555 matches
-
303. [49] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Dialog cu iudeul Trifon, V, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 98. [50] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., p. 319. [51] Ibidem, p. 334. [52] Atenagora Atenianul, Despre învierea morților, XV, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B., vol. 2, p. 386. [53] Epistola către Diognet, VI, 8, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B., vol. 1, p. 341. [54] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
Pilda I, p. 267-268. [75] Ibidem, Pilda a III-a și Pilda a IV-a, p. 269-271. [76] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, XX, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 39. [77] Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, XXXI, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 379. [78] Tertulian, Apologeticul, XLVII, 12, în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B. vol. 3, p. 104 [79] Ibidem, XLXII,13. [80] Idem, Despre
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
p. 286. [151] Ibidem, p. 286, 287, 291. [152] Ibidem, II, 26, p. 314. [153] Ibidem, II, 15, p. 307. [154] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op.cit., p. 348. [155] Ibidem, p. 235. [156] Ibidem, p. 348. [157] Atenagora Atenianul Despre învierea morților, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 384, 385. [158] Ibidem, p. 385. [159] Ibidem, p. 386. [160] Ibidem. [161] Tertulian, Despre învierea trupului, apud Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman., Patrologie, vol
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
op. cit. VII, 1, p. 211. [191] Herma, op. cit., p. 267-271. [192] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, în Apologeți de limbă greacă, din col. PSB, vol. 2, p. 60. [193] Teofil al Antiohiei, op. cit. II, p. 324-325. [194] Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, XXXVI, în Apologeți de limbă greacă, din col. PSB, vol. 2, p. 383. [195] Tertulian, Despre mărturia sufletului, VI, în Apologeți de limbă latină, din col. PSB, vol. 3, p. 125. [196] Idem, Despre răbdare, X, în
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
sau numai fragmente, vorbesc într-un moment sau altul, despre învierea trupurilor. Unii dintre ei au consacrat, chiar, tratate întregi acestei probleme, precum Sfântul Iustin Martirul și Filozoful „Despre Înviere”, păstrat numai în fragmente, în special în prima parte, Atenagora Atenianul, „Despre învierea morților”, tratat în 25 de capitole, „cel mai complet și mai închegat din cât ne-a lăsat antichitatea creștină în acest domeniu”[5] și Tertulian, „Despre învierea trupului”, una din piesele cele mai solide în tratarea acestei probleme
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
de El, va reconstitui în starea de la început substanța, care nu e vizibilă decât pentru El.”[149] De fapt, e vorba de un argument filosofic folosit pe larg în secolul II și de alți gânditori creștini, în frunte cu Atenagora Atenianul. Teofil al Antiohiei, ca și majoritatea apologeților, crede și predică învierea morților: „Dumnezeu înviază trupul tău nemuritor, îi spune lui Autolic, împreună cu sufletul; și atunci, pentru că vei fi nemuritor, vei vedea pe Cel nemuritor, dacă vei crede de acum în
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
săptămână a vieții pensionarilor și a unor cadre didactice preuniversitare este filozofic, ca act criminal, echivalentul condamnării superflue a lui Socrate, iscându-se atâta vâlvă, care fiind septuagenar, oricum natural antrenorul de cultură murea, fără a se mai împuți imaginea atenienilor și a lăsa altora loc de completat pentru Marea lor Recuperare. Și așa a și fost la noi, determinându-ne, după ce plănuisem o ceremonie la Pisa în Campo Santo, pentru istoria literară a mărturisi și vesti lansarea acestui pdf, Postromânismul
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
omenirii. Parmenide spunea: „Dacă nu dorești multe, și puținul îți va părea mult, căci o dorință modestă face ca sărăcia să fie tot atât de puternică ca și bogăția”, iar Socrate: „Nu a trăi este de mare preț, ci a trăi cinstit”. „Atenieni, striga acesta, nu este atât de greu să scapi de moarte, cât este să fugi de păcat, căci acesta aleargă mai iute ca moartea!”. Mai vorbea despre virtutea - parte a sufletului nostru - și care nu poate fi decât chibzuința. Mai
LĂCOMIA FĂRĂ DE SFIALĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356623_a_357952]
-
omenirii. Parmenide spunea: „Dacă nu dorești multe, și puținul îți va părea mult, căci o dorință modestă face ca sărăcia să fie tot atât de puternică ca și bogăția”, iar Socrate: „Nu a trăi este de mare preț, ci a trăi cinstit”. „Atenieni, striga acesta, nu este atât de greu să scapi de moarte, cât este să fugi de păcat, căci acesta aleargă mai iute ca moartea!”. Mai vorbea despre virtutea - parte a sufletului nostru - și care nu poate fi decât chibzuința. Mai
LĂCOMIA FĂRĂ DE SFIALĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356623_a_357952]
-
bezna vremurilor noastre ești precum un soare Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite! Condacul al 9-lea Tu dezlegi legăturile celor slăbănogi, îi tămăduiești pe cei îndrăciți și faci să înceteze mulțimea bolilor fără de leac. Pentru aceasta, atenienii, locuitorii din Pireu și din împrejurimi, se zoresc în număr mare spre mănăstirea ta, Părinte Efrem, lăudându-te pe tine și cântând Celui care te-a încununat: Aliluia! Icosul al 9-lea O, preaminunate Părinte Efrem, când tânăra cea evlavioasă
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
fost vizitat de soția sa care începuse să plângă), și răspunde: „Ai vrea să mor mai bine vinovat?” Dialogul mai sus menționat începe cu Criton care reușește să pătrundă în celula lui Socrate și îi propune acestuia să evadeze. Aristocratul atenian își oferă chiar averea pentru a-l scoate pe Socrate din închisoare, Socrate este de acord cu acest lucru doar dacă Criton îi va demonstra că acesta este un lucru drept. Criton își pune la dispoziție averea, întrucât oamenii cetății
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
că Zamolse, fiind zeului cunoașterii, ar fi existat înainte de potop, după Hestia, în orizontul anilor 12 000 după Zamolse (d.Zm.), 10 000 înainte de Christos (î.Chr.). Așadar, înainte de marele Pitagora care propaga zamolsianismul, cu mult înainte, și de Socrate atenianul, și de urmașii în spirit ai lui, Platon, Aristotel etc. Am ales termenul de academie și nu Androniconul pentru că a fost consacrat european și universal, Androniconul va fi redescoperit ulterior și va obține întîietatea corectă. La începuturi, pe la 387 înainte de
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
Acasa > Poezie > Credinta > CUVÂNTAREA LUI MIHAIL CHONIATES CĂTRE ATENIENI Autor: Ion Mihaiu Publicat în: Ediția nr. 1938 din 21 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Choniates este ultimul arhiepiscop creștin al Atenei trimis din orașul lui Constantin înainte de jaful cruciat. A organizat fără succes apărarea Acropolei, cedând orașul latinilor după
CUVÂNTAREA LUI MIHAIL CHONIATES CĂTRE ATENIENI de ION MIHAIU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354510_a_355839]
-
Tatălui vestește! Atenieni, voi care ați rămas în umbra minunatelor zidiri, trecutului prin voi să îi dați glas și vom fi frați aceleiași vorbiri! 27 august 2015, București Revizuită la 21 aprilie 2016 Referință Bibliografică: Cuvântarea lui Mihail Choniates către atenieni / Ion Mihaiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1938, Anul VI, 21 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Mihaiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CUVÂNTAREA LUI MIHAIL CHONIATES CĂTRE ATENIENI de ION MIHAIU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354510_a_355839]
-
și identifică pe vestitul filozof Socrate -care a întemeiat filozofia moralei și politicii- și îl văd în mijlocul discipolilor săi, cu câteva zile înaintea fatidicului sau sfârșit - hotărât în urma unui îndelungat și controversat proces, ce a oferit zile de adâncă frământare atenienilor - proces în care Socrate era acuzat inclusiv pentru faptul că se ruga unui zeu încă Necunoscut, în multitudinea zeilor din Olimp. Să nu uităm că omenirea se află în anul 399 îH! Legenda spune că înainte de a înghiți cupă cu
CARPE DIEM de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354083_a_355412]
-
cetății: când e vorba de construit ceva în cetate, zicea el, sunt chemați ca sfetnici arhitecții, când e vorba de corăbii, sunt chemați constructorii de corăbii... Mai mult, adăuga, dacă cineva apreciat ca nemeseriaș într-o problemă încearcă să sfătuiască, atenienii râd și fac larmă, până ce nechematul renunță să vorbească sau e dat jos de la tribună cu ajutorul arcașilor, din porunca pritanilor (cei care prezidau, prin rotație, adunările publice). Sincer, domnule senator Barbu, acum ați vorbit ca un „nemeseriaș”, unul care, de-
Gândurile mele de militar către domnul Daniel Barbu, fostul meu profesor () [Corola-blog/BlogPost/338376_a_339705]
-
Se conta și pe un succes financiar, care ar fi venit bine pentru economia în dificultate. În privința construcției au fost mai multe propuneri, dintre care a fost aleasă ridicarea unei copii la scară a celui mai mare templu din Acropolisul atenian, Parthenonul, operă a marelui artist Phidias. Construcția greacă a fost făcută între anii 447-438 î.e.n și ruine ale ei sunt încă în picioare în zilele noastre. Parthenonul din Nashville a fost început în anul 1895 și terminat în
Unde se află această clădire? () [Corola-blog/BlogPost/338876_a_340205]
-
Socrate susținea că Oracolul de la Delfi ar fi spus că nu exista om mai înțelept decât el.Însă,el și-a petrecut întreaga viață demonstrând că știa că nu știa,fapt ce îl plasa pe o treaptă superioară față de ceilalți atenieni.El nutrea o afecțiune față de Sparta, marele rival și dușman al orașului-stat Atena.Spre deosebire de Atena, Sparta nu a avut niciodată un Partenon sau un teatru.Alături de Creta erau pustiurile culturale ale Greciei antice.Aceste două cetăți, Sparta și Creta erau
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340823_a_342152]
-
este eliberat de trupul muritor și devine capabil să cumpănească Ideile eterne și neschimbătoare.”Fedon”,în această situație,devine o odă închinată morții și eternității ei. În apărarea lui, era de-ajuns ca Socrate să evoce libertatea cuvântului care pentru atenieni era un drept fundamental.Grecii antici aveau patru termini pentru noțiunea de libertatea cuvântului. Cel mai vechi apare în opera lui Eschil,este compus din adjectivul eleutherus (liber) și stomos (gură).Cel de-al doilea cuvânt apare în scrierile lui
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340823_a_342152]
-
a lua cuvântuil),următorul este parrhasia(dreptul de a face uz de libertatea cuvântului) care a apărut în piesele lui Euripide.Și al patrulea cuvânt este isologia(egalitate în privința dreptului de a lua cuvântul). Văzând importanța pe care o dau atenienii libertății cuvântului,Socrate ,în apărarea sa ar fi trebuit să invoce acest deziderat la care atenienii și jurații erau foarte sensibili.El trebuia să spuna:Adevărata libertate a cuvântului nu constă în a putea spune sau gândi ceea ce spun și
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340823_a_342152]
-
apărut în piesele lui Euripide.Și al patrulea cuvânt este isologia(egalitate în privința dreptului de a lua cuvântul). Văzând importanța pe care o dau atenienii libertății cuvântului,Socrate ,în apărarea sa ar fi trebuit să invoce acest deziderat la care atenienii și jurații erau foarte sensibili.El trebuia să spuna:Adevărata libertate a cuvântului nu constă în a putea spune sau gândi ceea ce spun și gândesc conducătorii,indiferent dacă aceștia îi reprezintă pe cei puțini sau pe cei mulți.Chiar și
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340823_a_342152]
-
tatăl dumneavoastră, nu are ce căuta democrația? Cum a evoluat ea de la aprecierile făcute de Marian Papahagi? - Tatăl meu se referea probabil la democrația anarhică, rousseauistă, egalitaristă. Însă la origini, democrația era ea însăși o aristocrație. În vremea lui Pericle, atenienii cu drept de vot erau o elită restrânsă. Idealul democratic nu este așadar unul plebeu, ci aristocratic. Ca să-l citez pe Leo Strauss, democrația ar trebui să fie o aristocrație generalizată. Iisus Hristos Însuși este, după cum zicea Nicolae Steinhardt, 'cel
DIALOG CU ADRIAN PAPAHAGI, CONSILIER AL MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344344_a_345673]
-
chiar înțelepți fiind, li se cere respect pentru înțelepciune, să asculte părerile celorlalți oameni înțelepți, fiindcă întotdeauna se va găsi unul sau unii, mai înțelepți decât conducătorul aflat la putere. În „Banchetul și alte dialoguri” Platon spune că după ce un atenian se bucură de drepturile lui de cetățean, ia cunoștință de legile țării și are libertatea să plece unde vrea, dacă legile nu-i sunt pe plac: „... poate cuiva să-i placă o cetate fără să-i placă legile ei?” În
DESPRE NORMALITATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2311 din 29 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380052_a_381381]
-
a căsătoriei care veghea asupra legăturilor Matrimoniale. Numele ei este derivat din indo-europeanul *bhendh-, „legătură”. "Din secolul al V-lea a. C., Bendis era obiectul unui cult statal în Atena. În ceremonii numite Bendideia aveau loc două procesiuni, una formată din atenieni, alta din tracii bogați din Pireu. Templul zeiței, Bendideion, era situat pe dealul Munychia. La începutul secolului al II-lea a. C., un templu consacrat lui Bendis sau Mendis există pe țărmul vestic al Hebrului. Ulterior, alt templu este menționat lângă
ZEI DESPRE CARE ISTORICII NU ÎNCEARCĂ SĂ AMINTEASCĂ! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371492_a_372821]
-
de rang înalt, magi, astronomi, astrologi și magiștri ai științelor frumoase. Urmărind mișcarea și traiectoriile astrelor pe bolta cerească, ei erau tâlcuitori de vise, savanți cunoscători ai matematicilor și geometriilor grecești dar și a filosofiei acesteia. Pitagora, Socrate, ori Platon atenianul și Aristotel erau autori citiți și studiați de cei trei prieteni. Studiau apoi, științele vedice ale sanscriților dar și scripturile ebraice ori cele zoroastriste, ori scripturile vedelor Indiei și a altor credințe orientale din îndepărtatul Kitai. Căutările acestor trei prieteni
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]