic. Secțiunea nervului este ireparabilă. Dacă se produce doar o neuropraxie, recuperarea poate fi obținută după 6-8 săptămâni. Paralizia nervului frenic se manifestă clinic prin mișcări paradoxale ale diafragmului, acumulare de secreții bronșice și atelectazie pulmonară. Radiografia toracică și examenul CT stabilesc diagnosticul. Tratamentul constă în cura chirurgicală a relaxării posttraumatice, fiind descrise numeroase procedee chirurgicale. Hernia diafragmatică în faza cronică Lezarea diafragmatică poate fi omisă în cadrul diagnosticului traumatizatului. Această situație apare mai frecvent în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
realizată, puncția-biopsie transtoracică este indicată pentru obținerea diagnosticului histologic. O parte din tumorile benigne sunt endobronșice și se manifestă clinic prin sindromul de obstrucție: tuse, hemoptizii, infecții pulmonare recurente. Radiologic se pot descrie modificări parenchimatoase pulmonare distal de obstrucția bronșică: atelectazie, pneumonie obstructivă, abces, hiperinflație etc. Diagnosticul diferențial al tumorilor benigne endobronșice se realizează în primul rând cu tumorile endobronșice maligne: cancerul bronho-pulmonar cu expresie bronșică, tumora carcinoidă, tumorile maligne de tip glandă salivară, dar și cu leziuni inflamatorii de tip
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
50% din cazuri țesut grăsos la nivelul masei tumorale [153, 154], acest lucru fiind sugestiv pentru hamartom în cazul unei leziuni solitare periferice (fig. 6.66). Bronhoscopia cu biopsie este indicată la pacienții cu tuse, hemoptizii, infecții pulmonare recurente sau atelectazie [151], diagnosticând astfel tumora endobronșică. Puncția-biopsie transtoracică precizează diagnosticul de hamartom prin prezența fragmentelor de cartilaj. Tratamentul chirurgical are indicație de prin-cipiu deoarece au fost citate cazuri de malignizare. Există autori care recomandă urmărirea hamartoamelor mai mici de 2,5
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
rară derivată din glandele bronșice. Este alcătuită din glande chistice și câteva glande bronșice normale seromucoase. Apare la adulți cu vârsta medie de 52 de ani și se manifestă prin tuse, febră, pneumonie recurentă și hemoptizii [37]. Radiologic se observă atelectazii, pneumonite obstructive și, rareori, imagine de nodul pulmonar. Tumora este relativ mică (în medie 1,8 cm) și este situată frecvent în bronșiile lobare medie și inferioare, protruzionând în lumen. Bronhoscopic apare ca o formațiune roz cu epiteliul de acoperire
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
pericard etc.); tumora carcinoidă propriu-zisă poate avea forma unei opacități pulmonare de dimensiuni variabile; unele tumori pot fi încadrate ca nodul pulmonar solitar [20]. De obicei se observă semne radiologice indirecte care sugerează prezența tumorii carci-noide (fig. 6.72 a): atelectazie, pneumonie, bronșiectazii, chiar plămân opac prin distrucția supurativă poststenotică; mai rar apare pleurezia. Tomografia computerizată convențională cu substanță de contrast intravenoasă este foarte utilă în detectarea tumorilor carcinoide cu diametrul mai mare de 2 cm, a metastazelor și a recidivelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
mici pot fi greu de diferențiat de herniile diafragmatice [23]. Eventrația completă a diafragmului este greu de diferențiat radiologic de paralizia difragmatică: pe radiografia toracică față se descrie ascensionarea unui hemidiafragm sau a unei porțiuni a acestuia, însoțită eventual de atelectazii bazale, cu fornixul gastric și imagini colice ascensionate și deplasarea mediastinului contra-lateral. Radiografia toracică de profil este utilă pentru determinarea tipului de eventrație [20]. Radioscopic se constată hemidiafragm afuncțional - imobil sau cu mișcări respiratorii diminuate în eventrație și cu mișcări
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
Există o serie de condiții fiziopatologice fără leziuni de nerv frenic care trebuie diferențiate de paralizia de diafragm și care duc, de asemenea, la ascensionarea dobândită a diafragmului:ascensionarea unilaterală poate fi produsă de cauze supradiafragmatice: pierdere de volum pulmonar (atelectazie, rezecție pulmonară, fibroză postradică, hipoplazie pulmonară congenitală), afecțiuni pleurale (pleurezie, mezoteliom pleural); cauze diafragmatice (ascensionare idiopatică, post-traumatică, frenoplastie); blocarea diafragmului (fractură costală, pneumonie, infarctare, abces, peritonită); cauze abdominale (hepatomegalie, splenomegalie, abces subfrenic, tumori abdominale, distensie gastrică sau colonică);ascensionarea bilaterală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
relativ normale, iar decompensarea cardiacă rară. Boala vasculară pulmonară obstructivă (PVOD - Pulmonary Vascular Obstructive Disease), se instalează mai rapid la pacienți cu sindrom Down, acesta fiind caracterizat printr-un pat vascular pulmonar mai redus, hipersecreție bronșică, tendința la hipoventilație și atelectazii lobare variabile. MANIFESTĂRI CLINICE Depind de mărimea „shunt”-ului stânga dreapta și implicit de gradul hiperafluxului pulmonar și a hiperpresiunii în circulația pulmonară. Pacienții cu CAV parțial sunt adesea asimptomatici și nu dezvoltă semne de ICC. Simptomele pot fi minore
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
mod obișnuit completăm Clasa ASA a pacientului cu evaluarea riscului de complicații al organelor vitale, apelând și la alte criterii de clasificare ale riscului anestezico-chirurgical. Nu există încă un consens în definirea complicațiilor respiratorii postoperatorii. Cele relativ benigne cum sunt atelectaziile segmentare, pierderile aeriene prelungite, traheo-bronșitele etc. tind să nu fie cuprinse în toate studiile. Pentru a demonstra incidența neconcordantă a complicațiilor, două exemple de studii recente, bine controlate, reprezintă dovada elocventă a modului diferit de raportare a riscului de complicații
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
față de 60% grave în lotul fără pregătire respiratorie [177]. O serie de complicații țin de actul chirurgical în sine, cum ar fi fistulele bronșice, altele au terapie medicală și pot fi într-o oarecare măsură prevenite. Cele mai frecvente sunt atelectaziile, pneumoniile și insuficiența respiratorie sau altele mai rare cum sunt edemul pulmonar postpneumonectomie sau torsiunea unui lob pulmonar. Toate sunt potențial generatoare de insuficiență respiratorie acută postoperatorie grevată de o mortalitate mare, în jur de 50% [95]. Fumătorii activi și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
pulmonar. Toate sunt potențial generatoare de insuficiență respiratorie acută postoperatorie grevată de o mortalitate mare, în jur de 50% [95]. Fumătorii activi și pasivi au un risc posttoracotomie de 2-6 ori mai mare de a dezvolta complicații cum ar fi atelectazia și pneumonia [150]. Oprirea fumatului cu 4-6 săptămâni înaintea operației permite reluarea funcției ciliare, diminuarea hiperreactivității bronșice și reducerea secrețiilor. Stoparea cu 12-24 de ore înainte a fumatului permite reducerea oxidului de carbon în sânge și normalizarea pulsoximetriei [104, 150
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
pneumoniei postoperatorii [65, 84]. Obezitatea. Rareori, îndeosebi în cancer, pacienții supraponderali pot avea timpul necesar de a da jos din greutate, prin dietă, în preoperator. Pacienții obezi au un risc crescut de complicații respiratorii postoperatorii, care debutează de obicei cu atelectazie [45]. Inducția anestezică se efectuează cu medicamente care sa prevină reacțiile de hiperreactivitate bronșică (Fentanyl, Atropina, Propofol, Succinilcolina sau Mivacurium). La vârstnici dozele folosite în inducție sunt mai mici cu circa 30%, pericolul hipotensiunii severe fiind mult mai mare la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
din evenimentele ischemice fiind silențioase. În acest context este normal interesul pentru combaterea durerii postoperatorii, considerată una dintre cele mai importante cauze de stimulare vegetativ-simpatică cu repercusiuni grave asupra circulației miocardice. Durerea scade funcția respiratorie posttoracotomie, împiedică mișcările respiratorii, favorizează atelectazia și interferă cu măsurile de reabilitare respiratorie imediate. Tratamentul adecvat al durerii post-toracotomie scade riscul complicațiilor respiratorii și cardiace [16, 185]. Durerea după chirurgia toracică, nu numai că este una de mare intensitate, dar are și o serie de particularități
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
un singur plămân (one-lung anesthesia-OLA) OLA sau anestezia endobronșică este tehnica de elecție pentru operațiile pe torace. Din 1958 s-a introdus pe scară largă, o serie de operații având indicații absolute (tabelul 2.21) [180]. -Deschiderea toracelui produce pneumotorax, atelectazie pulmonară unilaterală și șunt circulator intrapulmonar. -Poziția laterală pe masa de operație schimbă distribuția fluxului de sânge favorizând perfuzia plămânului decliv. -Compresia mediastinului pe plămânul ventilat scade complianța acestuia. -Manipularea chirurgicală a vaselor mediastinale, a inimii și a plămânului operat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
plămânul decliv, singurul care participă la respirație, complianța și ventilația sunt scăzute de compresia circumferențială generată de mediastin, de conținutul abdominal prin diafragmul paralizat și de poziția hemitoracelui presat pe masa de operație (efectul „poziției suboptimale”) [115]. Apar zone de atelectazie accentuate de administrarea de O2 100% (atelactazie de absorbție) edemul hidrostatic interstițial, gravitațional, scade și mai mult complianța pulmonară. Perfuzia transpulmonară este și ea puternic influențată în cursul OLA. În decubit lateral, 40% din debitul cardiac perfuzează plămânul non-decliv. Această
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
ventilat, rar dar extrem de grav (se trece la ventilarea ambilor plămâni). Accentuarea șuntului transpulmonar prin plămânul neventilat este principala cauză de hipoxemie din cursul OLA. Prima manevră la care apelăm este de obicei creșterea FiO2 până la 100%, deși pentru prevenirea atelectaziei de resorbție e de preferat creșterea FiO2 la 0,8-0,9, în amestec cu aer. Toxicitatea oxigenului nu este evident un pericol pentru scurtele perioade de timp cât acesta este utilizat în procent atât de ridicat, decât eventual la pacienții
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]