160 matches
-
este grefată de o mare mortalitate. Examene complementare * Gazele sanguine denotă hipoxie cu normo sau hipercapnie. Severitatea hipoxiei și a hipercapniei au valoare prognostică. De asemenea, se descrie acidoză. * Radiografia toracică arată o distensie toracică cu hiperclaritate difuză, iar uneori atelectazii în bandă, datorate dopurilor de mucus. * Electrocardiograma arată o tahicardie sinusală cu peste 110/min, uneori semne de cord pulmonar acut rotație axială dreaptă, aspect S1Q3, tulburări de repolarizare în precordialele drepte, unde P pulmonare (mai mari de 2, 5
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
Se realizează un edem reacțional la nivelul mucoasei bronhice, favorizînd inclavarea corpului străin. Odată fixat, el va produce supurație în teritoriul bronhopulmonar subiacent. Dacă se realizează o obstrucție completă a unui ram bronșic principal, lobar sau segmentar, consecința va fi atelectazia (obstrucția totală) teritoriului respectiv (plămîn, lob sau segment), cu semne clinice (tuse, dispnee) și radiologice (opacitate omogenă cu topografie corespunzătoare obstrucției). Dacă a fost inhalat un corp radioopac, este ușor de stabilit diagnosticul. Însă dacă este radiotransparent, simpla prezență a
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
lob sau segment), cu semne clinice (tuse, dispnee) și radiologice (opacitate omogenă cu topografie corespunzătoare obstrucției). Dacă a fost inhalat un corp radioopac, este ușor de stabilit diagnosticul. Însă dacă este radiotransparent, simpla prezență a simptomelor, anamnezei sugestive și a atelectaziei vor fi orientative. Alteori, obstrucția realizată pe ramul bronhic este incompletă: aerul pătrunde în bronhia cu corp străin, în inspir, dar se blochează eliminarea lui completă în expir. Astfel, se va realiza o hiperinflație pulmonară, de asemenea vizibilă pe radiografia
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
bogată în limfocite, uneori conține celule lupice. Mai frecvent (56 %) se întâlnește o pleurită uscată; • pneumonia acută lupică este rară (5-10 %) se manifestă prin durere, tuse, dispnee, hemoptizii, raluri crepitante predominant bazale, iar radiologic infiltrate bazale cu aspect clasic de atelectazii lamelare. Este dificil de deosebit de o pneumonie infecțioasă; • hemoragii alveolare - foarte rare, dar extrem de grave, cu sindrom de detresă respiratorie, febră, hemoptizii, infiltrate difuze bilaterale, anemie acută; • fibroză pulmonară interstițială difuză - foarte rară (5 %); • HTA pulmonară - excepțională (1 %), dar cu
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
T-T. Stenozele traheale și bronhice Sunt sechele de o deosebită gravitate, dar sunt foarte rare posttraumatic, cele mai multe fiind iatrogene. Stenoza traheală se manifestă prin dispnee, tahipnee, stridor, tahicardie, cianoză la efort, iar stenoza bronșică prin bronșiectazii, abces pulmonar, sau atelectazie. Există modalități de tratament conservator și chirurgical. Dintre tehnicile conservatoare cele mai utilizate sunt dilatațiile și stentările cu diferite tipuri de stenturi: rigide siliconice, de oțel expandabile, hibride (Nesbitt și Walsh, 1998) [12]. Obiectivul tratamentului chirurgical este rezolvarea stenozei și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
motocicliști ce cad pe umăr), sau toracic. Secțiunea nervului este ireparabilă. Dacă se produce doar o neuropraxie, recuperarea poate fi obținută după 6-8 săptămâni. Paralizia nervului frenic se manifestă clinic prin mișcări paradoxale ale diafragmului, acumulare de secreții bronșice și atelectazie pulmonară. Radiografia toracică și examenul CT stabilesc diagnosticul. Tratamentul constă în cura chirurgicală a relaxării posttraumatice, fiind descrise numeroase procedee chirurgicale. Hernia diafragmatică în faza cronică Lezarea diafragmatică poate fi omisă în cadrul diagnosticului traumatizatului. Această situație apare mai frecvent în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
13]. Mortalitatea este direct proporțională cu gravitatea simptomelor și invers proporțională cu durata incubației. Bolnavii care supraviețuiesc 10 zile sau mai mult au șanse crescute de însănătoșire. Uneori cauza morții este reprezentată de diferitele asocieri de complicații neletale. Aspirația și atelectazia pulmonară pot fi urmate de pneumonie. Glosita traumatică e frecvent întâlnită ca și escarele de decubit, constipația și retenția de urină. Cistitele și pielonefritele pot surveni în urma sondajelor repetate. În convulsiile severe pot surveni fracturi și tasări vertebrale. Urmărirea la
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
similare cu cele din abcesul piogenic - examen coproparazitologicidentifică ouă sau paraziți (trofozoiți) În15 % din cazuri - serologia - hemaglutinarea indirectă - aproape constant pozitivă (95%); imunofluorescența indirectă etc. - determinarea anticorpilor antiamoebieni circulanți este pozitivă la 90-95% din pacienți;examenul radiologic toraco-abdominalascensiunea diafragmului drept, atelectazii, revărsate pleurale echografia evidențiază o leziune rotundă ce deformează capsula, fără ecouri la nivelul peretelui, cu conținut hipoecogen neomogen;computer tomografia este cea mai fidelă explorare stabilind diagnosticul pozitiv și diferențial cu abcesul piogenic; - aspirația: relativ inofensivă, aspect de „pastă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
enzime; congestie peritoneală; pete de citosteatonecroză; hematoame; perforații de organe cavitare. Retroperitoneal sunt adesea prezente fuzeuri necrotico-hemoragice ce ocupă frecvent șanțurile parietocolice, rădăcina mezenterului sau Întregul retroperitoneu. Extraabdominal pot fi prezente următoarele modificări: revărsat pleural bogat În enzime; congestie pulmonară, atelectazie; revărsat pericardic, leziuni de miocardită; edem cerebral, hemoragii, necroză Ț modificări identice cu cele din pancreas; degenerescență mielică; măduva osoasă Ț necroză grăsoasă; țesutul celular subcuanat Ț necroză grăsoasă; articular Ț necroză, lichid. CLINICA Durerea abdominală, greața și vărsăturile sunt
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
diminuat. 2. Pulmonare: - calcificările peretelui toracic micșorează complianța toracică. - complianța pulmonară este crescută ținând cont de diminuarea elasticității pulmonare. Capacitatea reziduală funcțională crește. VEMSul, capacitatea pulmonară totală și capacitatea vitală sunt reduse. - creșterea spațiului mort alveolar și anatomic conduce la atelectazii și perturbări ale raportului ventilație/perfuzie cu creșterea gradientului alveolo-capilar. - răspunsul ventilator atât la hipercapnie cât și la hipoxie este atenuat. 3. SNC: - debitul sanguin cerebral și metabolismul cerebral diminuă cu vârsta, dar relația lor rămâne constantă. Autoreglarea este și
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
recurge la tratamentul modern extracorporeal sau endourologic. La o evaluare făcută În 1989, LIONG și colab, au pus În balanță eficacitatea, complicațiile dar și costurile pentru litiaza ureterală: Pentru intervențiile În sfera renală posibile complicații ar putea fi: - Complicații pulmonare: atelectazia, pneumotorax (incidența <5%), embolia pulmonară (În aceeași proporție ca la orice intervenție mare); - Complicații hemoragice:intraoperator - lezarea arterei, venei renale sau a ramurilor lor; - postoperatorhemoragia (ziua 7-14 postoperator) datorată desfacerii unei suturi din nefrorafie; - Complicații renale: - deteriorarea funcției renale (la
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
alergic se administrează - după Păun (1983) - corticoizi și un antihistaminic intravenos. În obstrucțiile prin inhalarea unui corp străin se încearcă masajul percutor sau manevra Heimlich. În cazurile deosebite se recurge la extragerea corpului străin pe cale endobronșică sau cu bronhoscopul. În atelectaziile ce apar în bronhopatiile cronice este folosit drenajul postural sau bronhoaspirația. Un aspect important îl reprezintă pătrunderea alimentelor în căile respiratorii, cu apariția riscului de înecare. Și în acest caz se aplică manevra Heimlich, care va permite eliminarea corpurilor străine
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
solidă, neregulată, de dimensiuni variabile, în general omogenă, cu o suprafață de secțiune cenușie sau albicioasă. Suprafața endobronșică este tipic ulcerată. Prin creșterea endobronșică poate realiza obstrucția parțială sau completă a lumenului bronșic, astfel încât se întâlnesc frecvent aspecte patologice ca atelectazia, bronșiectaziile secundare și supurațiile pulmonare retrostenotice. Dezvoltarea extrabronșică produce infiltrarea tumorală a parenchimului pulmonar pe distanțe variabile. Carcinomul cu localizare periferică are un aspect dur, neregulat și poate să prezinte o demarcație netă de țesutul pulmonar înconjurător. Suprafața de secțiune
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
ce pot fi sistematizate astfel: bronhopulmonare; intratoracice, dar extrapulmonare; extratoracice nemetastatice; extratoracice metastatice și generale nespecifice [21, 48]. Simptomele și semnele bronhopulmonare se datorează cel mai frecvent iritării, ulcerării sau obstrucției parțiale sau totale a bronhiei, sau pot fi rezultatul atelectaziei sau sindromului supurativ retrostenotic. Simptomele și semnele intratoracice, dar extrapulmonare, rezultă din procesul de creștere a formațiunii tumorale, fiind produse fie prin extensia directă a procesului tumoral la structurile intratoracice, fie prin metastazarea în limfoganglionii mediastinali. Ele apar la 15
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
semnifică parcurgerea deja a 3/4 din istoria ei naturală. Totuși, imaginea radiologică toracică apare modificată cu aproximativ 6-7 luni înainte de apariția primelor manifestări clinice de boală [52, 53]. Modificările radiologice sunt determinate de tumora propriu-zisă, de modificările pulmonare secundare (atelectazie, infecție), de extensia neoplazică la celelalte structuri intratoracice. Imaginile variază în funcție de localizare, tipul celular, timpul de la apariția procesului tumoral. În evaluarea radiologică a unui pacient cu CBP, esențială este descoperirea semnelor radiologice precoce, care să permită un diagnostic în primele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
d. infiltrație nodulară de-a lungul unui vas sanguin;e. aspect de infiltrație segmentară (pneumonită); f. opacitate tringhiulară apicală, cu extensie spre hil;g. masă mediastinală (mai rar);h. lărgirea unui hil pulmonar;i. emfizem segmentar sau lobar obstructiv;j. atelectazie segmentară. Ulterior apar manifestările radiologice clasice, când diagnosticul se pune mai ușor, dar prognosticul este mai întunecat. Cele mai frecvente imagini sunt: opacitate cu caracter tumoral localizată periferic (40%), tumoră hilară (20%), atelectazia (14%) (fig. 6.93 a,b, fig
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
i. emfizem segmentar sau lobar obstructiv;j. atelectazie segmentară. Ulterior apar manifestările radiologice clasice, când diagnosticul se pune mai ușor, dar prognosticul este mai întunecat. Cele mai frecvente imagini sunt: opacitate cu caracter tumoral localizată periferic (40%), tumoră hilară (20%), atelectazia (14%) (fig. 6.93 a,b, fig. 6.94 a,b). Imaginea radiologică poate sugera tipul histologic. Astfel, în carcinomul epidermoid sunt mai frecvente aspectele de pneumonită obstructivă și atelectazie pulmonară, datorită predominenței localizării centrale. Cavitația este frecventă în leziunile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
opacitate cu caracter tumoral localizată periferic (40%), tumoră hilară (20%), atelectazia (14%) (fig. 6.93 a,b, fig. 6.94 a,b). Imaginea radiologică poate sugera tipul histologic. Astfel, în carcinomul epidermoid sunt mai frecvente aspectele de pneumonită obstructivă și atelectazie pulmonară, datorită predominenței localizării centrale. Cavitația este frecventă în leziunile periferice. În adenocarcinom apar cel mai frecvent opacități tumorale periferice, cu cavitație mai rară, cu prelungiri stelate în parenhim. În carcinomul cu celule mici apar în 78% din cazuri aspecte
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
sunt reduse, iar la nivelul diafragmului apare o distribuție neuniformă a presiunii exercitate de organele abdominale. În acest context apare o scădere a ventilației pulmonare în special la nivelul segmentelor posterioare și mediane. Scăderea ventilației determină apariția unor zone de atelectazie (zone în care nu pătrunde aerul) inițial reversibilă și apoi ireversibilă. Schimbarea poziției pacientului la un interval de minim 2 ore favorizează scăderea ventilației în alte teritorii pulmonare însoțită de apariția unei atelectazii reversibile. La persoana imobilizată sau puțin mobilă
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
Scăderea ventilației determină apariția unor zone de atelectazie (zone în care nu pătrunde aerul) inițial reversibilă și apoi ireversibilă. Schimbarea poziției pacientului la un interval de minim 2 ore favorizează scăderea ventilației în alte teritorii pulmonare însoțită de apariția unei atelectazii reversibile. La persoana imobilizată sau puțin mobilă apare scăderea metabolismului general însoțită de reducerea necesarului de oxigen. Este un aspect ce trebuie cunoscut de kinetoterapeut deoarece mobilizare va fi însoțită de creșterea necesarului de oxigen, creștere asigurată prin tahicardie și
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
funcției respiratorii dar comportă riscuri intrinseci (depresiune centralnervoasă, bronhospasm, alterări ale raporturilor ventilație/perfuzie etc.după O. Bercea) [4]. O problemă majoră în chirurgia non-toracică la bolnavii cu afecțiuni respiratorii preexistente o constituie complicațiile pulmonare redutabile cu risc vital imediat: atelectazia, pneumonia, bronhopneumonia, embolia, edemul pulmonar, etc. Prevenția acestora în perioada preoperatorie se face prin corectarea constantelor homeostazice, reducerea secrețiilor bonșice, vaccinarea specifică și nespecifică, antibioprofilaxia, etc. La elementele amintite, în cazul chirurgiei toracice, se adaugă riscuri legate de: leziuni bronho
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
confundată cu un pneumotorax sau cu eventrația diafragmatică [80]. Hernia diafragmatică strangulată cu perforarea stomacului sau colonului angajat în cavitatea toracică, cu fistulă gastro-pleurală sau fistulă colo-pleurală, poate determina apariția pneumotoraxului. Aspectul radiologic al acestui pneumotorax înregistrează următoarele trăsături distinctive: atelectazia completă a plămânului cu deplasarea controlaterală a mediastinului, dar fără coborârea hemidiafragmului ipsilateral. Diagnosticul poate fi confirmat imediat prin recurgerea la explorarea radiologică cu substanță de contrast (bariu) a colonului și/sau stomacului [80]. Dilatația gastrică cu ridicarea diafragmului poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
incapacitatea pulmonilor de a asigura hematoza; poate fi acută sau cronică. Insuficiența respiratorie cronică poate avea drept cauze bronopneumopatia cronică obstructivă (BPOC), astmul bronșic, fibrozele pulmonare grave, pneumoniile interstițiale, iar cea acută poate fi consecința stării de rău astmatic, pneumotoraxului, atelectaziei sau pleureziei masive, emboliilor pulmonare, miopatiilor, miozitelor sau paraliziei mușchilor respiratori, afecțiunilor neurologice ce cuprind centrii respiratori, traumatismelor toracice cu volet costal, sau poate reprezenta un episod de acutizare a insuficienței respiratorii cronice. Insuficiența respiratorie are drept consecință diminuarea capacității
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
îngustării bronhiilor expirația fiind îngreunată ca într-o afecțiune pulmonară de tip obstructiv, ceea ce poate duce cu timpul la emfizem pulmonar. Travaliul crescut al mușchilor respiratori are drept consecință obosirea acestora, cu scăderea debitului ventilator și apariția insuficienței respiratorii hipercarbice. Atelectazia pulmonară, retracția întregului plămân sau a doar a unui lob al acestuia, poate avea etilogie congenitală, infecțioasă (consecința unei bronșite sau bronhopneumonii), sau compresivă, caz în care se poate complica cu hipertrofie cardiacă sau cu tulburări de creștere dacă survine
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
terapie în miastenia gravis, cu caracter recidivant la bolnavii cu scleroză multiplă, iar în scleroza laterală amiotrofică este progresivă chiar sub tratament). Obosirea mușchilor inspiratori se manifestă prin tahipnee cu diminuarea volumului curent, ceea ce asupra pulmonilor poate avea drept consecință atelectazia, iar asupra mușchilor striați diminuarea oxigenării, ceea ce creează un cerc vicios ce duce la instalarea insuficienței respiratorii. Aceeași consecință o are și obosirea mușchilor expiratori, mai ales în cazul bronșitelor, mecanismul fiziopatologic fiind insuficienta eliminare a secrețiilor prin tuse, cu
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]