87 matches
-
de clasificarea Framingham Heart Study între factorii de risc condiționali alături de hipertrigliceridemie, LDL cu particule mici, hiperhomocisteinemie și markerii inflamației (ex. proteina C reactivă). În direcția teoriilor moderne referitoare la rolul inflamației la nivele reduse (“low grade inf ammation”) în aterogeneză au fost analizați o serie de markeri ai inflamației - VSH, fibrinogenul, numărul globulelor albe precum și factori reologici (vâscozitatea sângelui total) și trombogeni (numărul trombocitelor). AOMI, ca și alte forme de manifestare a aterosclerozei ar fi determinată de activarea leucocitelor, nivele
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
sistemici în natura lor și nu explică localizarea aterosclerozei în teritorii particulare ale sistemului vascular (arterele coronare, bifurcația carotidiană, aorta abdominală și arterele femurale) iar aici cu sedii predilecte (bifurcații, curbaturi etc). În aceste condiții a renăscut teoria hemodinamică a aterogenezei (Gessner, 1973), cu originea în cercetările doctorului JL Poiseuille (1846), în care se afirmă faptul că tulburările de flux exercită o influență majoră în localizarea și evoluția leziunilor arteriale aterosclerotice (“adverse hemodynamic conditions”). Acest concept este susținut și de lucrările
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
sa sunt constituiți din stressul mecanic, arhitectura murală, nutriția murală și vulnerabilitatea la ateroscleroză (?). Această idee este reluată în 1983 de către MH Friedman și colab. subliniind ideea că geometria arterială afectează hemodinamica și se constituie într-un risc potențial pentru aterogeneză (geometric risk factors for arteriosclerosis). Etapa următoare a fost aceea de a asocia într-un mod cantitativ prezența plăcilor de aterom cu hemodinamica locală. Dintre ipotezele care implicau această hemodinamică locală (ipoteze legate de presiune, legate de turbulență, legate de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
de turbulență, legate de stressul de forfecare) doar studiile legate de forțele de forfecare au oferit rezultate promițătoare (Gessner)52. Aceasta era în consonanță cu teoria emisă de Caro și colab. în care stressul de forfecare redus este implicat în aterogeneză și nu stressul de forfecare crescut cum afirmase anterior Fry și colab. A dobândit astfel un interes crescut studiul profilului velocităților locale în zonele în care survin deseori plăcile de aterom (ex. bifurcații). În 1981 Friedman evidențiază o îngroșare intimală
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
determină deci o tulburare a mecanicii fluidelor și generează separarea fluxului sanguin cu acțiune aterogenică. Smedby și colab. au evidențiat prin măsurători 2-D ale tortuozității și curbaturii arteriale (curbatura totală, curbatura funcție de distanța de la originea arterei) corelații semnificative între progresia aterogenezei și aceste modificări arteriale. Problemele puse de analiza lor erau legate de reproductibilitatea, sensibilitatea și corelațiile între măsurătorile angiografice. S-a demonstrat că, în mod normal, ambele artere iliace sunt structuri toroidale curbe, curbura fiind mai exprimată pentru artera iliacă
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
de apreciat în timp48. Ei contribuie la apariția sau favorizează dezvoltarea bolii fiind implicați în mecanismul patogenic dar nu și etiologic. Sunt tot mai multe dovezi care arată că doar o abordare integrată a lor poate fi eficientă în reducerea aterogenezei precoce. În 1981 un studiu identifica 246 de factori de risc43 iar progresele recente în studiul genomului probabil că vor propune mulți alții. Deja este în discuție, ca factor de risc nemodificabil, "greutatea la naștere" conform ipotezei Barker 50. În
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
rolul stress urilor de forfecare crescute (400 dyne.cm-2) care acționau pe calea leziunilor endoteliale directe și denudare (dar acestea erau stresuri suprafiziologice); 2. Caro (1971) - demonstrează (și studiile ultimelor trei decenii o confirmă) rolul stressului de forfecare reduse în aterogeneză. Stresurile de forfecare > 15 dyne.cm-2 induc “calmul” endotelial și generează un profil de exprimare a genelor ateroprotective în timp ce stresurile de forfecare < 4 dyne. cm-2 stimulează un fenotip aterogenic. Există o relație între grosimea intimei și stressul de forfecare, răspunsul
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
forfecare < 4 dyne/cm2 stimulează apariția unui genotip aterogenic 49. Stessul de forfecare are astfel un rol determinant al calibrului vascular, în remodelarea vasculară și patobiologie 49. Recent (2000) Davies analizează relația dintre hemodinamica spațială (forțe mecanice multidirecționale), endoteliu și aterogeneza focală stabilind o legătură intrinsecă hemodinamică-ciclu celular (stressul de forfecare de 1 dyne x cm-1 suprimă semnificativ faza G0/G1-S) 14. Tensiunea circumferențială parietală afectează diametrul vascular (efect acut) prin răspunsul miogenic la distensia vasului) și induce remodelare vasculară (efect
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
a făcut posibilă modelarea/simularea fluxului sanguin pulsatil în geometrii arteriale reale, alăturând așa-numita “a treia cale în cercetare” (T. Yamaguchi) la abordările clasice (experimentală și teoretică). Modelările de flux sanguin sunt deosebit de importante în lumina teoriei hemodinamice a aterogenezei (Gessner, 1973) care sugerează ipoteza că tulburările de flux exercită o influență majoră în localizarea leziunilor arteriale 18 (“adverse hemodynamic conditions”). Aceasta este explicația dezvoltării CFD (computational fluid dynamic) în cadrul “laboratorului vascular virtual”. În 1974 Heyden enumera cele trei “izvoare
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
o regiune de recirculare a fluxului și stress parietal de forfecare redus la nivelul peretelui aortic posterior infrarenal care apare în repaus și dispare la efort. 1995 - M. Lei et al studiază rolul gradientului de stress parietal de forfecare în aterogeneză. 1995 - Ch. Taylor decrie fluxul pulsatil într-un model al aortei abdominale la repaus și efort moderat. 1995 - K. Perktold și Rappitsch studiază interacțiunea fluid-structură (prin FEMmetoda elementelor finite). 1996 - H. Kunov descrie o metodă de analiză a timpului de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
cresc LDL colesterolul în peretele arterial. Trombocitele interacŃionează cu Ńesutul conjunctiv subendotelial, iar celulele endoteliale lezate joacă un rol important în formarea plăcii de aterom. Folosirea de modele animale a arătat formarea glicozaminoglicanilor și a glicoproteinelor, cu rol dovedit în aterogeneză (145Ă. 3.2.7. Efectul protrombotic Este cunoscut rolul trombocitelor în accelerarea procesului aterosclerotic, prin activarea acestora, aderarea la endoteliul vascular lezat și formarea trombusului. Evenimentele cardiovasculare acute datorate fumatului, au la bază în mare parte, mecanisme implicând participarea trombocitelor
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
și HTA sunt cele mai vizate afecțiuni cardiovasculare de către factorii de mediu. Sedentarismul și alimentația hipercalorică, hiperglucidică, hiperlipidică, hiperproteică predispun la obezitate, ateroscleroză, cu toate complicațiile ei, diabet, sindrom dislipidemic. Fumatul și consumul de alcool sunt factori decisivi în accelerarea aterogenezei, a dezvoltării cardiopatiei ischemice, cardiomiopatiilor dilatative, tulburărilor de ritm, infarct de miocard, accident vascular cerebral, arteriopatie obliterantă aterosclerotică. * Simptomele din bolile cardiace Simptomele din bolile cardiace pot fi specifice cordului sau nespecifice, anamneza constituind etapa esențială inițială care poate da
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]